Sus trigliceridele! Jos miscarea! Jos si copilul!

Nu stiu cum a fost ieri cea mai buna zi din ultimii cinci ani. Daca fac un mic efort, imi aduc aminte din anul asta cel putin 100 de zile mai bune decit cea de ieri. Dar ca sa ma consolez cumva, o sa ma gindesc ca am trecut la trei secunde de moarte, ca daca traversam prin alt loc ma calca tramvaiul sau ceva, la modul ca ieri a fost ziua in care n-am murit si de-aia e cea mai buna zi a mea din deceniul asta.

Azi, de exemplu, a fost o zi mult mai buna decit ieri. Am cumparat pentru miine dimineata brinza de capra cu chimen de la tarani, am mincat ardei umpluti cu smintina grasa si groasa si mult sos, cu piine cu coaja groasa si miezul usor, pe care-am intins un strat gros de fasole batuta, cu multa ceapa calita. Moartea ficatului, dar ce conteaza niste trigliceride acolo cind esti fericit!

Prajitura cu gris si foi de cacao nu m-a dat pe spate, a fost cam cleioasa, daca mergeti la Hanul berarilor, mai bine luati tortul de biscuiti sau papansii cu smintina. A, si sa nu va duceti cu stomacul gol, decit daca aveti ceva gustari prin buzunare. Desi terasa colcaie de ospatari, a fost nevoie de aproape o ora sa ne vina fasolea facaluita. Si daca o faceam eu insami pe loc mincam mai devreme! Berea casei e foarte buna, iar casa… uriasa, vechi conac boieresc, musai sa va plimbati pe dinauntru. Un plus si baiatului care cinta la vioara in gradina, probabil ca sa faca asteptarea clientilor mai usoara. Preturile nu-s majore. Fasolea e 7 lei, ardeii 16 lei, piinea casei 5 lei (cam cit pentru doua persoane flaminde), placinta 9 lei.

Cit despre mine… a fost soare, apoi a plouat. Acum e cumva soare iar, desi afara e intuneric de vreo ora. Ma tot gindesc la copilul pe care l-am darimat aseara. Eu eram pe role, l-am vazut, am frinat putin, el venea spre mine, m-a vazut, a luat-o in dreapta mea, eu am mers drept, si exact cu 1 m inainte sa trec pe linga el, s-a intors brusc si-a venit fix in picioarele mele. Am cazut amindoi, l-am ferit cit de mult am putut, dar tot s-a intins pe asfalt. Bunica-su, usor afumat, o luase mult in fata, nu s-a prins ca s-a intimplat ceva pina n-a inceput pustiul sa plinga. Avea cam trei ani micutzul. I s-au umplut ochii de lacrimi si mie mi s-au umplut creierii de nervi. Ii dadeam inainte cu parerile de rau, i-am strins mina mica si moale si i-am spus sa ma ierte, el plingea, eu ma scuturam, el se uita la mine suparat si speriat. Pe buna dreptate. L-am lovit, l-am darimat pur si simplu. Am vrut sa-l evit, dar a fost prea din scurt. Am incercat sa-i fac loc printre picioarele mele, dar era prea inalt si eu prea scunda.

Mi-e ciuda ca l-am lovit. Mi-e ciuda ca n-am unde sa ma dau cu rolele. In parcuri e fie atit de aglomerat incit n-avem loc sa trecem printre oameni, carucioare, biciclete si ciini, fie neasfaltat, fie ud de la prea multe si prea dese aspersoare. Pe strada e prea periculos, pe trotuar e plin de gropi, canale deschise, chioscuri si tarabe, masini parcate, oameni, carucioare, biciclete si ciini. Iti rupi gleznele in bordurile prea inalte, in santurile sapate si neastupate, in placi lipsa si grilaje indoite. Te alearga ciini, te imping cocalarii care sparg saminta la coltul blocului, te fluiera meltenii care stau la o bere afara, in fata circiumii, ca inauntru miroase prea tare a ei.

As reveni la bicicleta stationara, dar nici pe aia nu pot alerga prea mult, ca imi bate in teava vecinul de la etajul 1. Din cauza caruia, intre noi fie vorba, nu pot adormi uneori, asa tare sforaie nevasta-sa. 😀

Ne mai dam prin oras seara tirziu, atunci e mai liber. Dar noaptea ciinii sint flaminzi si lipsiti de ocupatie, iar eu nus asa rapida pe role inca. E complicat si frustrant. M-as duce cu rolele la serviciu, sau m-as intoarce pe ele. Dar 100 de minute de slalom printre copilasi si mamici si pensionari… hm, parca mai bine ma multumesc cu sporturi ale mintii. Si cu un ardei umplut, o fasole d-asta facaluita…

Miine ma duc sa testez niste galuste trase-n mac, am auzit ca-s bunicele. A, si-am mincat si piersici. Primele de anul asta. Nu-s bune, nu dati banii, mai bine la asteptam pe cele romanesti. Caisele in schimb merg, merita 6 lei kila.

Ploua si miroase a frunze ude si chef de ziua de miine.

Pin It

9 Comments

  • Ana spune:

    🙁
    Stiu cum stau lucrurile cu rolele. Trist dar adevarat. Uff!!!

  • Adela Stan spune:

    Nu pricep cine ti-a zis sau care-i faza ca e cea mai buna zi a ta…sau trebuia sa fie? Astrologul?
    Sa-mi spui prin ce parc te plimbi cu rolele ca sa nu vin cu copilul pe acolo! :))
    O zi plina sa ai!

  • Ionouka spune:

    Neatza!
    Ana, dap, si nici nu vad sa se schimbe ceva in urmatorul deceniu…

    Adela, am auzit la horoscop la radio, la tv, mi-a sarit in ochi prin reviste, mi-au zis oameni ca au auzit la zodia mea… In mod normal, n-as pleca urechea, dar parca prea m-a inconjurat informatia asta… Care nah, s-a dovedit usor eronata.
    Cit despre parc… I deserve that!

  • Marius spune:

    Incearca in parcul de la politehnica. E ceva mai liber si copii nu prea sunt pe-acolo

  • Ionouka spune:

    Marius, e cam departe de mine. Cred ca fac macar o ora dus si una intors, plus o ora de dat, inseamna cel putin trei ore pe seara. Ceea ce matematic e imposibil cind lucrez pina la 9 seara. 🙁 But thx for the idea… Cine stie unde ma mut anul asta…

  • Oana spune:

    vai, tortul casei este f bun, portia mare si nu pot sa-l termin, berea casei n-am incercat-o ca nu stiu cum se face dar ma duc pasager si ma intorc pilot, iar painea este minunata!!imi place terasa iar conacul este chiar de vizitat, f frumos, ce sa mai spun a devenit locul nostru preferat in ultimele saptamani pentru ca terasa arata bine si e incapatoare, desi uneori pare sa nu mai fie..
    ospatarii..i-am asteptat 1,30 minute prima oara si m-am si enervat dar m-a incantat prea tare meniul ca sa putem pleca, am asteptat, am mancat..a meritat:)
    ps:ardeii umpluti imi fac cu ochiul de 2 saptamani, data viitoare, am stabilit!:)

  • Evergreen spune:

    Offf, ce m-as plimba si eu cu rolele. Am fost in Herastrau si am crezut ca mor inainte de vreme. Nu aveam spatiu deloc… sufocant.

    Am nimerit niste piersici bune. Yuuum. Acum e vremea capsunilor si ma indop pana la refuz

    :*

  • Anonymous spune:

    da, soro, ploaia de ieri, a parfumat cumva aeru' (ma rog, pe la dristor era poezie).
    (adi)

  • Ionouka spune:

    Oana, m-a tentat tortul casei, dar mi-am imaginat ce e ceva greu, cu multa ciocolata si cremuri, si era cald si m-am gindit ca grisul rece merge mai bine. well, i was wrong, data viitoare, direct tortul casei rod, garantat!

    Evergreen, dap, sus capsunile, turcesti, romanesti, de care-or fi, ca-s bune toate.

    Adi, si la Muncii era pozie, nush cum naiba…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *