Se confirma: sint o vaca

Robo-sotz o face. O gramada dintre cunoscutii mei o fac. Si copiii de 3 ani o fac. Eu nu pot. Pur si simplu nu pot. Tehnica alunecatului in jos pe zapada pe doua bucati subtiri de lemn&fibra de sticla imi va ramine (probabil) pe veci straina.

M-am echipat corespunzator, cu pantaloni d-aia caraghiosi si polar pe git, mi-am infundat claparii in picioare si-am pornit sa invat sportul minune. Pe pirtia aproape plana m-am descurcat de minune. Am invatat sa pun schiurile si sa le scot, sa ma sprijin in bete, sa stau flexata, sa ma las in clapari, sa imi fac vint si sa frinez. N-am cazut decit o data, in timp ce o grupa de copii care la un loc n-aveau virsta mea ma priveau cu ceva ce semana ingrijorator cu mila.

Apoi robo-monitorul a decis ca sint pregatita pentru urmatoarea etapa. Treimea mijlocie a pirtiei, respectiv o chestiune ceva mai abrupta, ca cine nu risca nu progreseaza, nu? Ma simteam cumva optimista, nu mi-era frig, alunecam frumos la vale pe zona aia aproape plata, puteam sa ma opresc in plug si-n bete, de ce sa nu trec la pasul urmator?

Asa ca m-am lasat trasa in sus de-o chestie urcatoare, pe care-o tineam cumva sub fund. Bun, si-acolo a inceput chinuiala. S-o iau in jos mi-era frica, era prea abrupt. Sa stau pe loc necesita incordari si scremeri groaznice, intr-un plug de toata jalea. Robo-mentorul s-a chinuit el sa-mi arate cum sa ma sucesc, cum sa ma las, sa ma sprijin, sa ma invirt, n-am reusit decit sa cad de vreo zece ori, ba o data l-am luat si pe el dupa mine. Am cazut pe stinga, pe dreapta, in fund, in cot, din nou in fund si tot asa. La a doua cocotare pe pirtia cea abrupta (atentie, tot la incepatori, sa nu va imaginati cine stie periculozitate sporita), imi venea sa pling de epuizare. N-aveam 3 ore de cind ma luptam cu bucatile subtiri de lemn si ele cistigasera razboiul. Am mai cazut o data, pe aceeasi buca. M-am ridicat, am mai incercat o data. Am cazut din nou, in pumn, am simtit ca mi se despica degetele, am zis gata, eu nu mai pot, nu mai vreau, am obosit, ia-ma de-aici.

Si asta a fost. Am dat schiurile jos si-am coborit din virful pirtiei la pas. Pe linga mine, bebelusi de 30 cm inaltime coborau in viteza, facind cristiane cu degetul in gura.

Azi m-am rostogolit din pat cu dureri in locuri despre care nici macar nu stiam ca sint ale mele. Cred ca pleoapele sint singurele parti ale corpului pe care le pot misca fara icnete de durere. Pe fiecare tibie am ditamai semnul vinetiu in locul unde s-a infipt claparul, pe fund si coapse am citeva ghirlande de vinatai rotunjoare, iar o vena de pe pumnul drept ameninta sa plesneasca. Plus ca ma dor toate, v-am zis?

Eu am vrut, jur c-am vrut. Si poate-o sa mai vreau. Deocamdata insa ma bucur c-am revenit acasa cu toate intregi, chiar daca fragezite precum snitelele de vita.

Hai cu vara aia! Cind sigur o sa-nvat sa inot, pe cuvint ca o sa invat!

Sa mor de pricep ce naiba am facut toata copilaria mea, cind ceilalti copii invatau sa faca toate chestiile astea misto. Mama?

Pin It

25 Comments

  • Andrada spune:

    I hear your pain. Completely.

  • Zuzu spune:

    Ah, asta e, postul scris de Ioana pe care o stiu eu, pe gustul meu, foarte fain!!

    Am ras cu lacrimi, mai ales la final, pt ca si eu ma intreb de ce nu am invatat cand eram mica sa joc tenis, sa fac balet, sa schiez si sa inot si mai stiu eu ce altceva…
    (ah, pt ca eeeeeeu am cantat la vioara si se pare ca mi-a ocupat tot timpul, pana am terminat facultatea, asa… :-))) )

    Ma doare si pe mine putin cand imi inchipui cam cat de zdruncinata ai fost, insa am tinut sa zic asta, ca mi-a placut mult postul asta!!!

  • Adi Rasoiu spune:

    Subscriu, excelent post-ul…partea cu bebelusii de 30 cm si degetul in gura, excelent :))

    Un impatimit al schiului

  • Mirandolina spune:

    Ei, eu cred ca daca vei vrea sa perseverezi, vei putea. A fost doar prima zi…
    Iti tin pumnii sa-ti treaca repede durerile si vanataile.

  • brontozaurel spune:

    nici eu n-am fost vreodata in stare. nici patine, nici schiuri, nici bicicleta – pur si simplu am reusit sa-i fac mereu poster pe cei care incercau sa ma invete

  • Ionouka spune:

    Va rog sa notati cit ma sacrific sa blogaresc aici, cu laptopul peste picioarele mele umflate si pulsinde!
    Asa, Andrada, thx, macar nus singura.
    Zuzu, tu macar ai o scuza, una chiar foarte eleganta… Si deci stii sa cinti la vioara? Nu cunosc pe nimeni care sa stie sa cinte la vioara, mi se pare extraordinar! Nu glumesc!
    Mirandolina, da' n-a fost deloc prima zi, am mai incercat si acu vreo 3 ani, si acu vreo patru… catastrofal de fiecare data…
    Brontozaurel, culmea e ca eu pot, si cu bicicleta, si cu rolele, si cu patinele, ba o vreme am facut si smecherii cu skateboardul, pina am cazut rau intr-un canal… 😀
    Noapte usoara sa aveti!

  • dmd spune:

    Intentia conteaza!!Repetarile au fost multiple. Dan

  • evergreen spune:

    te inteleg perfect. nu stiu sa inot, nu stiu cu schiurile… am reusit cu placa.

    despre dureri, de asemenea stiu. am fost vanata peste tot. si eu ii urasc pe aia mici care parca plutesc.

    damn it!

    pup printesa! invatam la vara amandoua sa inotam 😀

  • Zuzu spune:

    Ionouka, da 🙂
    Am terminat Facult.de Muz 😛

  • GabrielaPopescu spune:

    Nu ma pot abtine sa nu comentez:) Sa stii ca pe noi ne-ai facut ca zambim si stim, stim ca te doare…eu am reusit si-am invatat sa skiez, desi nu pot spune ca e sportul meu preferat…Oricum e bine ca mai vrei sa inveti…si cel mai bine era sa stai tu frumos pe o partie lina,lina…si data viitoare cand mergeai la ski sa te duci pe "cealalta un pik mai abrupta" nu de alta, da acuma sa nu fii cu senzatia ca asta inseamna sa skiezi, adika sa ai vanatai si sa fii un snitzel in pantaloni caraghiosi:) Suntem alaturi de tine 🙂

  • Dana spune:

    Si eu am patit ca tine la ski. Am rezistat eroic pana la un punct cand am zis gata, nu mai pot!! am inceput sa plang si am coborat pe picioare. Anul trecut am incercat si snowboard, ca ultima speranta pentru sporturile de iarna. A fost f dureros, genunchi violeti vreo doua luni. In timpul saptamanii se vindecau, in weekend ii faceam la loc. Ma trezeam noaptea pentru ca de cate ori ma miscam, ma durea cate ceva. Dar acum cand am invatat cat de cat sa ma dau… A meritat fiecare cazatura+fiecare vanataie. Te invat eu cu placa daca vrei 🙂

  • Danii spune:

    Subscriu si eu la chinul tau. Partea cu ski-ul a fost similara si la mine, numai ca eu m-am oprit abia cand am reusit sa rastorn vreo 3 oameni odata, ca pe popice.
    Insa partea cu inotul e cea mai frustranta – sa inoti cu bebi pe langa tine si tu sa fii aia care se duce la fund, desi ei inoata cu degetul in gura..

  • dressaddict spune:

    imi place grozav de mult cum scrii, ti-am spus? mult de tot! nici eu habar nu am sa schiez, de inotat, inot paralel cu malul, altfel ma duc baldabac la fund, dar asta e, sper sa reusesc sa-mi fac odraslele sa invete astea doua chestiuni, plus oleaca de tenis. da' cum nu stii tu sa schiezi cand la piatra se schiaza de cand haul si bacaul pe cozla? doamna chicet?
    :))

  • Ionouka spune:

    Buna dimineata!
    Dressaddict, te contrazic. La Piatra se schiaza numai de vreo 2 ani, de cind e pirtia renovata, inainte era o pirtie exclusiv de sanii, au incercat unii sa se dea cu skiurile acolo si-au terminat destul de prost, din ce-am auzit… Nu ca asta ar fi o scuza,evident…
    Danii, lasa ca vine ea vara si atunci sa vezi!
    Dana vreau, cum sa nu, orice numai sa nu mai fiu singura ca sta la baza pirtiei in timp ce tot restul lumii zboara…
    Gabriela, ai perfecta dreptate, mi-am invatat lectia!
    Zuzu, gata, din acest moment te admir si respect maximum! Te admiram si-nainte, acum doar mi-e clar de ce! 😉
    Evergreen, we have a date! Numa sa nu ma duci la Mamaia, da? Pls.

  • evergreen spune:

    mi.a plăcut bad lieutenant

    🙂

    pup!

  • Ionouka spune:

    Evergreen, serios? Damn, poate sa incerc sa-l mai vad odata, m-oi fi grabit….

  • dressaddict spune:

    Ionouka, pe bune? Pt ca eu, care am cam aceeasi varsta cu tine, stiu sigur ca pe vremea cand aveam eu vreo 10-12 ani se schia la greu acolo. Am o prietena care facea schi de performanta pe Cozla, chiar a plecat la un moment dat in Italia (ca multi nemteni) cu familia si a continuat schiul acolo. Sa stii ca m-ai facut curioasa cu asta.

  • Dana spune:

    Atunci weekendul viitor avem program in Poiana sau Predeal 😉 Daca vrei, o sa iti scriu pe mail datele cand stiu si eu sigur ce fac cu ai mei prieteni 🙂

  • Ionouka spune:

    Dana, din pacate we asta nu pot, ca l-am lipsit pe celalalt si avem o gramada de chestiuni programate, dar tine-ma la curent, te rog, daca nu ti-e greu, poate ne nimerim cumva…
    Dress, mama mea asa se scuza, ca pe vremea cind eram io mica, nu se schia in piatra si gata. te invit s-o contrazici! eu chiar nu mai tin minte… dar nu prea stiu oameni care sa fi schiat acolo… la vatra dornei da, la durau, da' pe la piatra… hm… merita investigat.

  • ioz spune:

    you neeed to persevere, eu pana am invatat era sa distrug parbrizele a 2 masini dupa ce mi a zburat echipamentul de pe la mijlocul partiei

  • Dana spune:

    Oki, te anunt cand mai merg 🙂

  • Maria spune:

    da, nici eu habar nu am ce am facut cand eram mica, pe bicicleta, role, patine , nici macar pe astea nu stiu sa merg, sa innot nici atat. de cantat la instrumente, ghici:nu. deci..tre's ma apuc de treaba, am multe de recuperat:)))

  • TreXeL spune:

    🙂 hei, nici sexu nu se invata doar in 3 ore

  • Anonymous spune:

    pentru titlul asta, ar trebui citezi sursa, nu?
    dar cand o spui tu, suna mai frumos, recunosc.

  • Anonymous spune:

    Hei, se putea si mai rau. Acum o luna si ceva, cand se topea zapada pe partia "mea", am fost initiata si eu in tainele schiatului. Si-am cazut rau pe partia abrupta, prin multiplele portiuni cu noroi galben :-s. Si m-a durut mai rau. Simteam ca muschii, oasele si orgoliul meu sunt in greva. Vointa insa nu lipsea. Trist e ca si acum ma mai doare rotula stanga. Toate astea i se datoreaza, probabil, mamei. Nu ma lasa la munte (a se citi nicaieri) cand eram mica, pentru ca eram foarte bolnavicioasa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *