E miercuri la prinz, vinzoleala mare: pregatim revista de predare. Corectorul buchis3este cu pixul rosu in mina, colegul 1 de la DTP insereaza machete, colegul 2 de la DTP prelucreaza imagini. Eu caut informatii pentru sedinta editoriala, publisherul da comanda la tipografie. Zimbim tot in barba, pentru ca saptamina asta ne-am miscat foarte bine si sintem in avans. Cu putin noroc predam mai devreme de ora 8 seara.

Evident, norocul e ceva ce ne lipseste. Mai precis, n-avem lumina. Pana de curent. Pe toata strada. La ora 14.00. Asteptam o ora, doua. Ne indreptam spre magazinele din capatul strazii, daca tot nu putem lucra, macar sa mincam si sa fumam. Nici ele n-au curent, asa ca s-au inchis temporar. Deschise-s numai farmacia si-un fornetti, pe care-i suspectez ca fura curent de la stilpii de iluminat stradal. Ma intorc la birou, corectoarea continua sa citeasca paginile, la o lumina naturala ceva mai slaba decit cea unei lanterne in letargie. Colegii de la DTP s-au imprastiat in patru zari. Eu ma cocotz pe scaun cu totul si ma invelesc cu paltonul. E frig, caloriferele s-au racit de mult, centrala nu merge fara curent. Mobilul nu mai are baterie, si nici sa-l incarc n-am unde. Apa calda pentru ceai n-avem, ca si Fintina merge tot cu curent d-asta de n-avem noi. E frig, intuneric, nimic de facut, nimic de baut si nici de mincat. Bine ca macar putem trage apa.

La 6 juma a revenit curentul de tot. A mai revenit el intre timp, dar numai pentru citeva secunde, suficient sa ne prajeasca becurile si prizele. Lucram incet, cu mintile aburite de nervi, de letargie, cu degetele inghetate, cu stomacele iritate. Pe cine sa injuri? Pe cine sa reclami si cui? Cine-mi da mie inapoi orele astea pe care le-am petrecut incovrigata, suflindu-mi in pumni si dind marunt din buze la gindul ca nici miercurea asta nu ajung acasa?

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4183

13 comentarii

  1. La multi ani Ionouka! Sa fii fericita si iubita de toti cei dragi. Iti urez de asemenea sa ai parte de multe succese si de un 2010 mirific!

  2. Sa traiesti cu numele! Iti doresc sa fii sanatoasa si la fel de fericita cum te simt in zilele tale bune! Ma bucur tare mult pentru tine ca ai un job care iti permite sa fii tu. Adica ai acelasi stil si in revista, si pe blog. Eu scriu la Avantaje si am doua stiluri diferite: unul pentru revista, si unul pentru blog. Trist, stiu. Deci te felicit din tot sufletul meu!

  3. Mda, genu asta de bafta ma urmareste si pe mine :)) Stresant, dar now you have a funny story to tell 😀
    LA MULTI ANI, IOANA! 🙂 Sa fii sanatoasa, ca daca e e sanatate in regat se fac toate cele regale, sa fii fericita si iubita si sa ti se implineasca toate acele dorinte frumoase si roze ale tale >:D<
    Petrecere frumoasa! :*

  4. la multi ani si aici.

    Cand aveam pana de curent ne mutam toti la ultimul et in unirii ca aveau wireless. mancam, beam, fumam si lucram

    😉 eh?

    pup!

  5. Va multumesc, dragilor! Va doresc si voua numai bine, vint in pupa si dorinte multe pe plus!

    Cu greu m-am miscat spre birou azi, cu un telefon intr-o mina si altul in mina cealalta. 🙂

    Revista a iesit impecabil, va invit s-o gasiti si sa mi-o cititi!

  6. Marius, te rog sa nu ignori bunele mele intentii. N-am vrut sa expun aici persoane care poate se doresc anonime… Uite, acum ca tu te-ai anuntat aici, pot sa spun ca tu esti colegul nr 2, specialist in realizarea de efecte speciale in poze! E bine-asa?

  7. Aaaa..ai scris cumva "sa fumam"? Bine,ai scris,dar voiam sa ma conving. Sper ca nu e vb si de tine…:(
    Eu fumez si,ca multi altii,mi-e cam oha sa ma las…Dar tu esti una din putinele exceptii care au reusit sa se lase si ar fi pacat…:(

  8. Tiwi, ei fumeaza, eu salivez pe linga ei… Stai linistita, nici o sansa sa ma reapuc in urmatorii 25 d+e ani. Poate la batrinete, cind ma timpesc… 🙂

  9. glumeam, ioana, voiam sa te tachinez. imi place mie sa te tachinez uneori, stii asta. si nu tineam neaparat sa ma dezvalui, eram doar un cititor al blogului tau caruia i s-a parut haioasa exprimarea. stai linistita, nu ignor bunele tale intentii, imi place ca suntem colegi (cu totii) si-mi place ce scoatem impreuna 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *