Juriul meu din fiecare dimineata

In fiecare dimineata, in drumul meu spre metrou trec pe langa o multime de ateliere auto, tarabe cu fructe si legume, vulcanizari, spalatorii, magazine de piese auto, sedii de firme de asigurari. In jur de 9.10, cand trec eu agale prin fata usilor si portilor acestor dughene, mai toti angajatii, patronii, vanzatorii de ridichi si mecanicii auto stau aliniati pe trotuar in dreptul usii lor, cu o cafea in mana stanga si o tigara aprinsa in mana dreapta. Dau note femeilor care trec prin fata lor de la dreapta la stanga, dinspre blocuri spre metrou. Tot ce e peste 40 de ani, e sub nota 4. “Mori, mamaie!”, li se ureaza pe sub mustati. Tot ce e sub 16 ani, nu se noteaza, fiindca nu prezinta interes. In rest, doamnele si domnisoarele care trec prin fata juriului exclusiv masculin si extrem de exigent, sunt evaluate cu ochi de expert. Funduri bombate, fustele scurte, sacourile mulate, parul blond, drept si cat mai lung primesc puncte in plus. Eu n-am luat niciodata mai mult de 8. Fiindca blonda nu mai sunt de ceva vreme, fuste scurte nu prea am, iar peste sacourile mulate arunc mai mereu un fular imens, pentru camuflare.
Dar vine vara acus si va trebui sa atarn fularele in cui. Poate totusi exista si vreun drum ocolitor spre metrou? Sau poate, ca sa scap de jurizare, o sa decid ca merita sa merg cu masina la serviciu.
Nu ca m-ar deranja ca nu-s premianta, dar parca nu-mi place sa fiu cantarita asa, zilnic, dupa centimetri de fusta si grosimea bretonului.

Pin It

4 Comments

  • Anonymous spune:

    definitia ipocriziei la femei cumva???

  • iulian spune:

    Interesanta remarca anonimului; n-as putea spune sigur de ce, dar e bine schitata…merita sa fie luata putin in calcul…sa ne mai gandim deci.

  • Al Hamdani spune:

    Ioana, am ajuns la acest post dupa ce am citit tot de la cea mai recenta postare si pana la asta. Cititnd fiecare post, parca simteam ca o sa iti dau un comentariu, nu stiam cand. Nu am ales pentru un motiv anume acest post, nu spune nimic deosebit, insa ca si in multe din alte posturi ma regasesc. Cred ca e vorba de modul in care scrii. Poate am fost impulsionata si de faptul ca ai descris drumul meu spre casa dintre anii 2005-2008… acelasu=i drum de la metrou, la biserica, la magazinele tip alimentara pana la vulcanizare si parcul de vis-a-vis. Acum drumul meu spre casa este pe o autostrada cu 7 benzi pe sens, pe un alt continent. Mi-e dor de fostul drum desi aici e soare tot timpul, vara constanta si palmieri… mi-e dor de ai mei, de lucrurile cu care eram obisnuita. Scrii foarte frumos si ai stari absolut normale cu care multe persoane pot rezona, as indrazni sa spun multe femei mai degraba.
    Felicitari pentru casatorie, eu am facut doar cununia anul trecut apoi am plecat.. Anul viitor in iulie fac petrecerea…deja am ineput pregatirile, desi e foarte greu sa organizezi astfel de lucruri de departe..

    Am vrut doar sa te salut, sa ma prezint si sa iti spun ca imi place cum scrii.

  • Ionouka spune:

    Hei, Al, bine-ai venit.
    Multumesc de aprecieri, iti doresc o nunta minunata si daca ai nevoie de sfaturi, te rog sa apelezi cu incredere, sint specialista in orice are legatura cu nunta!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *