De ce eu?

Cam o data la citeva luni, cite un domn sau o doamna ma pune la zid si arunca in mine cu oua vechi si foarte urit mirositoare. De doua, poate trei ori pe an, diversi oameni imi trimit fie un comentariu, fie un email de trei ori mai lung decit cele mai lungi posturi ale mele, in care-mi spun cit de cumplit ii dezgust si cit sint nebuna, de zaharisita si de jalnica, lucruri pe care ei le constata dupa ce-au citit citeva zeci, daca nu chiar sute din textele pe care le-am pus aici in ultimii trei ani. Unii vor doar sa-mi spuna cit de putin contez pentru ei, altii imi declara ca ma urasc, altii ca vor sa ma salveze din cacatul in care m-a adus iubirea de mine. Citesc atent, ma gindesc, le raspund. Nu mai aud de ei niciodata, desi cumva cred ca ei revin p-aici sa vada daca salvarea lor a mers. Dac-am renuntat la scris sau macar m-am sinucis si, inainte sa mor, n-am lasat cumva vreun mesaj pentru ei.

Zilele astea am cunoscut pe citiva dintre voi. In carne si oase. Am stat la aceeasi masa, ne-am adulmecat si ne-am descusut elegant, ne-am promis ca a fost doar prima intilnire vie dintr-un sir pe care-l vrem lung si elastic. Fiecaruia dintre voi i-am pus aceeasi intrebare.De ce ma cititi voi pe mine? De ce reveniti aici? Ce va trage inapoi? Cind aterizati aici, ce va retine? E pentru ca va amuz? Pentru ca va intristez? Povestile mele va fac sa va simtiti mai bine cu voi? Viata mea e astfel traita si prezentata incit va ajuta sa va simtiti mai bine cu vietile voastre? Ma uriti si vreti sa va amuzati pe seama timpeniilor pe care le debitez? Sinteti voyerurisiti si va place sa primiti detalii din viata unei persoane pe care n-o cunoasteti deloc, sau poate ii cunoasteti un amic, o mama, un sotz, o pisica? Sau va plac atit de mult frazele pe care le astern aici incit continutul, de altfel ridicol, e mai putin imporant decit faptul ca ati gasit o lectura usoara? Ori poate e genul de chestie care ve enerveaza atit de tare incit pur si simplu nu va puteti abtine… Sau poate vreti sa vedeti cit de departe poate ajunge o femeie nebuna?

Informatii vitale nu prea am sa va ofer, nici know how valoros despre vreun domeniu anume. Nu pun muzica, nici fotografii extraordinare, nu va ofer retete care sa va zdruncine maruntaiele, nici poezii care sa va dinamiteze imaginatia. Literatura clar nu fac. Viata mea nu e cu nimic mai buna sau mai demna de relatat decit vietile voastre. De ce veniti sa cititi despre mine? Pentru ca de ce scriu eu despre mine cred ca-i destul de clar: e singurul subiect pe care-l stapinesc suficient cit sa-mi ofere sute de abordari diferite.

Am pus si-un poll acolo sus in stinga, dar va rog sa-mi si raspundeti cu vorbe, nu doar cu o bifa, in comentarii, pe email sau cum va vine mai usor. Vreau sa inteleg.

Pin It

64 Comments

  • Adela Stan spune:

    Pentru ca imi placi ca OM din ce-mi dau seama din scrierile tale si pt ca ai TALENT, nene! La scris.

  • adinutz micutz pufos..ninge peste tine spune:

    Bai, n-as bifa niciuna dintre chestii. Pentru mine chiar nu conteaza ce tema anume dezbati, ce povestesti in sine, desi uneori scrii si ceva ce ma emotioneaza (gen despre tata sau bunica, lucruri cu care ma identific) … as zice ca ce m-a atras din prima si ma face sa revin este atitudinea ta, viziunea calda, optimista despre viata. Ai putea sa scrii despre sosete sau despre fuziune nucleara, nu asta caut .. nu informatie, nu sunt neaparat curioasa sa stiu detalii din viata ta, nu cred ca pe blog se gasesc oricum, deci nu e de tras cu ochiul… e doar aparenta faza ca te expui, asa cred. E legat de ce transmiti, un fel de "the secret", daca ai vazut filmul … ideea ca orice e posibil. Cred ca asta e… ca in mare, imi place cum gandesti, atitudinea, ideea ca exista oameni ca tine, pur si simplu, optimismul, starea de bine, faptul ca stii sa traiesti si sa ieio de la viata lucrurile bune si frumoase.

  • Zâna Bună Rău spune:

    Nici că putea fi mai amuzant poll-ul tău, l-am completat cu mare plăcere! Eu nu te cunosc personal și nici nu comentez decât rareori pe blog dar nu ți-am ratat nicio postare. Revin aici pentru că îmi placi, scrii bine și nu vrei să pari altceva decât ești. Pentru că râzi și plângi cu aceeași pasiune. Pentru că trăiești simplu și frumos. Pentru că ești țăcănită și îți vine bine. Pentru că nu te iei prea tare în serios. Și mă opresc aici, ai prins ideea. 🙂

  • Ionouka spune:

    Aha! Multumesc, Adela, s-a inregistrat!
    Adina dear, ah, uite o categorie care mi-a scapat. Una foarte importanta, as zice… Its all about the mood, deci, for you.
    Zână dragă, iti foarte multumesc, i do love the act of living, sint putin deraiata and proud of it! 🙂 Am prins, notat, thx for the comment.

  • Annemarie spune:

    As putea sa insir mai multe motive pentru care tot revin. Prima postare pe care am citit-o era cam seaca, si avea doua poze si trei cuvinte. Apoi am vazut ca te autodeclari printesa si am zis … ia sa vad care-i treaba. Am inceput sa caut in urma si am sfarsit prin a citi tot blogul tau. M-a amuzat foarte mult povestirea despre tunsoarea prea scurta (cred ca era acum vreo 3 ani, hihi). Si cand am aflat ca esti moldoveanca (eu mi-s din Roman), ba chiar din Piatra, m-am hotarat! Imi place cum scrii, asta-i clar. Cateodata e ca si cum as sta cu tine la o cafea si mi-ai relata despre ziua ta.

    Spre deosebire de alte persoane talentate si "inspirationale" pe care le mai citesc, tu mi-ai intrat cumva e sub piele. Imi pari genul ala de om pe care ori il placi la nebunie, ori il urasti cu pasiune – fara cale de mijloc – si sa-mi fie cu iertare daca am jignit cu ceva, dar … deh, nu ne-am cunoscut (inca).

    Daca ar fi sa aleg o singura declaratie, ca sa fie mai pe scurt … te citesc pentru ca esti lipicioasa!

  • Ana spune:

    Uneori ma intristezi. Nu stiu cum sa explic, nu e in sensul rau. Dar scrii despre lucruri si trairi care imi sunt foarte cunoscute.

  • MD spune:

    Printesa draga, te citesc pentru ca-mi place CUM scrii, CE scrii, pentru ca-mi faci dimineata mai frumoasa, imi place ca uneori ma regasesc in postarile tale si as fi foarte trista daca ai renunta vreodata. Nu uita ca "Invidia dezleaga limbile, dupa cum admiratia le amuteste" asa cum zicea Honore de Balzac. Love you! Hugs and kisses!

  • Merat spune:

    Well… eu cand am aterizat prima oara aici, am citit un post despre sufleu de curcan si tort cu mere, pare-mi-se. Era scris intr-un stil interesant si nou pentru mine, iar pt mine stilul in care cineva scrie ma atrage sau ma respinge din prima. La tine, evident, m-a atras iremediabil :)) Am mai citit din postarile tale, am citit tooooot blog-ul de fapt 😀 am ajuns la o poveste despre cum, atunci cand erai pe la facultate, te uitai la tipele cu masinile lor si tu asteptai autobozul si te gandeai daca o sa ajungi si tu sa fii ca ele. Si stiu ca mi-am zis ca that's me, that's what I do 😀 Mi se pare ca la acel post am si dat primul comentariu, dar nu mai stiu sigur. Apoi am urmarit povestea cu nunta si am continuat sa vorbesc cu tine. M-ai fermecat cu stilul tau optimist si bogat si cu cat de prietenoasa erai si cum imi raspundeai mereu la orice prostie ziceam. Am simtit o legatura cu tine asa puternica de parca te stiam de o viata. Si o simt in continuare. Si vorbesc mereu de tine altora de parca suntem best friends.
    Revin, de cand te-am descoperit, in fiecare zi sperand ca ai mai scris ceva si abia astept sa se incarce pagina si oftez cand nu gasesc ceva nou :)) Revin sa vad ce mai spui, ce mai simti, ce ai mai mancat, ce ai mai vazut, sa vad totul in stilul tau frumos cu cuvintele tale pe care le aranjezi ca nimeni altcineva. Daca ai inchide blog-ul cred ca ar fi ca si cum mi s-ar termina cea mai frumoasa carte – micile romane vii despre continutul farfuriei adanci care este viata 🙂
    Ti-am spus de multe ori de ce te citesc si te indragesc si o sa ti-o mai spun de cate ori ai nevoie: pt ca scrii frumos, pt ca transmiti frumos, pt ca ma simt bine cand citesc ce scrii si pt ca-mi pasa de ce simti si ce gandesti.
    Te-am vazut in carne si oase o singura data si dupa am scris un post pe blog-ul meu pe care nu stiu daca l-ai vazut, dar fix atat de mult imi pasa de ce scrii: incat sa spun lumii intregi ca exista persoane ca tine, deci there is still hope.
    Pe mine nu m-ai intrebat de ce te citesc cand ne-am vazut 😀 Dar sper ca te-am lamurit acum! Daca mai ai nevoie de alte lamuriri, ask away 🙂

    ps – pentru penibilii care iti dau mail-uri in care te critica nu pot sa simt decat mila ca atat de patetica e viata lor incat sa aiba nevoie sa incerce sa demonteze pe alti ca sa se simta ei mai bine. Si eu am citit blog-uri care nu mi-au placut si pur si simplu nu am comentat, nu m-am apucat sa critic persoana respectiva doar pt ca nu vedem la fel niste chestii.

  • modniza spune:

    am votat,am raspuns.te citesc demult,esti pe lista mea de bloguri.imi place cum scrii.scurt.

  • Alina Ene spune:

    hei,eu te citesc pentru ca imi doresc ca intr-o zi sa ajung si eu sa scriu ca tine! sa imi pot pune gandurile, trairile si experientele intr-un jurnal frumos ca asta! si te mai citesc pentru ca eu cred in povestile cu printese!!!
    o imbratisare
    alina ene

  • giani spune:

    intru in fiecare zi, citesc in fiecare zi…
    pentru ca, nu stiu cum, te-am indragit :), pentru ca scrisul tau degaja optimism, perseverenta, incapatanare, dorinta acerba de a fi fericita, de a pastra fericirea pe care o ai; pentru ca imi place ca visezi; ca visele ti se transforma in realitate si cumva, mai fur si eu din optimismul tau si zis" cine stie, poate…"
    pentru ca te admir, pentru tot ce-ai trait si nu-mi revin din uimire, cum se poate sa fi indurat atatea si sa fii asa intreaga si …plina…de energie, dragoste….

    pentru ca esti din piatra neamt 🙂

    ganduri bune, de la munte

  • alin spune:

    oamenii care vad critica ca pe ceva negativ sunt oameni care au o parere prea buna despre ei.nimeni nu e perfect, toti suntem supusi criticii pe care eu o vad ca pe ceva pozitiv, constructiva chiar.daca e sa ne luam dupa principiul ca un prieten adevarat e acela care iti spune ca gresesti, criticatorii isi au si ei rolul lor. critica trebuie acceptata, imbratisata chiar, insa trebuie sa tragi din ea doar lucrurile cu adevarat importante, nu chestiile inutile. stim foarte bine care ne sunt defectele pentru ca mai bine ca noi nu ne cunoaste nimeni, insa critica are o mare calitate, de cele mai multe ori este mai obiectiva decat noi.

  • Ioana spune:

    Eu te citesc de pe vremea cand scriai la Cosmo 🙂 Imi place cum scrii

  • Evergreen spune:

    Îmi ești dragă!!! Pentru că ești autentică în ceea ce simți și scrii și pentru că ești om frumos! De aia! Ia mai dă-i în pizdele mamelor lor (scuze limbajul) de frustrați. Cine știe ce lezați or fi… știu că te enervează, că și pe mine mă mai scot din sărite, dar prințeso, pe norul tău se intră numai cu invitație…

    PUP

  • Anonymous spune:

    Te citesc de cand te-am cunoscut. Si de atunci revin zilnic. Verific mailul, intru pe facebook si urmatorul link pe lista este blogul tau. Citesc si ma amuz, ma intristez, ma revolt, ma regasesc de ce le mai multe ori in ceea ce povestesti. Imi place cum esti si-mi place ca nu vrei sa pari altceva decat ceea ce esti;)
    Cu drag, Mihaela Coman

  • lili spune:

    Chiar asa: te cunosc personal(?!) si citindu-te pot afla ce faci, ce gandesti, ce simti si, in general, care este viata ta. Te iubesc necondituonat si vibrez cu tine, in bine si in rau.Cand nu ma suni, te citesc si ma linistesc. Esti acolo vesela, trista…deci traiesti cu intensitate. Scrii frumos si poate n-ar fi rau sa te gandesti la ce-a spus bunica, de mult: sa scrii un roman si sa-l publici. Nu conteaza despre ce va fi vorba acolo, totul e stilul si talentul tau. Numai bine, mama.

  • Ana cu felicitarea mare, alba, cu un singur cuvant pe ea spune:

    -pentru ca imi arati ca exista altfel de oameni, care merita
    -pentru ca imi aduci aminte sa traiesc viata "cu bagheta in mana"
    -pentru ca ma faci un om mai bun

  • Dana Bond spune:

    Cred ca ti-am mai scris asta…eu te-am descoperit acum vreun an si jumatate, din greseala. Cautam ceva pe Google si am ajuns pe blogul tau. Am citit o postare, doua, trei apoi am cautat prima pagina si am inceput sa citesc cronologic…asa am citit vreun an si ceva din viata ta in postari de pe blog. Apoi am inceput sa te citesc constant…intru pe blogul tau cel putin o data pe zi. De ce? Imi place cum scrii, sinceritatea ta, ma regasesc in unele povestioare sau trairi…ma amuz de altele. Pe scurt, te citesc pentru ca ma relaxeaza. Cu viata agitata pe care o am nu prea am timp sa mai citesc carti, cel putin nu in ritmul in care citeam inainte, asa ca blogul tau e pentru mine ca o carte pe care o citesc 'cu pipeta' cum ar veni.

    Cam atat din partea mea!

    Numai bine iti doresc. Sper sa te citesc si peste 20-30 de ani!

  • Volunteer's Princess spune:

    Long story shorter:

    Ti-am vazut blogul datorita unei cunostinte comune, scriai despre experienta nuntii, eu urma sa ma marit, nu mi-a folosit nimic din ce-ai scris acolo, dar mi-au placut pozele care au urmat nuntii, cele din perioada de miere in Paris. In viziunea mea e unul dintre cele mai tari lucruri pe le-am vazut, si hai sa nu fiu modesta, am vazut si facut destule. Intre timp am admirat si albumul orginal si mi-au ramas intiparite. Sa nu te miri daca vreodata bat la tine la usa si zic ca mai vreau sa vad pozele alea :). Partea asta am detaliat-o pentru ca fara sa vreau cu asta te asociez – when it comes about you this will just stick with me.

    Tot pe la inceput cand am inceput sa te urmaresc cautai un nume de arici si noi, cititorii trebuia sa ghicim. Harlambie era numele lui, desi eu speram sa fie Labus, btw aici parca imi esti datoare cu niste placinta cu branza :).

    Variantele poll-ului nu acopera toate motivele pentru care te urmaresc in continuare, so I'll just add them myself:

    – esti printre putinii din lista mea de bloguri care este consecventa in a posta

    – ceea ce scrii are substanta, se vede ca e din suflet si este exprimat inteligent

    – cred ca te expui uneori si te respect ca ai energia sa lupti cu asta si sa-ti asumi riscurile

    – esti deschisa si abordezi subiecte care imi atrag atentia

    – ma regasesc deseori in starile sufletesti si atitudinea fata de lucruri

    – Esti atenta cu cititorii si nu-i uiti: te scuzi, le scrii repede ceva, fie vacanta, fie perioada aglomerata

    – observ cu mare placere ca nu ai trantite reclame pe pagina – RESPECT. Poate ai alte planuri cu ce scrii aici, dar ma bucur mult ca ne respecti si nu ne poluezi cu tampeniile pe care vor sa le proveze altii.

    Chiar, noi de ce citim? dar tu de ce scrii? inteleg ca iti place sa scrii si ca iti plac oamenii. banuiesc ca sunt motive suficient de motivante.

    Inca un lucru, recunosc ca sar posturi: pe cele cu mancaruri si restaurate, ma plictisesc teribil.

    In ce priveste subiectul "cei care mai arunca cu noroi" nu pot decat sa ma gandesc ca mereu vor aparea in orizontul oricui are o opinie pe care o exprima si orcui are o initiativa pe care o pune in aplicare. Nu stiu daca ai critici sau daca iti doresti sa ai parte de asa ceva dar poate merita sa analizezi la RECE daca e ceva istet mentionat in afirmatiile lor de care poti sa te folosesti.

    Personal cred ca multi te urmaresc pentru ca ce scrii mangaie intelectul si pentru ca are continut, uneori am impresia ca pot sa iau in mana postul, nu sa-l printez , ci asa sa-l iau si sa il presez ca pe un modelino sa sa ma elibereze de o parte din prostia adunata.

  • Anonymous spune:

    pentru ca ai multe lucruri care te definesc si esti sigura pe tine si traiesti neplictisitor.
    Chiar daca nu's de fiecare data de acord cu tine sau chiar daca ma deosebesc teribil, revin aici pentru o alta perspectiva pe care de multe ori o plac.
    Si pentru ca exprimi usor si frumos ceea ce vrei sa transmiti.

  • Alma spune:

    De multe ori ma regasesc in tine… Si spui exact ce as spune eu, ma revolt ca tine si iubesc cu aceeasi intensitate ca tine…

    Iti multumesc!

  • Simona Stan spune:

    Prima data m-a atras numele blogului, cuvantul "printesa" fiind unul pe care il folosesc destul de des cand ma alint sau cand alint fete/femei dragi mie si care inseamna, pentru mine, afectiune si dragalasenie. Apoi am inceput sa citesc si am constatat ca pe alocuri semeni cu mine, gandesti ca mine, faci ce as face si eu… Imi place felul in care scrii pur si simplu. In afara de recomandarile de mancare/bautura/spectacole/filme/calatorii ma atrage felul in care vorbesti scrii), indiferent ce subiect tratezi. Raportez temele respective la propria mea viata si poveste, meditez la unele teme mai serioase, rad la postarile amuzante ori ma intristez sau ma pun pe ganduri la cele mai sensibile. Si ar mai fi ca imi place fotografia, cea din viata de zi cu zi a oamenilor. Si mai am in comun cu tine acelasi "videograf"de nunta :))) Cam asta ar fi. Ti-am zis deja ca ti-am devenit cititoare si astept cu drag sa vad ce ne mai impartasesti.
    Pupici!

  • lisca spune:

    Primul post care l-am citit aici a fost cel cu pozele de la nunta ta! mi s-a parut foarte tare sa te plimbi cu rochia de mireasa in lume si in acelasi timp trist sa nu ai oamenii dragi alaturi in un moment asa de important pentru tine. am citi posturile tale si din america si din italia si din romania. adevarul e ca citeam exact posturile despre|cu |si pentru| tine. e ca si cum as citi o biografie cu final nescris inca.

  • Ingrid spune:

    Pentru ca esti tonica.

    Pentru ca ma regasesc in unele postari.

    Poate cel mai important: pentru ca vreau sa invat sa fiu optimista. Si asta n-o pot invata decat de la cei care stiu deja s-o faca. Si care sunt dispusi sa spuna si altora. Si tu indeplinesti ambele "cerinte".

    Si o sa te tot citesc 🙂

  • VertAnge spune:

    Printesele nu ar trebui sa plece urechea la orice vorba urata!
    Revin pentru ca imi place cea ce citesc si am sa revin in continuare.
    PS: Pe Pin Travel e un articol care iti va inveseli putin ziua. Il gasesti aici: http://www.pintravel.ro/2011/01/prin-new-york-pe-urmele-sex-and-city.html

  • Ionouka spune:

    Va multumesc, pentru ca mi-ati explicat si pentru CE mi-ati explicat. Imi creste sufletul ca o piine lasata la dospit sa aud oameni inteligenti spunind ca-s pe drumul bun. 🙂
    Si nah, daca a comentat in sfirsit si mama….
    Ca idee, nu ma supara criticile, iar jignirile le tratez cu un zimbet, dar nu pot sa nu ma intreb uneori daca ce traiesc chiar e ce traiesc sau poate-am luat-o pe alaturi. Asadar, mergem mai departe. Si va mai multumesc o data. 🙂

  • Anonymous spune:

    Pentru ca ma inspiri;
    Pentru ca imi inseninezi zilele – de cele mai multe ori;
    Pentru ca imi este drag de tine, chiar daca nu comentez pe blog;
    Pentru ca mai exista Printese;
    Pentru ceea ce esti si pentru ceea ce faci.
    Te pup,
    Alina

  • julie spune:

    Eu vin si te citesc o data pe zi,o data la cateva zile..prima data am citit despre nunta..am plans la postul cum poate durea o nunta..si apoi le-am luat din urma..am mai plans si la postul cu iubirile,si la postul cu casa aranjata pentru doi,de unde ai plecat cu-un bagaj..de mana si unul de durere,am plans la posturile despre tatal tau..in fine,te-am si cunoscut,la strangere de jucarii si fonduri din 2009 pentru copiii nevoiasi,in lente,ai venit impreuna cu sotul tau si mi-a placut mult de voi..ma uitam in ochii vostri si imi venea in cap:"Ce diagonala?"…sunteti exact ca aici,pe blog…nu am descoperit nimic altfel(desi asta nu inseamna ca stiam totul despre voi,ci in sensul ca aici nu ai exagerat cu nimic)…imi place sa vin la tine aici pentru ca ma simt mereu bine primita,pentru ca gasesc un om frumos,pasional,inteligent,cu simtul umorului,cald,care iubeste viata si se bucura de lucrurile simple,un om cu bun simt,ce respecta oamenii si-i iubeste,un om sincer si drept…pentru ca gasesc multe nuante d-ale mele pe aici…
    Iata carevasazica,trebuia un astfel de moment pentru a-ti spune ca te apreciez si-mi esti draga..rusine sa-mi fie…esti minunata si sincer sunt uimita de faptul ca unii oameni chiar isi consuma energia, cautand intr-un om ca tine uratul si-si bat capul sa te si instiinteze de parerea lor…nici eu nu am fost mereu de acord cu tine,dar nu asa si trebuie?saracii…nu-i pot intelege,d ar mi-e mila de ei…
    Dupa parerea mea,nu ai de ce sa te ingrijorezi,iata cate confirmari ca este frumos si bun drumul tau…te imbratisez 🙂

  • Ionouka spune:

    Alina, Julie, multumesc si va imbratisez inapoi!

  • Ana Maria spune:

    Eu nici nu mai stiu exact cum am ajuns sa te citesc..stiu ca am fost fascinata de titlul blogului si de descrierea facuta. Apoi am citit povestea cu diagonala si de atunci nu a fost zi in care sa nu verific blogul.
    Ce ma face sa ma intorc aici, pe langa faptul ca scrii foarte frumos si plastic, este faptul ca povestile tale au cumva la baza speranta. Eu ma incarc cu aceasta speranta si cu optimism de fiecare data cand te citesc. Prin relatrile tale am invatat ca orice este posibil si ca dragostea nu este un doar un vis..

  • Nuschu spune:

    Pe mine, una, ma socheaza sa aflu ca sunt oameni care se inversuneaza astfel impotrivaa ce scrii si ce cred ei ca esti tu. Ce treaba au, nene, cu tine? I-ai obligat tu sa mance unde manci tu, sau sa traiasca/aprecieze ce traiesti/apreciezi tu? Sunt absolut socata.

    Apoi, eu te citesc din… hmmm, curiozitate…? Te-am gasit abolsut intamplator pe net, imediat dupa ce pusesesi poze de la nunta si mi s-a parut interesant momentul. Am aflat, apoi, ca ne-am intersectat in carne si oase acum muuulti ani (cand cred ca erai blonda), intr-un grup, la un club. Apoi, am gasit poza unei bebeline la tine pe blog, bebelina care este fiica unui tip cu care am copilarit in acelasi bloc :-).
    Te citesc din curiozitate – sunt oameni care sunt ATAT de diferiti de mine, iar tu esti unul dinre ei :-)! Ma cutremura istoriile tale (unele dintre ele), povestea cu tatal tau, de exemplu, ma socheaza sinceritatea cu care scrii despre tine in gura mare.
    Te citesc pentru ca ai tristeti autentice, pe care le experimentez si eu si cu care incerc sa traiesc si sa ma obisnuiesc.
    Si pentru ca vii dintr-o vara de-a mea frumoasa: te-am descoperit cand baietelul meu vea 4-5 luni 🙂 si mi-e drag tot ce-mi aminteste de el.

  • Stefania spune:

    Eu te citesc deoarece ai creat pe aceasta pagina,prin cuvinte,o atmosfera de basm.Revin zilnic deoarece primesc o speranta de la tine si in mare parte imi doresc ce ai tu.Imi doresc sa cred ca se poate ceva,orice, intr-o lume in care suntem tristi si mici si pierduti.
    Multumesc.

  • Mihaela spune:

    Buna,

    Imi placi pentru ca ai suflet. Stiu ca ai talent, dar talentul fara sensibilitate e nul.
    Imi placi si as vrea sa te cunosc personal, as vrea sa vorbim si sa radem cateva ore bune, dupa care sa ne vedem de grijile noastre.
    Imi placi fiindca esti optimista chiar daca treci prin multe uratenii, ca noi toti, fiindca ai putere sa tii la cei din jurul tau si sa le arati acest lucru.
    Sa fii mereu un pom rosu roditor!
    Te sarut!

  • Ionouka spune:

    Ana Maria, da, speranta e firul de mohair dintre andrelele mele.
    Nuschu, deci ne cunoastem? Ai stat in Cringasi, deci? Ah, vremurile din Dookie sint foarte triste pentru mine… Ne-am vazut pe-acolo? Ma bucur ca esti aici, comentariile tale sint intotdeauna nemaipomenite. Sa-ti traiasca puiul de om, acum e mare deja… 🙂
    Stefania, chiar se poate ORICE! 🙂
    Mihaela, pai sa ne cunoastem atunci. Spune-mi cind ai timp si mergem la o cafea. Programul de interactiune cu cititoarele a dat pina acum rezultate surprinzator de placute pentru toate partile implicate. 🙂

  • Anonymous spune:

    ce comentarii! scarboasa demonstratie… adeziuni gretoase, ca pe vremea comunistilor, cultul personalitatii, vedetism de doi bani. Ioana, draga, nu ti se face rau de atatea limbi in cur?
    si de ce vin cititoarele ca mustele la cacat? ca s-o citeasca pe marea scriitoare de reviste imbecile, savant-degustatoare de eclere moka; pentru ca le-a dat gata pe toate pitzipoancele cu nunta ei la paris, cu mirele in bascheti. "ce tare esti, fataaa, vreau si io"; pentru ca s-a auto-declarat printesa pulii (dupa ce a vazut-o pe Brianna Caragea, probabil).
    Da, admiratia curge nestavilit pe toate canalele – carti postale, vederi, mailuri, maine-poimaine prin manifestatii spontane de simpatie in fata mansardei, "printesa, te iubim/ca ca tine nu gasim"
    Astea sunt modelele din ziua de azi: pentru handicapati, fotbalistii cocalari si pitizpoanecele de club; pentru trendinezii cu pretentii: vedetele tv de carton si pseudo-intelectualele cu blog pe net, care afiseaza ce carte citesc ACUM, ce muzica le curge in casti ACUM, cand le vine ciclul si de ce, si, evident, cu poze, unde si-au petrecut vacanta cu sotzu.
    gata, nu mai pot sa scriu. ma duc sa vomit

  • First Time Mom spune:

    Nici eu nu mai stiu cum am ajuns sa te citesc, dar de vreun an nu pierd nicio postare si, desi urmaresc multe bloguri, al tau e singurul pe care l-am salvat in bookmark toolbar. Te citesc pentru ca am simtit, la un moment dat, ca semanam destul de mult in esenta, desi traim vieti foarte diferite. E ca si cum as urmari serialul "Ce-ar fi fost daca eu as fi facut alte alegeri in viata" 🙂 Imi place foarte tare forta ta ce e in acelasi timp delicata si sensibila. Si te mai citesc pentru ca imi face bine sa citesc despre oameni care iubesc – pe cel/cea de langa ei, ceea ce fac, viata cu bune si cu rele.

  • clarra spune:

    Cum de ce tu, draga Ioana? Pentru ca esti o printesa care m-a vrajit cu bagheta ei magica.
    Pentru ca esti un OM cu suflet mare, caruia nu-i este teama sa si-l arate aici, pe blog, pentru ca iubesti, urasti, razi si plangi cu pasiune.
    Pentru ca esti un om cu suflet frumos, pentru nu ai doar talent la scris si atat, ci scrii cu o pasiune nebuna despre franturi din viata si trairile tale si ne faci si pe noi sa simtim ce simti si tu.
    Si scrii cu atata pasiune de ma faci sa plang si sa rad alaturi de tine.
    Si pentru ca ma faci sa te admir. Si sa-mi doresc sa iau masa cu tine, sa gust din bucatele pe care le descrii cu atata pasiune. Si sa se aud vorbind despre viata si oameni si lucruri si pasiuni…
    Si pentru ca ma faci sa o vad cu ochii mintii pe bunica ta, care-ti pregateste lapte de pasare. Si pe tatal tau… care are lacrimi in ochi si privirea pierduta…
    Si pentru ca esti calda, plina de viata… si pentru ca mi-esti draga de mor. Si gata.

  • Fimolici spune:

    Imi place de mor cum scrii, imi provoci imaginatia, ma inspiri, ma regasesc in multe din intamplarile care ti se intampla si pe care le povestesti aici si in plus pari a fi un om foarte misto. Reala si naturala. De-asta.

  • Anonymous spune:

    Pentru ca spui exact ce simti si o spui frumos, tare frumos si cu mult curaj:) Eu cred ca te citesc de aprox 2 ani, nu comentez dar intru zilnic sa vad ce mai faci si scrii. Nu sunt de acord cu tot ceea ce scrii aici, dar revin pentru ca , din fericire suntem diferiti!

  • Ionouka spune:

    First Time Mom, uau, multumesc, sa-ti traiasca Maia cea mica si sa scrii des despre voi!
    Clarra :), deh, o viata plina aici, dupa cum bine observi. Sanatosi sa fim!
    Fimo, got it, thx!
    @Anonim, ca bine zici cu difereala asta… M-as fi plictisit cumplit sa n-am aici dezbateri frecvente.

  • Merat spune:

    Eleganta exprimarii de mai sus ne pune la respect pe toate 🙂 Despre genul acesta de parerei vorbeai, Ioana? asa imi pare 🙂

  • gabi&sorin spune:

    Pentru ca uneori mi-am dorit ca eu sa fiu Tu. Sincer.Vorbesc de momentul in care te-am descoperit si am citit intr-o singura zi tot blogul. Pierdusei o manusa mov.
    Am revit pentru ca nu imi mai doream sa fiu tu, dar imi placea sa vad cum vietile noastre evolueaza si cum ni se intersecteaza drumurile si ma gandesc de multe ori ca nici nu putea sa se intample mai misto. Erai singura cand te-am descoperit, ne-am intalnit iubirile aproximativ odata, tu in nov, eu in dec si scriai exact ce simteam eu dar nu stiam sa o spun.
    Iar acum ne cunoastem si te citesc dintr- o chemare pe care o am de fiecare data cand deschid calculatorul, sa vad cu ce ma faci sa ma simt bine in ziua respectiva. Un lucru e clar: creezi dependenta.

  • gabi&sorin spune:

    Pentru ca uneori mi-am dorit ca eu sa fiu Tu. Sincer.Vorbesc de momentul in care te-am descoperit si am citit intr-o singura zi tot blogul. Pierdusei o manusa mov.
    Am revit pentru ca nu imi mai doream sa fiu tu, dar imi placea sa vad cum vietile noastre evolueaza si cum ni se intersecteaza drumurile si ma gandesc de multe ori ca nici nu putea sa se intample mai misto. Erai singura cand te-am descoperit, ne-am intalnit iubirile aproximativ odata, tu in nov, eu in dec si scriai exact ce simteam eu dar nu stiam sa o spun.
    Iar acum ne cunoastem si te citesc dintr- o chemare pe care o am de fiecare data cand deschid calculatorul, sa vad cu ce ma faci sa ma simt bine in ziua respectiva. Un lucru e clar: creezi dependenta.

  • gabi&sorin spune:

    Pentru ca uneori mi-am dorit ca eu sa fiu Tu. Sincer.Vorbesc de momentul in care te-am descoperit si am citit intr-o singura zi tot blogul. Pierdusei o manusa mov.
    Am revit pentru ca nu imi mai doream sa fiu tu, dar imi placea sa vad cum vietile noastre evolueaza si cum ni se intersecteaza drumurile si ma gandesc de multe ori ca nici nu putea sa se intample mai misto. Erai singura cand te-am descoperit, ne-am intalnit iubirile aproximativ odata, tu in nov, eu in dec si scriai exact ce simteam eu dar nu stiam sa o spun.
    Iar acum ne cunoastem si te citesc dintr- o chemare pe care o am de fiecare data cand deschid calculatorul, sa vad cu ce ma faci sa ma simt bine in ziua respectiva. Un lucru e clar: creezi dependenta.

  • Nuschu spune:

    Ioana, da, am stat in Crangasi hmm, toata viata, pana m-am casatorit :-). Si acum mai stau cand si cand, ca mama inca e acolo.
    Dar nu de acolo ne-am intersectat, ci printr-o cunostinta comuna, straina de Crangasi. Eu doar am constatat ca fetita respectiva "apartine" unui vecin.
    Parca am citit cumva de vremurile din Crangasi si imi pare rau ca au fost triste pt tine. Uite, asa avem toti scheletele intr-un dulap pe care vrem sa il deschidem doar cand avem chef sa ne bucuram ca suntem biiiiine :-).
    O chestie care ma uimeste si pe care o apreciez la tine e rabdarea pe care o ai sa citesti/raspunzi atatator comentarii :-)).
    Si inca o coincidenta: daca din casa ta vezi in PArcul Medicinii, se cheama ca stai pe undeva pe langa str Carol Davila, unde am eu biroul :P.

  • Nuschu spune:

    Mamaaa, ce urat a scris Anonimu' ala de mai sus! Acuma, io urasc mirosul de seu de oaie, ma ingretoseaza RAU. And guess what? Nu mananc nici batuta carne de oaie, miel etc. Nici nu m-apropii. Nici nu vreau sa dispara oile, au si ele treba lor. Astia de ce-or fi citind, daca li se face rau?
    Sper sa nu platesc io emetiralul lui/ei compensat.

  • Ionouka spune:

    Ptii, ce mica e lumea, ca sa vezi, da, eu stau pe Eroi Sanitari, sigur sintem vecine. 🙂
    Eu cred ca toti curajosii astia care se ingretoseaza anonim p-aici au un fel de love/hate relationship cu mine, de li se face rau de la bila, da' cumva ii trage ata tot incoace… Eh, raul lor, nu al meu, asa ca sa le fie de bine indigestia.

  • Ionouka spune:

    Gabi, daa, manusa mov… Of, si acum o mai am pe cealalta… Iata cum am pierdut o manusa si-am cistigat un om. UN schimb excelent pentru mine!
    >:D< Abia astept sa pup si sa miros Mika! (ar ajuta si o poza cu rochia ta cea noua si alba)

  • madmax spune:

    Imi place pur si simplu cum povestesti tu. Esti haiosa, esti naturala, esti sincera si un pic nebunatica… si asta are lipici.

  • Oana P spune:

    Raspund si eu cu intarziere 😛
    Te citesc pentru ca felul tau de a scrie ma binedispune…. ma regasesc de mute ori in gandurile tale insirate aici…. imi place cum descrii rozul… ai un stil aparte de a scrie, nu l-am mai intalnit pana acum, sincer, dar imi place la nebunie 🙂

  • Mihaela spune:

    As veni cu drag la o cafea, dar nu locuiesc in Bucuresti si nici pe cele doua prietene foarte dragi care traiesc acolo nu am timp sa le vad. Noroc cu net-ul.
    Cine stie ce ne rezerva viata!

  • orestia spune:

    din motive obiective nu am putut raspunde la intrebarea ta.pana acum.
    te-am gasit cautand un sufletel imblanit(traiasca maria sa goagal)tu aveai la vremea aceea un Sundae…nu a fost sa fie.el.
    au fost altele(sufletele)
    de atunci revin,tot timpul.imi fac griji cand nu scrii,ma topesc cand povestesti lucruri care azi nu mai au atata greutate si consistenta in ochii celor mai tineri ca mine.imi place sufletul tau,a ramas frumos in ciuda intemperiilor cum se spune.te-am cunoscut,mi-ai placut si mai mult.o sa comprim totul raspunzandu-ti cu o intrebare,pot? trebuie sa am un motiv?imi esti draga…asta ar fi raspunsul.

  • Kt spune:

    Mi-am facut si eu timp sa raspund…intr-un sfarsit.
    In primul rand pot spune ca imi placi. Imi place de tine, cea dintre randuri, imi place cum scrii, imi place cum gandesti si ce valori ti-ai ales sa-ti ghideze viata. In al doilea rand imi plac povestile.:D Si tu esti o poveste de seara pentru mine, dat fiind faptul ca nu ne-am cunoscut niciodata. Pe urma pot spune ca abordezi subiecte in diferite feluri drept pentru care o simt ca o leapsa intelctuala chiar daca nu e publica, sa ma duc sa rontai si eu la subiectul x. E buna faza cu "ma inspiri". Dap inspiri prin articolele tale.
    Apoi, urmeaza pasiunea cu care faci tot ceea ce faci, si care e atat de rar intalnita.
    Esti pozitiva si furnizezi energie si lumina celor ce isi petrec timpul cu randurile tale. Asta e tot ce conteaza.:)

  • giulus spune:

    Ce bine ca poll-ul a permis votarea mai multor variante! Pentru ca nu exista doar un motiv pentru care te citesc, hai nu zilnic, dar tot asa la vreo 2-3 zile tot o fac. Sunt multe din variantele enumerate (nu te cunosc personal, deci nu am cum sa te urasc 😛 ). Imi place cum scrii, ma amuza de multe ori stilul in care povestesti lucruri de zi cu zi, ma intristeaza intamplarile mai putin fericite, imi plac fotografiile, (mai ales cele cu si despre mancare:)), imi place sa trag cu ochiul la ce mai fac altii, traiesc putin din fericirea oamenilor care imi plac, imi tot promit ca fac o vizita, cel putin, restaurantelor recomandate de tine (daca nu ma insel, la tine pe blog am citit prima data de Tulin, restaurantul libanez). Imi placi tu ca om pentru ca esti calda, nebuna, sincera, haioasa, interesanta. Aaaaa, si fff important: iubesti si tu pisicile :).

  • dana spune:

    dar tu de ce scrii pe blog?

  • Ionouka spune:

    Va multumesc, oameni buni, pentru toate vorbele voastre, le-am citit de citeva ori la rind.
    Dana, ok, am inteles. O sa scriu si despre asta imediat ce mi se termina ziua asta infecta.

  • Mena spune:

    A fost, cum s-ar spune, dragoste la prima vedere:D.Am descoperit tarziu blogul tau dar,de cand te-am descoperit te citesc cu mare drag…asta se intampla de vreun an si ceva.
    De ce? In primul rand te apreciez pentru ca iti pui sufletul pe tava in fata noastra, fara sa ceri nimic in schimb.Cred ca e o mare calitate sa poti face asta.Si,imi place ca sufletul tau e foarte frumos, ca stii sa te bucuri de tot ce iti ofera viata, ca nu esti uracioasa si orgolioasa, pentru ca vorbesti despre tine simplu si frumos, ca o iubesti tare tare pe bunicuta ta cea minunata, ca ai incredere in oameni , pentru ca esti de parere ca orice se poate pe lumea asta, e destul sa iti doresti tare tare si…ar mai fi muuulte motive.
    Te apreciez si te admir, ma inspiri si imi aduci zambetul pe buze si iti multumesc pentru ca esti alaturi de mine in fiecare dimineata, ca imi povestesti ce e frumos in viata ta sau ce te-a suparat.
    Si, ca sa fac un rezumat la intrebarea "De ce?",te citesc pentru ca esti unul dintre cei mai frumosi oameni care mi-au iesit in cale

  • Anna spune:

    Imi place mult cum scrii si revin cu placere in micul tau palat. Ma regasesc in trairile tale si in felul de a te exprima. Plus ca si eu sunt o piticanie exhibitionista…

  • li spune:

    Un pic din voyeurism, pentru ca ma uit si in casele oamenilor staini, cand afara e intuneric si la ei in casa lumina aprinsa, si imi place sa le inventez povestea vietii … la tine e mai simplu, ca o spui tu ! 🙂 Pentru ca povestile curg lin, cuvintele vin usor unul dupa celalalt (cel putin , asa pare, nu stiu procesul de creatie cat de anevoios este) si descriu idei interesante. Pentru ca esti si draguta, pe langa ca esti desteapta! Pentru ca seamana putin poveste iubirii mele cu a ta, credeam ca noi am fost rapizi cu cererea in casatorie la 2 saptamani de cand ne-am vazut prima oara si nunta dupa 10 luni , dar vad ca mai sunt si altii … Pentru ca sper ca intr-o zi o sa pot vedea filmuletul de la nunta, deocamdata zice „error”. 🙂

  • Ursa spune:

    pentru ca imi place foarte mult felul tau de a scrie si ma regasesc in multe din povestirile tale.
    pentru ca si mie imi place sa povestesc intamplari prin care am trecut dar mai ales pentru ca multe chestii pe care le-am citit pe blogul tau eu le-am gandit dar n-am fost in stare sa le pun pe hartie.
    pentru ca am multe de invatat de aici.

  • Roxana spune:

    Nu am talent la scris si o sa sune a cliseu, dar:
    – pentru ca imi place cum scrii
    – pentru ca esti puternica, independenta, stii ce vrei si reusesti sa obtii acelasi lucru
    – pentru ca postarile tale demonstreaza o persoana plina de pofta de viata
    – pentru ca ma regasesc in multe din povestile tale
    – pentru ca admir la tine aceasta calitate de a comunica si socializa cu cei din jur
    – pentru ca iti place ciocolata la fel de mult ca si mie :))). De altfel, cred ca asa am dat peste blogul tau, cautand ceva despre ciocolata, am dat peste filmuletul tau care este postat aici. Nu am citit toate postarile, nu am apucat, acesta este primul comment pe care il scriu, si il scriu tocmai fiindca am dat peste aceasta intrebare a ta „de ce eu?”. Iti admir aceasta capacitate a ta de a socializa atat de usor, eu sunt mai degraba genul introvertit pana ajung sa cunosc omul… In fine, ma bucur ca mi-am facut curaj sa-ti scriu, iti doresc o nastere usoara si … I’ll keep reading!

  • M. spune:

    Te citesc cu drag, pentru ca scrii apropiat de inima mea, la fel ca un roman pe care il citesti.. si astepti sa vezi ce se intampla in urmatorul capitol. Categoric viata ta e mult mai mult decat un post pe net, decat 20 de randuri insailate cu cuvinte.. iar asta iti ofera locul tau in viata ta, a voastra.. firesc. Cu toate astea, asta-i modalitatea prin care eu te descopar.. si o fac cu mare placere 🙂

  • Me spune:

    Te-am descoperit prin postul despre bone filipineze. De acolo am sarit la pagina principala, unde scriai despre sarcina. Si am citit despre sarcina ta cu putina melancolie, nu ca mi-ar fi dor de perioada aia, ci de perioada de dupa, de emotia inceputui, de tot ce am inceput sa uit. Din pacate n-am tinut un jurnal atunci, mi-ar fi placut sa tin, sa tin minte ca a fost greu, sa stiu ce am simtit atunci, sa nu ajung si eu ca mamele care spun: „te vaiti cu un copil asa mic care doar doarme si mananca? Stai sa vezi ce greu e acum cand…”.
    Iar acum sunt abonata la vestile din regat si cand am putin timp citesc putin din trecut. Am ajuns aici, mai am putin pana ajung la zi 🙂
    De ce citesc jurnalul tau? Asta intra in categoria de ce-urilor fara raspuns. De ce ne uitam la Dallas? Acum sunt seriale mult mai bune si nu le mai urmareste nimeni. Atunci la 16, duminica nu mai era picior de copil in fata blocului.

  • Eugeny spune:

    Eu nu stiu de ma reintorc, insa de cand te-am descoperit nu ma mai pot dezlipi de tine! 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *