Privare de chestii (si dureri de stomac)

M-am aruncat cu capul inainte, clar. Am auzit ca „asa-i bine sa faci inainte de cununie”, mi-a fost frica sa imi asum posibilele consecinte ale unui refuz, asa ca am hotarit s-o fac, fara sa stiu prea multe despre asta. Consecinta imediata e ca acum abia ma tin pe picioare, dupa doua zile si doua nopti. De post.
Pentru ca nu maninc nimic, practic. Si nici nu dorm, pentru ca mi-e prea foame. Iar cind in final adorm, visez numai fripturi si sarmale cu cirnati si placinte cu carne si racituri de curcan cu usturoi… Cind ma trezesc si-mi dau seama ce-am visat, imi cer iertare in gind pentru slabiciunea mea, imi fac si-o cruce in gind si-mi mut rapid interesul catre coltul cearsafului, care zau daca n-arata foarte apetisant dimineata. Asadar, nu maninc mai nimic. In schimb alerg de ici colo, dansez cite-o ora in fiecare seara, scriu, fac si dreg diverse.
Ia sa vedem care-i programul meu culinar zilnic: dimineata un pahar cu apa (de obicei mincam iaurt cu cereale sau telemea cu rosii, dar la post n-ai voie lactate, asa ca am interzis la bunatati d-astea). Spre prinz cind ma ia cu crampe la stomac, imi fac o salata de fructe proaspete: juma de banana, un mar, ceva kiwi, ananas, ce gasesc prin frigider. Asta imi tine de foame cam doua ore. Dupa care urmeaza legumele. Adica rosii. Castravetii nu-mi plac, ardeii n-au nici un gust anul asta, vinetele si dovleceii nu-s buni cruzi. Maninc doua rosii cu o ceapa, suspin dupa o brinza si-un ou, ma felicit pentru cit sint de tare in vointa mea si ma gindesc cu pofta la urmatoarea masa. Care consta fie dintr-o mare punga de pufuleti d-aia cu optimismul, fie dintr-un pumn de grisine. Seara inainte de somn mai rumeg un mar sau cirese (daca am noroc sa gasesc la taraba), beau multa apa si-mi pun perna in cap, sa nu-mi aud stomacul cum se milogeste dupa ceva mincare. Ce, ma face pe mine o farfurie cu carne-brinza-oua-lapte?
Deci postul e post. Cu rugaciunea stau mai prost, cred ca mi-am pierdut antrenamentul. Era o vreme in care ma rugam in fiecare seara. Programul era urmatorul: mai intii multumeam frumos pentru ce am primit in ziua ce tocmai se incheia, ma gindeam cu drag la bunica-mea (care s-a dus acum mai bine de 20 de ani si care m-a invatat regimul de rugaciune), faceam lista cu ce-mi doresc, cit mai detaliata, apoi ziceam rapid tatal nostru si pina sa termin si o bucura-te marie, dormeam dusa. Nu mai tin minte ce bifam din lista aia de dorinte, stiu doar ca primele erau de genul „Doamne, ajuta-i pe mama, pe bunici, pe matusa Angela si pe varu’ Andrei, pe taica-miu daca n-o fi deja pe lumea cealalta, pe instructorul meu auto, pe proprietar, pe seful si pe sefa, pe prietena mea Irina etc etc”. Chestiunile legate de propria-mi persoana veneau la final: „Vreau sa imi porneasca masina si miine”, „Sa nu ma mai certe administratora ca iar am aruncat nisipul pisicii pe linga ghena”, „Sa primesc bani de undeva sa pot sa-mi platesc autocarul pina-n Grecia” etc etc. Cred ca totusi majoritatea chestiilor marunte se indeplineau cumva, poate nu imediat ce le sopteam eu cu nasul in perna, dar oricum, in timp util.
Undeva pe drum am incetat sa ma mai rog. Sigur ca in situatii de presiune mai inchid ochii si-mi zic „Doamne, ajuta-ma sa asta si cealalta”, dar asa, organizat, cu tatal nostru si bucura-te marie n-am mai zis nici o poezie de ani buni. E drept ca viata mea n-arata deloc mai rau ca inainte, ba dimpotriva. Dar tot postul asta (nu postul de blog, postul care vine cu rugaciunea) ma face sa ma gindesc ca daca tot ma infometez si m-aduc in pragul lesinului, poate n-ar fi rau ca din pozitia asta culcata sa biigui si niste multumiri acolo.
Vorba aia, inca trei zile si dau ochii cu preotul. Care sigur o sa-mi puna niste intrebari d-alea menite sa ma incuie si sa ma rusineze in fata lui dumnezeu. Dar nu-i nimic, sint pregatita. Trebuie sa incepem pe curat toata treaba asta numita viata de familie, nu? Stergem cu buretele si cu sase zile de post mai tot ce-am pacatuit capital in ultimii 20 de ani si ne renastem fara pata.
Simplu, nu?

Ma duc sa mai beau niste apa, ca ma roade ceva pe dinauntru. Sa aveti zi buna, si daca mincati ceva deosebit, nu vreau sa stiu!

Pin It

16 Comments

  • Crash spune:

    Si uite-asa ai redus tu la esenta ce se intampla in realitate in spatele unui post… De fpat n-are absolut nici o valoare. E doar de ochii preotului, lumii, traditiilor, etc. Ma intreb, chiar tii asa de mult la ce spun altii incat sa te chinui singura cu un post al carui singur rezultat e ca mai dai slabesti cateva kg si eventual mai scapi de toxine?

  • Ionouka spune:

    Neatza! Sa slabesc nu-mi doresc, ca oricum nu prea mai am de unde si risc sa-mi pierd rochia de mireasa pe drum. De ochii lumii nu-mi amintesc sa fi facut vreodata ceva. Tin post pentru ca vreau sa ma spovedesc de-adevaratelea, sa aud vorbele preotului (despre care chiar cred ca are har), si sa intru in chestia asta cu inima usoara. E un gest simbolic, e-adevarat, dar mi se pare necesar. D-aia o fac.

  • evergreen spune:

    of Doamne, femee ai sa ajungi epuizata acolo. Si eu am probleme cand vine vorba de post, dar mai e putin. Iti tin pumnii.

    Cat despre Dumnezeu – eu vorbesc cu EL.

    Bafta multa! poti sa mananci ceva salata cu cartofi sau paste. Sunt unele de post cu busuioc. F bune. Astea tin de foame.

  • Ionouka spune:

    Da, ai dreptate, evergreen, cred ca si eu vorbesc cu el, dar la modul informal asa, n-ar trebui sa conteze, nu?
    Pastele nu-mi prea plac, nici cartofii si nici orezul. Dar niste pate vegetal cu piine prajita si castraveti murati imi suna taaare bine! Termin de scris chestii si ma duc la magazin, gata! Sa ai zi plina!

  • Ioana spune:

    Alte chestii bune de mancat:
    mamaliga, gris (fara lapte) cu gem de care vrei tu, gaufre cu miere bio, biscuiti cu miere, paine prajita cu margarina, dulceata si ceai cald si, ca e de sezon, porumb fiert, pepene galben… 🙂
    Iti inteleg aceasta trecere prin post, si sa vezi ce fain o sa fie si dupa, cand o sa-ti zici ca ai reusit. Numai sa n-o duci la extrem ca, totusi… Dumnezeu te iubeste!

  • Dan spune:

    Banuiesc ca viitorul mire tine si el post, nu? (Nu prea stiu cum sunt impartite caznele dinainte de nunta.) Va chioraie stomacurile in duet cand va intalniti?
    Postul se rezuma numai la mancare, sau trebuie sa te mai abtii si de la alte chestii?
    Si la ce te ajuta, spiritual, abstinenta asta? Deocamdata, singurul efect pare sa fie ca te gandesti mai mult la mancare. 🙂 Sau nu e un ajutor, ci un fel de pedeapsa pentru toate lucrurile nu tocmai sfinte pe care le-ai facut pana acum?
    Apropo, mai si sofezi in starea de cvasi-lesin in care esti zilele astea?

  • Simona spune:

    Foarte bine si sa iti ajute Dzeu sa tii post cat vrei. Conteaza foarte mult pentru binecuvantarea pe care o vei primi in Casa Lui!
    Iti mai recomand cu drag sa incerci fasolea verde, mazarea, laptele de soia cu cereale, eugeniile;), maslinele cu migdale sau fistic, o salata a la rousse cu maioneza de post. Daca ai vointa, totul este usor, si o printesa adevarata are!!!

  • Robo-ascetul spune:

    la post tre sa te abtii si de la alte chestii, nu numai de la mancare! asta am aflat eu acu' juma' de ora de la o colega pe care am intrebat-o, dupa ce mi-a trecut prin cap ca poate nu e chiar ok sa arzi iarba dracului ca sa-i inspiri fumul cand (zici ca) tii post.
    si cine stie mai ce alte chestii. mai ramane sa aflu ca n-am voie sa mananc nici carne…

  • Adriana spune:

    Ce haioasa esti, in suferinta ta! :))) Ai incercat si scarboseniile alea pe baza de soia, lapte, branza tofu sau "carne"? Unora le place…

  • Ionouka spune:

    Pe scurt, in post n-ai voie nimic din ce-ti place mai tare: sex, tigari, alcool, mincare cu gust, ginduri necurate etc etc. Ai voie in schimb sa dormi, din fericire.
    Simona, multumesc, uite un om care ma intelege. Da, am vointa, am si foame si batalia intre cele doua devine tot mai interesanta…
    Ioana, Adriana, bune idei (mai putin carnita cu soia). De fapt, chiar o sa fac diseara un gris cu lapte de soia si dulceata de cirese amare. Bun, bun.
    Dan, abstinenta te ajuta intr-un fel dubios, practic ce face e sa te umilesti ca dumnezeu sa vada ca esti serios in treaba asta. ca un fel de test la care-l pune imparatul pe harap alb… ii da cu salata fermecata pe la nas sa vada cum face fatza…

  • Merat spune:

    Iti dau o reteta de prajitura de post care ma ajuta pe mine mereu cand devine postul meu greu. crede-ma, e super 😀
    1 cana apa, 1 cana zahar, jumatate de cana de ulei, 2-3 linguri de gem, 2 linguri cacao, 2 cani si jumatate de faina, arome, 1 lingurita si jumatate de amoniac stins in lamaie. Le torni la gramada 😀 intr-un vas si amesteci cu mixerul apoi la cuptor cu compozitia. Dupa ce scoti prajiturica de la cuptor faci urmatoarea glazura rapida: 3 linguri cacao, 6 linguri zahar, 4 linguri apa: se fierb pana se leaga si se toarna peste prajitura. O lasi sa se raceasca putin si pofta buna! 😀 E super rapida, lucrezi maxim 10 minute cu totul, restul face cuptorul si e buuuuna! Si parerea mea e ca e foarte bine ca tii post si ca faci ceea ce faci, bravo! E bine sa te simti impacata inclusiv pe acest plan spiritual inainte de marea zi 🙂

  • Ionouka spune:

    Ahaaaa, Merat, iese asa ca un fel de negresa, nu? Ce bun, o sa fac miine promit, te anunt cum mi-a iesit. Pina una alta, am luat un kil de mere si unul de cirese si ma pregatesc pentru o zi taaare lunga… 🙂

  • Merat spune:

    Exact! ca un fel de negresa mai putin "pacatoasa" ;)) astept sa vad daca ti-a placut! pofta buna la fructe si spor la treaba! 🙂

  • quiz spune:

    2 chestii(ia-le ca rugaminti sau sfaturi)
    1 – Dumnezeu …cu" D mare"
    2 – la noi e post negru de la rasarit de soare pana la apus. yo trec de obicei peste asta in 2 feluri:
    a) nu ma gandesc la asta(mancare sau apa)
    b) cand incep ziua de post ma rog sa am rabdare sa pot sa ma bucur de inca o zi

    PS: acum aplicati o "regula" echivalenta cu a noastra: noi bem alcool, furam, precurvim dar nu mancam porc , Doamne fereste! Asa ca se sterge nu se sterge ..6 zile de post nu strica :)Apropos.. bolnavii, drumetzii, femeile gravide sau in perioada de menstruatie nu tin post!

  • Ingrid spune:

    Ioana, incearca si legume pe gratar, cartofi copti umpluti cu ciuperci, orez cu legume (porumbul, daca-ti place, da un gust foarte bun), prajitura simpla cu mere, ciuperci umplute (dau reteta, daca te tenteaza), salata orientala fara ou si mai sunt multe altele.

    Postul nu e menit sa te chinuie, ci sa te curete sufleteste. Afara de asta, dac-o mai tii cateva zile in stilul alimentar de care ai scris, nu te vad bine.

    Take care, beautiful almost bride! 🙂

  • Ionouka spune:

    Quiz, multam, o sa culeg din commentul tau doar chestiile care-mi plac, ca la alea cu omoritul… hm, nu m-as baga. Deci secretul e sa nu te gindesti deloc la mincare? Da' cum naiba faci asta cind esti atacat din toate partile de poze, reclame, mirosuri… Gatesc cucoanele din blocul meu niste tocane de ceapa si peste prajit… zilnic, nu asa…
    Ingrid, da, ideea cu ciupercile e grozava, la gratar n-as da foc pe caldurile astea, dar sa arunc ceva in cuptor pot. Si-o s-o fac miine, multumesc tare mult, gata, uite de miine promit sa fiu mai organizata! Enuff with the fruits… 🙂 Seara buna la toata lumea, uite ca vine si nitica ploaie…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *