Draga Gabriela Popescu,

Noi doua nu ne cunoastem foarte bine. Adica de fapt, eu nu te cunosc deloc. Tu ai aterizat cumva aici la mine-n jurnal, ai mai comentat la un post doua trei noua, apoi mi-ai cerut prietenia pe Facebook, eu am acceptat, ai mai comentat si acolo la un post doua trei noua, la care eu ti-am raspuns politicos, ca asa e eticheta in piscina asta virtuala in care viermuim cu totii. Stiu ca ai si tu ceva blog, ca te ocupi cu manufacturarea de brizbrizuri pe care probabil iti propui sa le vinzi, am vazut ca tot postezi pe facebook poze cu marfa ta. Cam asta stiam pina ieri. O alta fatzuca prietenoasa care se zbate sa faca ceva in viata. Foarte frumos, ce sa zic.

Asta pina ieri, cind mai multi oameni vigilenti care-mi citesc blogul mi-au semnalat aparitia pe un portal clujean a unui text semnat de tine, Gabriela Popescu, foarte personal si asumat, care continea nu mai putin de 5 paragrafe copiate cuvint cu cuvint din postul meu mai vechi cu animalutele care apar iarna pe strazile bucurestiului. Pentru cei care n-au citit inca textul tau, Gabriela, hm sau poate ar trebui sa spun textul nostru, el se afla aici, desi un anumit Adrian Popa, newseditor la acest Qbox.ro, zice intr-un mail trimis lui Merat (vasnica cititoare in regat, care a strigat printre primii Hoatzaaaaa) ca scoate textul din site. Textul e inca acolo, ceea ce pina la urma e un lucru bun.

Da’ hai ca ma lungesc aiurea. Ce voiam de fapt sa-ti spun, draga mea Gabriela Popescu, e ca sint suparata. Nu ca mi-ai luat un text bunicel si l-ai ingropat intr-un text de-al tau oarecum mediocru, pe care l-ai trimis in speranta c-o sa faci niste bani. Cum ziceam si mai sus, fiecare isi face drum prin viata cum poate. Ce ma supara foarte tare e ca ai o parere proasta despre intelectul meu. Mi-ai scris ieri doua mesaje in care-mi explici ce s-a intimplat. Imi spui ca nu ai stiut sa pui ghilimele in text si ca nu ai avut nici cea mai mica intentie sa iti asumi paragrafele. Ca totul a fost o mare confuzie. Mda, e clar ca nu ma consideri sclipitoare. Poate ai impresia ca eu nu stiu ca semnul de ghilimele e pe toate tastaturile. Sau poate crezi ca eu nu cunosc conceptul de confuzie. Sper din suflet ca in momentul asta ti-e rusine. Dac-as putea, te-as trimite la colt, sa stai in genunchi pe coji de nuca.

Stii ce cred eu, Gabriela Popescu? Eu cred ca tu ai vrut sa-ti insusesti paragrafele alea. Ca ti-au placut, te-ai gindit ca se potrivesc oricum foarte bine cu ceva ce tu aveai de gind sa scrii, asa ca ai dat copy/paste. Ca ma furi e una. Ca ma insulti e insa altceva. Pentru ca, draga Gabriela Popescu, daca aveai macar un graunte de bun simt, schimbai macar un cuvint din cinci. Nu-i ziceai pinguinul corporatist, ci habar n-am, cirtita proletara. Nu foca urbana, ci ce stiu eu… balena capitalista. Era chiar asa greu sa disimulezi? M-as fi simtit ceva mai bine la gindul ca macar ai depus un minim efort sa ascuzi mizeria sub o gramada de cuvinte. Ale tale. Dar nu, tu, deloc subtila Gabriela Popescu, ai luat calup textul, ai facut inaintea lui o propozitie despre cum ai observat tu animalutele astea pe strazile tale din cluj, ai dat si-un final (deloc inspirat, dar cine-s eu sa comentez) despre insightul tau maret si-ai semnat cu mare finete „cu drag, gabytza”.

Mi-ar placea sa te penalizez cu 15% la salariu. Sa-ti tin un discurs despre responsabilitate. Despre cinste. Despre etica scrisului. Despre viata in general. Nu cred insa c-ai prinde sensul. Si de fapt nici nu ma intereseaza prea tare daca si ce-ai inteles din episodul asta. Nu-s maica-ta. Nu-mi pasa daca faci diferenta intre bine si rau. Ce te rog insa (si mi-ar placea sa stiu c-ai dat un copy paste la asta) e sa fii mai eleganta cind te tirasti, ca pina la urma esti femeie, si subtilitatea iti e in singe. Pune-ti pe cap o palarie d-aia d-a ta, cu funde si pene, trage-ti un voal peste fata si continua sa faci ce faci tu mai bine. Cu cit mai putine confuzii si cu cit mai multe ghilimele, daca se poate.

Multumesc, Gabriela Popescu. A fost o onoare sa te cunosc.

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4182

21 comentarii

  1. Inteleg multe, dar sfidarea scalda totul intr-o licoare amara si otravitoare din care nu mai ies.
    Sa te sfideze cineva, mintindu-te in fata, e mai rau daca te injura direct.

    Nu spun ca e neaparat un caz extrem de grav, dar e jenant.

    Oricum am observat ca au inceput sa circule hienele libere pe net si sunt de diferite feluri si cu diferite manifestari…

    PS- un lucru bun: am avut ocazia sa-ti citesc textul de demult si mi-a placut ffffffff mult, e foarte haios si inspirat!!!!!!

  2. Vai, ce comentarii de clasa a doua: sa vedeti, doamna, eu nu am copiat, pentru ca … E foarte penibil pentru o domnisoara frumoasa, talentata, etc, cum se autoproclama GP. Acesta era momentul in care trebuia sa isi ceara scuze, sa intre in pamant de rusine si sa invete o lectie de viata. In schimb ce alege? Minciuni penibile, care o afunda tot mai rau. Pacat.

  3. Mie nu mi s-a dat nici un raspuns de la qbox, Merat esti mai norocoasa, i-am spus si Drei Gabriela pe messeneger ca nu este frumos ce a facut…ma asteptam, sa vad aici un coment de la ea in care sa isi ceara scuze….dar se pare ca mai bine iti pui nisip in cap decat sa iti asumi responsabilitatea.
    Gata, s-a terminat cu misiunea mea de detectiv, o sa revin la statusul de comentator cu nume.

  4. Va zic Buna dimineata tuturor mai putin amicei Gabriela Popescu, evident.

    Zuzu, nu cred c-a vrut sa ma sfideze cu adevarat, cred ca pur si simplu n-a gindit un pas mai departe si-a sperat ca poate are noroc… Ma bucur ca te-a amuzat gradina zoologica. De bucuresti, nu de cluj, sa fie clar!

    Merat, cu mare placere, da' sa stii ca nu mi-am propus sa fiu eleganta, cit sa-mi vars frustrarile cit mai moderat cu putinta. Deh, oricum e cam degeaba.
    @Anonim1, E TALENTATA, FRUMOASA SI REA, te rog sa nu uiti acest ultim aspect.

    @Anonim2, sa stii ca nici mie nu mi-au raspuns oamenii, merat a fost singura norocoasa. Acum investighez ce pot face dpdv legal impotriva lor.
    Si… de ce n-ai comentat si capitolul asta cu nume? De ce a fost nevoie de cagula? Cumva te temi de domnisoara Gabriela Popescu?

  5. Jenant+penibil= Jenibil! Rau de tot! Cat de gaina sa-ti fie creierul (cer scuze gainilor) ca sa faci asta, fiind "amic" de facebook si de blog cu proprietarul textului?!? In fine…
    Am murit de ras aseara la faza cu doamna si salamul din ratb!

  6. Ioana, adopta tehnici de guerilla:

    Scrie-le un mail oficial prin care le multumesti ca ti-au apreciat textul si stilul literar, te declari incantata ca au decis sa faceti afaceri impreuna si ii informezi ca pretul pentru un articol de 500 de cuvinte este de … => dar ca pot plati si la cuvant, caz in care pretul pe cuvant este de …

    Da-le contul tau bancar, daca ai posibilitatea, cel mai bine si mai oficial ar fi sa le emiti factura fiscala, specificand o data limita de plata. Informeaza-i ca penalitatile pentru depasirea termenului sunt de 10% pe zi

    Da, stiu ca nu e vorba de bani. Dar ei nu inteleg decat banii, deci trebuie sa vorbesti pe limba lor. Macar cu un suc si cu o prajitura sa ramai din chestia asta.

    Nu uita sa ii informezi ca copywrite-ul pentru articolul respectiv va fi transferat in momentul in care suma totala (+eventualele penalizari) se va regasi in contul tau.

    Daca le emiti factura, legal poti sa le blochezi si conturile pentru neachitarea facturii!!!

    Eu fac webdesign full time si desi inca n-am patit din astea, am invatat de la niste colegi patiti cum se procedeaza.

  7. Girlie, nu asa. N-o certi, cum s-o certi?
    In schimb, ii sugerezi sa publice un articol despre plagiat, furt intelectual etc. si, intre timp, tu pregatesti articolul despre plagiat, furt intelectual etc. You know, sa aiba si femeia ce publica….

  8. O prinţesă rămâne o prinţesă! Bravo! Bine i-ai zis!
    Totuşi, mă gândeam că faţă de faza când ţi-a fost furată identitatea, asta cu trei paragrafe de text e chiar găinărie, însă sunt de acord că trebuie descurajate practicile incorecte, oriunde şi oricum se manifestă.

  9. Legal nu prea ai ce face. Doar dacă obţii aprobarea strămutării procesului la Washington.
    Acolo sunt apărate drepturile de autor şi un avocat îţi scoate şi 2 mil.coco daune,precum că ai avut şi o cădere de calciu pe respectiva perioadă.
    Şi mie mi se fură texte şi de aceea, am hotărât să emit de la New York.
    Lunea, pe programul II.
    Eu te citesc în fiecare zi,dar nu las totdeauna urme. Doar când sunt revoltat de nedreptăţile la care eşti supusă.
    Urmele tale cu cizmuliţe subţiri de cauciuc,în schimb,nu prea se văd. Calci uşor?

  10. Buna ziua,

    Articolul cu pricina a fost sters in urma primei sesizari facute de unul dintre cititorii dumneavoastra. Din pacate linkul direct (care a ramas accesibil prin motoarele de cautare) a fost blocat abia astazi.

    Cu stima,

  11. Buna ziua, domnule Popa,

    Ma bucur sa va cunosc (si pe dumneavoastra), chiar daca ceva mai tirziu decit mi-ar fi placut. Ma bucur si sa aflu ca ma stimati, desi as fi preferat sa-mi scrieti ca va cereti scuze si ca regretati intregul incident. Sau poate nu il regretati?!?

  12. Aveti dreptate,

    Desi as fi preferat sa purtam discutia personal (telefonic ar fi fost cel mai potrivit) nu consider mai putin oportun sa vin cu o explicatie si sub forma de comentariu, aici.

    V-am transmis un mesaj cu datele mele de contact (mail si numar de telefon) pe contul dvs. de facebook (nu sint un cititor al acestui blog si nu v-am gasit datele de contact pe vreo pagina).

    imi asum raspunderea de a nu fi cunoscut continutul acestui blog, altfel as fi putut sesiza din timp greseala d-soarei Gabriela Popescu si as fi evitat intregul episod impreuna cu seria de neplaceri cauzata dvs. si cititorilor dvs.

    va asigur ca am fost de buna credinta si ca am tratat textul trimis de catre Gabriela Popescu ca fiind la fel, pana cand unul dintre cititori mi-a trimis linkul cu proba contrarie.

    Regret ca ma vad implicat in aceasta situatie. Desi vad reactia dvs. si a cititorilor dvs. ca fiind una legitima, fiti amabila si nu incercati sa intuiti felul in care percep toate cele intamplate.

    Acestea fiind spuse, va invit sa mutam discuta intr-un cadru privat.

  13. Ce treaba, daca eu as fi fost aceasta dra Gabriela cred ca imi stergeam blogurile, imi adunam catrafusele si ma mutam intr-o tara nordica, unde sa nu ma cunoasca nimeni, sa traiesc ascunsa intr-un barlog racoros si sa imi admir frumusetea si talentul intr-un cadru foarte restrans… un urs polar, o foca… urbana :))

  14. Greseala Drei Gabriela?????? asta poate fi numita o greseala??
    Scuze printesa ca intervin dar….daca e o greseala ce cauta dra Gabriela in media…. Cu respect ptr Dvs. Dle Adrian dar cred ca un reporter ar trebui sa stie cum se numeste cand iei cu copy paste un text care nu iti apartine.
    Ioana imi cer scuze daca te deranjeaza comentul asta pe blog..dar …asa m-a iritat..geseala…..
    Cat despre Dra Gabriela mi-ar fi placut sa vad ca isi asuma respinsabilitate si vine si isi cere scuze public, aici in regat, daca a fost DOAR o greseala…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *