Marțea dimineața

O zi ca oricare alta. Soarele prins undeva sus, cam departe de mine. Lumina prietenoasă care intră în birou prin transperantele lăptoase de la Ikea. Frig dimineața de ți se buburuzează pielea sub sacolul de toamnă. Vești bune și mai puțin bune de la prieteni buni și mai puțin buni. Zero planuri pentru mîine și pentru mai departe. Proiecte mișcătoare, cu clienți răspicați și rău-platnici. Morcheeba în surdină la căști. Mănușile roșii fără degete aburcate în sus pe mîinile reci. Ochii ușor umflați din cauza filmului exagerat de trist pe care l-am văzut aseară. O tresărire de bucurie la gîndul că azi primesc cercelușii și broșa cu cireșe. Îmi plac cizmele mele roșii noi.
Hm… cam mult roșu azi, asta înseamnă parcă un plus de energie și optimism (mi-a spus mie maseurul în timp ce se ocupa cu toate cele zece degete de vertebrele mele prost aliniate).
Mi-ar plăcea să fiu invitată la o petrecere. Așa, din senin. O petrecere d-aia glamuroasă, cu paiete care cad din tavan și globuri disco în care se reflectă lumini colorate. Unde să mă întîlnesc cu toți oamenii mei dragi pe care i-am uitat sau care m-au uitat pe mine. Să stăm și să ne povestim și să ne spunem unii altora ce bine arătăm, cum nu ne-am schimbat deloc, ce fericiți suntem și neapărat să ne mai întîlnim, că uite ce bine ne simțim împreună. Apoi să ne punem pălăriile și fularele la gît, să ieșim pe ușa împodobită cu flori de hîrtie și să uităm din nou unii de alții vreo 20 de ani.
Am chef să reînnod lucruri. Prietenii, visuri copilărești, șosete vechi, ghirlande din hîrtie creponată pentru pomul de crăciun, caietul cu rețete de prăjituri al bunicii… Nu mai vreau zile ca oricare altele.

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4183

6 comentarii

  1. Chiar ca zi banala azi… La mine parca nici munca nu merge. Zici ca m-am impiedicat undeva. Poate niste muzica buna si un plan pentru diseara sa ne mai inveseleasca dupa-amiaza asta arida.

  2. auuaaaleauuu ….toata viata m-am ferit de ziua de marti…… cumplita zi…o spune unu’ care nu face trei pasi inapoi cand ii taie pisica calea….trece pe sub scara….etc….cea mai naspa zi de cand am venit in bucuresti!!
    m-a casapit de nervi managera de program….turcii…parca erau mai „turci”(nu degeaba se spune…”bah..esti turc…nu intelegi”) si le vorbesc limba destul de bine zic yo… am primit o singura veste de la prieteni ….si aia de un deces…
    c sa mai zic…

  3. La mine martea e ziua in care se intampla lucruri, cateodata bune, alta data rele, nu e o regula in sensul asta, insa daca e sa se intample ceva important in saptamana atunci martea e. Azi s-a confirmat din nou

  4. Martea de saptamana trecuta a fost ingrozitoare. Socanta.

    Martea de ieri a fost… banala.

    L-am intrebat mai demult pe… un el… daca pot sa ma prefac ca nu e marti, iar el mi-a spus ca ar fi mai bine sa nu ma mai gandesc ca zilele au nume. Socul de martea trecuta a avut legatura cu el.

    In fine. Ma intristez.

    Mai bine ma duc sa mai beau o cafea 🙂

  5. Haideee Sahara draga, mai bine ne pui niste muzica frumoasa si nu te mai gindesti. Azi e miercuri. Pina martea viitoare (care probabil e din nou, fie banala, fie cumplita) mai e mult de trait. Mult si bine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *