Nu pot veni la nunta ta

Uite ca m-a trecut universul de partea cealalta a baricadei. Anul trecut pe vremea asta incepusem sa adun refuzuri si aminari venite ca raspuns la invitatia prietenilor mei la nunta mea. Unele perfect digerabile. Altele atit de transparente ca mi-era mie rusine sa-i vad cum se jeneaza de propriile minciuni rostite cu fringeri de degete si bilbe copilaresti. In unele cazuri, ma asteptam. In altele, mi-a cazut sufletul pe jos de uimire. Au fost cel putin 20 de persoane despre care eram sigura ca vor sa fie acolo, linga mine si care fie mi-au oferit niste scuze jalnice, fie pur si simplu nu mi-au mai raspuns la telefon, e-mail, sms… niciodata de atunci. In fine, nu vreau sa reiau tema asta, am zacut suficient atunci.

Si pentru ca universul e rotund si ce o ia in sus, sigur trebuie sa vina si in jos la un moment dat, se intimpla doua fenomene. Primul e ca unii dintre acesti oameni mi-au fost scosi in cale la cite-un moment dat, spre disconfortul lor si spre amuzamentul meu. Ochii lor intepeniti in bannerul de pe trotuarul opus, panica brusca, tentinda de-a o rupe la fuga mi-au fost semne suficiente ale jenei pe care o simt fata de mine, si astfel ma simt impacata cu lipsa lor in ziua aceea. Al doilea e ca acum sint eu invitata la nunti, iar la unele dintre el nu pot merge. Pentru simplul fapt ca sint mai multe in aceeasi zi, de exemplu.

Si acum vin si va intreb: cum ii spui unui om (care te-a considerat suficient de drag cit sa te puna pe lista lui scurta) ca nu poti sa fii acolo la nunta lui? Pentru ca eu la rindu-mi am fost refuzata in toate felurile, stiu ca orice refuz doare. Sigur ca unele sint de inteles. Nu poti veni la nunta cuiva daca sora ta se casatoreste in aceeasi zi. Sau daca ai bilete pentru Maldive, exact in perioada cu pricina, cumparate de-acum 6 luni. Dar sa nu vii ca nu-ti plac nuntile, ca nu stii sa dansezi, ca te-ai ingrasat cinci kile si nu ai bani de o rochie lucioasa noua sau ca nu ai cu cine vorbi la masa…

Mi-a venit rindul sa refuz. Si mi-e greu s-o fac, chiar daca pina acum, motivele de refuz au fost unele obiective, respectiv o alta nunta in aceeasi zi, la care-am confirmat deja prezenta de saptamini bune. Sper din tot sufletul ca refuzul meu sa nu doara. Sper ca oamenii care-l primesc sa fie mai detasati decit mine. Eu stiu acum ca tot ce conteaza in ziua aia sint cei doi oameni, ea in alb si el in negru, care se urmaresc cu privirea prin sala si se privesc intr-un anume fel, doar al lor, si se simt straniu cu verighetele lucioase pe mina, si abia asteapta sa vada cum o sa fie ziua urmatoare, apoi cealalta si tot asa…

Pin It

25 Comments

  • ancahotineanu spune:

    Ai putea la una din perechi, pe care ii refuzi sa mergi macar la cununia civila, sunt sigura ca ceilalti vor intelege. 🙂

  • Alma spune:

    Unii mai refuza si din motive financiare, sa stii…

  • Ionouka spune:

    Anca, la cununia civila nu am fost invitata, si inteleg perfect de ce. La cununia mea civila, a fost exclusiv familia, nu mi-am dorit mai multa lume acolo…
    O sa merg la biserica la cei la care nu pot ajunte la nunta, asta e sigur.

    Alma, stiu prea bine asta. Eu cred insa ca lipsa banilor nu e un motiv intemeiat sa nu mergi la nunta unui om drag.

  • Ambasadoarea spune:

    Poate niste cadouri i-ar face pe refuzati sa nu se mai simta mai putin dragi… de genul "uite, ma, ca-i pasa, nu vine pt. ca_chiar nu poate"…
    Da, lipsa banilor nu e deloc un motiv intemeiat sa nu vii la nunta unui om drag, cred si am facut intocmai acestei credinte atunci cand singura prietena din generala imi spusese ca nu poate veni seara la restaurant din cauza ca nu are atatia bani cat ar fi vrut ea sa puna pe masa…i-am spus ca nu ma intereseaza si ca poate sa considere ca e o iesire in oras si ca fac eu cinste c-o friptura:) Stiu c-a murit de bucurie ca mi-am facut timp sa o sun sa-i spun toate astea.

  • Ionouka spune:

    Ambasadoarea, si eu m-am luptat cu fiecare om care mi-a dat scuza asta. Si pe unii i-am convins, si au venit cu un cadou mai mare sau mai mic, si gata, dar altii…
    Well, intr-un fel ma bucur ca a trecut faza asta. 😀 E bine sa fii fii fosta mireasa!

  • Ambasadoarea spune:

    Eh, aia "altii" n-au meritat sa ne vada pe noi mirese, e pierderea lor:) Intr-un fel, eu as mai fi o data mireasa:D

  • Butterfly spune:

    Nici mie banii nu mi se par o scuza atunci cand e vorba de persoane dragi, de exemplu eram in facultate si o fosta colega de camera se casatorea si ne-a pus domnisoare de onoare pe mine si pe alta colega, si chiar in ultima zi colega mea vroia sa renunte pt ca nu avea prea multi bani sa dea la nunta, noi fiind sudente, dar pana la urma am fost si prietena noastra a plans de bucurie cand ne-a vazut, eu cred ca pentru astfel de momente merita sa te duci. In cazul in care chiar nu poti sa ajungi, e bine sa ajungi macar la biserica.

  • Virtualkid spune:

    Uneori, faptul ca te simti sarac poate sa te determine sa crezi ca este contagioasa aceasta stare, sa crezi ca tu ai putea sa fii cel care raspandeste molima intre cei dragi, furandu-le astfel bucuriile viitoare.

    Faptul ca nu ai bani, mai ales daca ai fost obisnuit cu ei, poate sa te faca alt om, chiar daca in sufletul tau simti ca nu este asa!

    Saracia este un motiv serios!
    Daca esti satul, mult mai greu intelegi ce inseamna foamea.

  • Ionouka spune:

    E perfect adevarat ce spui tu, Virtuakid. Dar principalul scop al unei nunti NU e adunatul de plicuri.Si aici vorbesc despre oameni ca noi. Eu n-am invitat oameni la nunta mea ca sa-mi string bani de casa. Nici ca sa-si plateasca ce le-am pus sub fund si in farfurie. Nunta e un prilej sa-ti arat fericirea. Iar pentru asta nu se taie bilete.

  • Anca G spune:

    Ioana, salut,

    Am mai postat de cateva dar somehow commenturile mele nu au aparut, poate ca n-au trecut de moderare, cine stie?! In general, eu te citesc cu mare si nedisimulata placere dar intervin doar daca realmente am ceva de spus. Ca acum, de exemplu….
    Deci draga mea, sunt unii oameni pe care nu-i poti nicicum refuza decat daca ai scuza vreunei boli Doamne fereste sau a propriului deces si aici eu includ prietena din copilarie, colegul de banca (cu care ai ramas in relatii si astazi bineteles, si cu care te banuieste toata lumea ca te iubesti! Si desi nu gresesc – caci tu te iubesti cu el! – prietenia voastra este si o sa ramana deasupra oricarui gossip si atunci e normal sa fi la nunta lui) prietena cea mai buna, prietenele cele mai bune, verisoara din Italia pe care o iubesti ca pe ochii din cap, etc., etc., etc. Si la nuntile de familie, binenteles!
    La restul nuntilor poti sa lipsesti, pina la urma fiecare stie mai bine in ce fel vrea sa-si petreaca timpul! Sa-ti mai spun o treaba: unii oameni te pun pe lista nu ptc le esti drag tare ci ca sa iasa numarul, ptc se simt obligati, ptc., ptc., ptc…..
    Ideea este sa nu minti si sa nu te prefaci nici in gluma ca la o adica te-ai duce, sa fi sincera si sa dai raspunsul in timp nu atunci cand te suna omul pt confirmarea finala. Eu daca nu vreau sa ma duc la o nunta spun intotdeauna motivul obiectiv (acesta putind fi inclusiv ca nu simt nevoia sa fac figuratie intr-o atmosfera si la un eveniment care nu ma reprezinta), felicit sincer perechea si spun indata ce primesc invitatia ca nu particip! Din prima! Astfel incat omul respectiv sa stie clar si fara echivoc ca nu am sa fiu acolo.
    Ai dreptate insa ca ziua aceea este despre cei 2, cea mai frumoasa nunta la care am fost eu a fost recent, acum 3 saptamani, s-a maritat sora mea cea mica si iti jur ca ea si proaspatul ei mire nu au parut sa vada pe NIMENI din participanti! Iar mie mi s-au umplut ochii de lacrimi, ori de cate ori m-am uitat la ei! Asa cum m-a impresionat nunta ta chiar daca nu am fost printre invitati! Si te felicit pentru ea si iti doresc ca povestea voastra sa ramana unica si irepetabila si peste toti anii care vor veni!
    Iar aceia care spun ca vor sa participe la o nunta si se razgindesc si au apoi pusee de jena nu merita nici comentarii, nici pareri, nici etichete legate de comportamentul lor.
    Asa ca daca vrei sa te scuzi, fi sincera, deschisa si nu-i lasa sa astepte nicio secunda in plus, ca si cand te-ai gindi!
    Iar ca ultima parere, eu nu tin nici macar la chestia aia cu daca m-am dus la nunta la el/ ea tre' sa vina la nunta la mine! Absolut nu! Sunt oameni la care mi-a fost drag sa le stau alaturi dar asta nu inseamna ca daca ei nu vor putea sau nu vor vrea sa-mi stea alaturi eu am sa am vreun resentiment! Atit timp cat mi-o spun la timp, binenteles 🙂
    Cu drag

  • Virtualkid spune:

    Nu am pomenit nimic despre plicuri.
    Daca eu as constata ca reverele hainei mele stralucesc iar stofa din genunchi a ajuns la urzeala, eu as alege sa nu patez rochia ta alba cu moliile mele.
    Si as fi gata sa platesc cu pretul uitarii tale!
    De ce sa oftezi in ziua aceea alba pentru pierzania mea?

  • Fimolici spune:

    Nu am un raspuns la intrebarea ta, pentru ca problema e delicata indiferent cum alegi sa o abordezi. Confirm insa ca adevar graiesti cu 'e bine sa fii fosta mireasa'. Si eu am fost mireasa anul trecut si Doamne, cat ma bucur ca e o chestie pe care o faci doar o data in viata (teoretic). Refuzurile nejustificate cern prietenii adevarati de falsii prieteni. Eu mi-am facut ordine in relatii cu ocazia asta. Doare, dar trece.

  • Mira spune:

    Tare delicat subiectul! 🙂
    Eu as zice asa: prietenii pe care ii vreo 100% alaturi de tine in ziua nuntii si care si-ar dori si ei 100% sa fie acolo, sunt prietenii adevarati. Pe acestia ii numeri pe degetele unei maini. Ei nu vor avea niciodata alte planuri pentru perioada nuntii tale, caci, fiind apropiati nu vor afla de nunta ta atunci cand le oferi invitatia, ci stiu de ea inca de la logodna si au fost alaturi de tine pe tot parcursul pregatirilor.
    In rest – sunt prieteni mai mult sau mai putin apropiati, rude mai indepartate, cunostinte, colegi de serviciu, colegi de liceu sau facultate cu care au tinut mai mult sau mai putin legatura.
    Stiu ca poate parea meschin dar:
    – daca intr-un sezon de nunti se intampla sa fii invitat aproape in fiecare weekend la o nunta/botez, ce faci? (si sa zicem ca nu esti Dinu Patriciu 🙂 )
    – daca ai concediu planificat(firma nu iti poate da concediu in alta parte, nu ai planificat de capul tau ci cu sotul/sotia, copii, eventual prieteni) sau daca in perioada respectiva esti la o bursa/stagiu de pregatire profesionala?

    Dincolo de asta, as vrea sa iti cer parerea:
    – daca esti invitat la o nunta la care nu vrei sa mergi, e ok sa spui "nu cred ca pot veni"?
    – cum ramane cu cei la nuntile carora ti-ai dori sa mergi dar, dintr-un motiv sau altul, nu esti invitat?

  • Ionouka spune:

    Anca, asta am si facut, am fost sincera si oamenii au inteles, stava domnului, aveam inima cit un purice!
    VirtualKid, inteleg perfect ce spui, insa in continuare am alta parere. Crede-ma, in ziua cu pricina, prezenta oamenilor dragi conteaza, alaturi de fericirea momentului, probleme celorlalti, tristetile lor… trec pe locul doi. E ziua in care toti ceilalti au rolul de a participa ca spectatori. Sa fie acolo, daca vor, cum or fi…
    Fimolici, a durut, a trecut, sper sa nu fie la fel si la botez, brrrrr!
    Astept o convocare clara la canasta aia. Data, ora, loc. Eu aduc sangria rece!
    Mira, foarte corect ce spui. Ai dreptate si cu calculele, bine ca totusi criza asta a mai redus numarul de nunti…
    Nu mi s-a intimplat sa fiu invitata la o nunta la care sa nu vreau sa merg. Am fost invitata la nunti la care mi s-a parut c-am fost invitata de umplutura. M-am dus.
    Nici sa vreau la o nunta, dar sa nu fiu invitata nu mi s-a intimplat. Interesanta ipoteza.

  • Adela Stan spune:

    Hmmm, da, cam delicat insa, eu nu pot si nu vrea sa-i refuz pe cei care au fost alaturi de mine la nunta mea, asa ca moarta-coapta ma duc. Cum ei au putut fi prezenti la mine si eu o sa fac tot posibilul sa fiu acolo pentru ei. Uite, pe 10 iulie avem o nunta in Bucuresti si un botez in provincie. Prin urmare, eu o sa fiu la botezul din provoncie iar sotul meu la nunta din Bucuresti. 🙂 Vorba unui/unei comentatoare de mai sus, ii refuz doar pe cei nu foarte apropiati care cred eu si nu ma insel, ca m-au pus pe lista doar de umplutura. Cat despre lipsa banilor, da, cred ca e principalul motiv in timpurile tulburi de astazi, pentru care primesti un raspuns negativ sau….nici un raspuns prin sms, telefon, e-mail….Iarasi vin cu exemplul personl si spun ca noi avem niste bani stransi cu care am putea merge in trei vacante anul asta dar, avand in vedere ca avem 3 nunti si 4 botezuri iar la anul mai vin alte 5 evenimente de genul, ii tinem la saltea ca sa putem onora invitatiile care NU POT fi refuzate, pentru ca sunt apropiati, prieteni dragi, oameni care au fost alaturi de noi cand am avut nevoie si placere. Apropos, la cununia civila nu se fac invitatii, nu-ti trebuie invitatie, poti sa apari c-un buchet de flori si ceva simbolic intr-un plic. 🙂 Cine nu apare macar la primarie sau la biserica, inseamna ca, chiar nu a avut niciodata intentia de a participa la nunta iar motivele invocate nu sunt reale. Adica ok, eu sunt, doamne fereste in spital dar celalalt reprezentant al familiei poate trece pe la eveniment ca sa-l marcheze, nu?. Si chiar si cu doua nunti in aceeasi zi, poti merge 3 ore la una si 3 ore la cealalta, cu conditia sa fie in aceeasi localitate. Ce sa zic, noi de vreo 7 ani tot mergem la nunti, acum cei care s-au casatorit au facut copii, deci, mergem la botezuri, apoi li se ia motul copiilor…..mergem si acolo….viata e frumoasa! Sanatosi sa fim!

  • Marius spune:

    io cred ca astfel de refuzuri nu sint intelese si devin dureroase doar pentru aceia care se gindesc la ei si nu la cei care refuza … si care, au desigur, un motiv sa refuze. poate chiar unul banal, ca s-ar simti mai bine in papuci de casa decit in pantofi cu toc … si asta e un motiv serios. e un pic de egocentrism, de ombelico del mondo sa nu intelegi un astfel de refuz … parerea mea.

  • Fimolici spune:

    La sfarsitul asta de saptamana ar fi o varianta, pentru ca urmatoarele 2 week-end-uri nu-s in zona. Stai sa organizez un pic cele activitati administrativo-sociale cu mama /sot / prieteni.
    Sangria home made sau imbuteliata? Puneam si eu la bataie o socata rece, dar din pacate nu mai am materie prima sa fac o transa noua, iar pe cea veche am baut-o… pe gat.

  • Ionouka spune:

    Adela, sint perfect de acord, dar acum nu vorbim de nuntile acelor oameni, cei mai dragi, la care sint de acord, te dai peste cap si ajungi.
    Dada, sanatosi sa fim, la nunti sa dansam!
    Marius, inteleg ca nu te-ai insurat inca… 🙂
    Fimolici, weekendul asta suna foarte bine. Let me know ce reiese.
    Aaaah socata, ce buna era, facea bunica-mea si o tinea in beci, la racoare. Sangria imbuteliata, dar imbunataita. Ca daca o fac eu from scratch, garantat nu iese prea buna. Am incercat de citeva ori.. Dar uite, pot face un cheese cake home made, light. Ala sigur iese fara cusur.

  • Pescar Hoinar spune:

    In ziua de azi e un lux sa-ti poti permite sa mergi la o nunta.

  • Hapto spune:

    fara nicio legatura cu… orice
    mi se pare ca semeni putin cu Chelsea Handler (fizionomic)

  • Nuschu spune:

    Ioana, gandeste-te ca nu poti multumi pe toti cei din viata ta. Totul e sa nu-i umilesti…
    Cel putin trei oameni dragi care au venit la nunta mea au fost si la alta nunta-n seara aia: au venit, ne-am pupat, ne-am dansat pret de doua hore si s-au dus in alta parte. De exemplu.
    Au fost si oameni care n-au venit, fara absolut nici o explicatie/telefon/vorba si m-am mirat/intristat atunci, dar acum ma gandesc ca pentru ei nu a fost atat de important cum a fost pentru mine: oameni suntem, fiecare cu prioritatile lor, chit ca aia e "the day" pt mine, nu e "the day" a lor. Eu ii inteleg acum. Dar, e drept, eu de la inceput am inteles ca nu toti sunt ceea ce credeam eu ca sunt…
    Fa-i sa inteleaga ca chiar iti pare rau ca nu te poti dedubla, spune-le exact asa cum simti, deseneaza-le si aibi grija sa te duci la botez :-)).
    Sangria iese buna tare home made, crede-ma. Cu o reteta de pe un magnet de la Madrid, cu gutui in loc de piersici :-)). Acuma, mere si cu piersici, ca vad ca aparura.

  • Mira spune:

    Tu esti o dulce 🙂 Nu vrei sa superi pe nimeni cu neonoratul invitatiei 🙂
    Ziceam de nunti la care ai vrea sa mergi, dar nu esti invitat – noi am primit reprosul acesta si zau de am stiut ce sa raspundem! E un moment tare dificil, caci simti ca ai dezamagit pe cineva.

  • Ionouka spune:

    Pescar, adevar graiesti!

    Hapto, nush ce sa zic… E dragutza fata, deci o iau in sensul bun, asa ca multumesc!
    Nuschu, ai mare dreptate. Cu sanrgia insa, experientele mele nus prea grozave. De fiecare data mi-a iesit acra, iar fructele s-au facut terci inautru…

    Mira, mda, tre sa fie neplacut. Bine ca la mine n-a fost cazul, asta mai lipsea… Nunta minunata sa aveti!

  • Misonik spune:

    Am avut nunta anul trecut, mi-a placut la nebunie. Am avut deceptiile mele in ceea ce priveste participarea celor mai vechi prieteni. Au fost singurii pt care am plans atunci cand am aflat. Insa, am avut parte si de alte situatii neplacute, gen oameni apropiati, care au raspuns pe mess cand i-am intrebat intr-un final daca vin cumva sau nu(ei initial au zis ca vin in tara) mi-au dat un raspuns foarte vizibil deranjat"ti-am mai zis ca nu venim", desi mereu au spus ca vin si ca abia asteapta sa ne vada. A fost urat, a durut, a trecut. Fraiera de mine, se astepta ca la o sapt dupa nunta cand au venit si ei pt un botez, iar noi ne-am intors din scurta vacanta, ei nici macar "casa de piatra" nu au zis.
    Iar altii, la a caror nunta am fost, si pentru ca erau mereu cu intrebarea "voi cand va luati?"i-am invitat la nunta noastra. N-ati vrea sa stiti ce motive si ce scuze de genul"Ne pare rau, dar o sa va luam un cadou, pt ca tu ai fost la noi la nunta" am primit.
    Evident, le-am spus ca nu este nicio problema, nu ne suparam. Insa, intamplator m-a intrebat mama daca am primit cadou de la cei pe care si ea ii cunostea, mai ales pt ca i-au zis si ei ca o sa ne faca un cadou (mama curioasa). Evident, n-am primit nimic, si nici nu ne asteptam sa primim. Ma intreb de ce oare au dat replica asta?
    Mai am si eu…multe experiente de la nunta. Totusi, a fost frumos, mi-a placut. Mi s-a parut ca a trecut totul mult prea repede. Dupa cate luni de pregatiri au fost.
    Iar cu cei apropiati care nu au fost, i-am invitat intr-o seara la restaurant si ne-am uitat la poze; a fost emotionant, am simtit lacrimi in ochii unora, ca au ratat momentul, dar asta e…viata merge mai departe.

  • Me spune:

    Cel mai bine le spui din start ca nu poti si motivul real. Daca esti sincer le va trece. Apoi daca nu reusesti sa ajungi macar la biserica te prezinti cu un cadou sau un plic de bani. De preferat un plic de bani ca altfel se pot trezi saracii cu 5 prajitoare de paine.

    Am o scuza stupida la activ pentru nunta unor prieteni dragi. Sotul meu nu era in Bucuresti in acel week-end, n-am vrut sa ma duc singura, plus ca nu aveam nici rochie (si cand vorbesc ca n-aveam chiar nu aveam niciuna in sifonier, nu sunt mofturi ca pe asta am purtat-o de 2 ori, eu chiar nu port rochii). Asa ca le-am spus motivul stupid cu sotul plecat din Bucuresti (avea ore de condus ca luni dadea examenul auto) mi-am pus pe mine costumatia de la licenta si m-am prezentat la nunta cu un plic cu ultimii mei banuti de pe card intr-un plic. Nu multi, din pacate.
    Nu stiu daca s-au suparat, daca da le-a trecut. Asa am putut eu sa le fiu aproape. A, si a doua zi dimin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *