Dac-ar fi sa ma mut in alta tara, as alege Tuscany

Evident, n-o s-o fac. Sa ma mut, adica. Prea-s dependenta de jegul romanesc. Azi am fost din nou la posta. M-a costat o jumatate de ora sa trimit un colet extern. Nu era coada, eram doar eu si doamna de la posta, care minca biscuiti digestivi. Mai tasta o litera, mai rontaia un colt de biscuite, se stergea la gura de firimituri, mesteca si inghitea pe indelete. I-am spus cu ochii in pamint ca parca ma grabesc putin, ea mi-a raspuns ca-s tinara, deci am timp. Si mai tasta o litera cu degetul mijlociu, incoronat cu o unghie lunga ojata mov. Apoi s-a ridicat si-a disparut in spate, probabil sa manince si niste gem de prune, sa nu stea singuri in stomac biscuitii aia mega molfaiti. A aparut 10 minute mai tirziu. Intre timp mi-am permis sa dau niste telefoane sa imi aranjez o consultatie la Parhon. M-a dojenit dind dintr-un aratator incoronat cu unghie lunga mov. In fine, cu greu si praf de masele, coletul a plecat. Pacat c-am prins râcă pe biscuitii digestivi…

Cind stau asa in fata unui ghiseu (ca e de banca, de posta, de Enel, de politie sau administratie financiara), framintindu-mi fesul cu moţ intre palmele transpirate, cu capul plecat si cocosata precum ghiocelul sa prind privirea acra a functionarei prin spartura semilunara din sticla, tremurind de emotie ca imi lipseste un virf de ac de siguranta si tre sa ma asez la coada la alt ghiseu sa depun o cerere ca sa-l primesc… In momentele alea inspir adinc si ma vad alergind pe dealurile Toscanei ca sa-mi plamadesc o ditamai foamea pe care s-o potolesc cu o strachina de ciorba de fasole toscana si o capiţă de paste cu legume si mult usturoi, ceea ce ma aduce la subiectul de astazi, si anume restaurantul Tuscany, in care bucuroasa m-as muta de azi inainte daca nu m-as teme ca pastele cele proaspete cu ou si sos se vor metamorfoza in colacei rotunjori dimprejurul oaselor mele plapinde.

Locul e deschis de vreo citeva saptamini, la intersectia intre Gabroveni si Selari (Str. Gabroveni 1-3). Celor curajosi care nu se vor lasa intimidati de gropanul cascat in fata intrarii de muncitorii de la primarie, farfuriile li se vor umple cu bucate cum imi imaginez eu ca maninca fericitii aia din Toscana, unde e soare si cald tot anul si unde functionarele la posta nu maninca biscuiti digestivi in ciuda platitorului de taxe si impozite.

Tuscany, deci. Locul e amenajat foarte primitor, cum am vazut eu ca se practica prin Italia. E luminos ca acolo, miroase bine, iar oamenii locului tin recomandarile calde pentru cei neinitiati in tainele bucatariei mediteraneene.

Nu va asteptati la carbonara si alte asemenea, ca n-o sa le gasiti aici. Meniul e plin de altfel de lucruri, mai ca in Toscana si mai putin ca in Roma cea turistica si-n tratoriile noastre pline de expati dezorientati.

Principala mea recomandare daca mergeti la Tuscany e ciorba de fasole. Care e altfel decit ciorbele de fasole cu care sintem noi obisnuiti. Nu e in ţest si nu merge cu ceapa rosie in otet. Mamaliga e interzisa, evident. Are legume multe, e aromata de zici c-a facut magie omul cu polonicul. Tuşeul care m-a dat gata: insulitele de pesto de deasupra, usor dulcegi, in asorteu grozav cu fasolea. Parmezanul s-a topit repejor in lichid, iar ciorba a disparut din farfurie cu o viteza care nu prea-mi sta in caracter. Costa 9 lei. Merita cel putin dublu.
Supa cu numarul doi se numeste Minestra ala Francesca. Are praz, cartofi, morcovi si telina frumos pasate, smintina pentru gust si consistenta si creveti si crutoane pentru innobilare. Robo-sotul s-a topit dupa ea, iar ea a disparut subit de sub nasul lui. Cred ca a fost pentru prima oara de cind ne cunoastem cind a uitat de existenta mea pentru 2 minute, cit i-a luat sa inghita minunea. Costa 11 lei.

Felul principal, normal, spaghete. Cu multe legume si creveti. Deloc grase sau cleioase, numai bine fierte cit sa curga binisor pe gitlej, toate legumele cu gustul lor propriu, crevetii potrivit de moi, sos destul. 28 de lei.
Desertul m-a darimat direct. De cita vreme bat restaurantele, as putea zice ca le-am cam vazut pe toate. Am gustat jdemii de papanasi, placinte cu brinza, tiramisuuri, fondue-uri, creme si carameluri, nu prea-s pregatita moral sa mai fiu impresionata puternic de-un dulce. Dar asta de mai jos, care inca nu are un nume, dar caruia as putea eu sa ii dedic o poezie intreaga, m-a inmuiat considerabil. E asa: la fundul paharului, un sos cald de visine si ciocolata (visinele congelate se flambeaza nitel cu coniac, apoi se amesteca bine cu sos de ciocoala), deasupra inghetata de caramel. Scuzati calitatea pozei, eram prea nerabdatoare sa infig papila-n el si n-am avut rabdare sa trag suficiente cadre. Plus ca era foarte soare, cam cum imi imaginez eu ca e in Toscana. 😀

Placinta cu brinza a venit insotita de un pomisor-decor atit de simpatic ca mai ca ne-a fost teama sa-l ruinam cu lingurita noastra pofticioasa. 11 lei. Usoara, moderat de dulce, cu blat de biscuiti ca la carte.
La subsol mai au un spatiu in care m-am si vazut sarbatorindu-mi ziua de nastere, dansind cu niste tagliatelle si sorbind un vinisor alb, rece si usor acidulat.
Atit am avut de raportat despre Tuscany. Eu zic sa mergeti si sa ziceti ca v-am trimis eu, poate va capatati cu un desert d-asta cu visine, ceva memorabil, va spun. 
Acum ma retrag in bîrlogul  redactional si imi permit sa va intreb: voi unde visati sa emigrati cind va umileste propria voastra tara?
Pin It

29 Comments

  • yoana spune:

    ce ai facut la doctor?ce ai mai aflat?esti ok?pupici

  • Ionouka spune:

    Salut, Yoana. O sa ma abtin de la posturi medicale o vreme. 🙂 Sa vorbim despre altceva, zic. Multumesc pt grija.

  • silvia spune:

    in venetia. sa mananc paste cu sos de sepie toata ziua. sa citesc ziarul langa apa. sa pufnesc la turisti. sa beau un espresso la pranz. sa ma adapostesc de ploaie intr-o biserica, oricare. sa citesc in parc…

  • dan spune:

    ai ales ce era mai bun 🙂

  • cuca spune:

    eu as vrea in grecia,intr-un sat pescaresc…acum trei ani aveam o singura idee…sa-mi vand apartamentul si sa ma mut acolo…dar sefu' si fetele au zis nu,asa ca nu-mi raman decat vacantele.
    sa stii ca m-ai speriat rau de tot,de abia te descoperisem,am stat intr-o noapte si am citit tot,a doua zi am fost zombi…si apoi citesc ce citesc…uf..sper ca esti ok.

  • Ionouka spune:

    Silvia, dada, imi place ce spui. Desi Venetia nu mi-a patruns la inima, sint sigura ca e un loc fantastic.
    Dan, nici n-a fost greu, cumva cred ca mai toate-s bune acolo… 😀
    Cuca, o sa fiu bine, multumesc c-ai stat cu mine. 🙂 Grecia, da, iubesc grecia, am fost acum niste ani, vara asta musai zac o saptamina in thassos si trag fructe de mare pe nas fara incetare…

  • cuca spune:

    da,am stat si o sa tot stau de acum inainte:)
    si cand am timp o sa-ti trimit o vedere:)

  • adinutz micutz pufos..ninge peste tine spune:

    eu oare sa mai raspund? :))

  • Anca spune:

    La Londra sau, in cel mai rau caz, in oricare alt oras/orasel din UK. Toscana e intr-adevar insorita (insa fara a avea canicula), dar mancarea nu m-a dat pe spate, parca am mancat mai bine la Roma (cel putin fructele de mare erau mai multe si mai divers preparate); pana si meniurile erau cam meschine in Toscana, scurtute, nu prea aveai ce alege plus ca peste tot ti se trecea pe nota de plata si o taxa pentru ca te-au asezat la masa. Ce aveau bun in Florenta si n-am vazut prin alte parti: niste deserturi usoare cu frisca/iaurt si fructe (capsuni, pepene). E drept ca n-am fost decat in vreo 3 orase (Florenta, Siena, San Gimignano) si de multe ori mancam pe strada, ca sa nu mai pierdem timp. E misto Toscana si foarte diferita de restul Italiei, dar nu cred ca mi-ar placea sa stau acolo. Am nevoie de ceturi, ploaie si soare londonez 🙂

    Multumesc de recomandare.

  • Ionouka spune:

    Cuca, mi-ai face o mare bucurie! Si-o sa-ti si raspund repejor!
    Adina… nu. 🙂 Ma bucur sa te "vad" rizind.
    Anca, tu cu ploile si ceturile tale… E bun la roma, nu zic nu, da' cumva cred ca in toscana e si mai bun. La anul musai ajung si eu!

  • VertAnge spune:

    Eu as alege Salzburg deocamdata, iar pentru la pensie, Ile d'Yeu, o mica insula din Atlantic, care m-a fermecat definitiv.
    Daca vrei sa evadezi cateva zile la vara, ti-o recomand din toata inima.
    Am scris aici mai multe: http://www.pintravel.ro/2010/07/ile-dyeu.html

  • Ionouka spune:

    Vertange, anul asta ma duc in Grecia, ca i-am promis sotului. Dar pun pe lista pentru la anul, desi pare foaaarte departe, iar eu nu-mi pot lua liber mai mult de citeva zile… Desi as vrea, jur c-as vrea…

  • modniza spune:

    mersi,draga mea,mi-ai facut pofta,trec neaparat pe acolo.eu ma visez la Viena.cine stie..

  • Zâna Bună Rău spune:

    Prințesă, două vacanțe la rând am bătut dealurile Toscanei și m-aș întoarce acolo în fiecare an! Până atunci, mă voi mulțumi cu fasolica de la restaurantul tău, mâine îmi iau zmeul de-o aripă și mă înființez acolo. Și m-aș retrage câte un pic în Toscana, Cornwall, Positano, Corsica și Tenerife. Am gusturi simple, mă mulțumesc cu ce-i mai bun. :-)))

  • Americanca spune:

    Cand eram eu acasa la mama si ma gandeam eu asa unde mi-ar placea sa locuiesc, visam la Italia. Nu stiu cat mai e de placut sa locuiesti acolo, dar mie tot mi-ar placea.

    Am ajuns in SUA ca sa-mi urmez dragostea, fara sa ma atraga prea mult ideea visului american, iar acum, de cativa ani, visam la o tara calda, o Costa Rica, sau vreo insula in Pacific, mica-mica, numai cald sa fie, cu nisip si palmieri… Nu stiu daca as rezista un an intreg departe de civilizatie, dar parca as incerca.

    Ai vazut filmul Under the Tuscan Sun? Eu nu inca, ma pregatesc sa-l vad si stau si cu cartea pe noptiera, sa vad cu care din cele 2 incep. Cred ca Tuscany e un loc perfect daca vrei sa te relaxezi, sa te reculegi, sa visezi, sa mananci bine….

    Ciorba aia de fasole ma termina. Care o fi secretul ciorbelor de fasole ca mie acasa nu-mi iese nimic bun…

  • Merat spune:

    Am ajuns si eu sa semnez condica 🙂
    M-ai chemat pt creveti, dar sa stii ca am savurat si din supa lui Robo si din desertul tau cu visine. Doar ce m-am ridicat de la masa, dar jur ca tot ar merge un crevete moale si aromat :))
    Unde m-as muta? Paaaai in America, unde-mi doresc sa traiesc de mica 🙂 Dar mi-as petrece vacantele in Franta cu siguranta 😀 America imi place de mica pt stilul lor "yes, we can!" si pentru cate are de oferit tara, iar Franta nu merge pt toata viata, oricat de frumoasa ar fi. La un moment dat iti faci plinul de snobism :))
    Din punct de vedere culinar insa, cred ca mi-ar trebui un sejur lung in India.
    Sanatate, scumpa mea! :*

  • Zuzu spune:

    fara sa clipesc, la Viena! 🙂

  • Ionouka spune:

    Modniza, Zuzu, viena? Inteleg, pentru strudelul de mar cu sos de vanilie, probabil. Ca altfel, e frig si alb acolo… Bine, sint multe HM-uri… Mda, ok, nu e rau la Viena.
    Merat, India, brrr, da' stiu ca ai stomacul tare! In State mi s-a parut dezamagitor, plictisitor… e o indobitocire acolo, pfiu…
    Americanca, am vazut filmu,, chiar de doua ori, foarte frumusel. Cu ciorba de fasole nu stiu sa te sfatuiesc, eu fac o iahnie foarte buna, secretul meu e tarhon plus stat la cuptor o vreme.
    Zina, sa-mi spui ce-ai mincat si cum a fost!

  • gabi&sorin spune:

    De trait nu as putea trai decat in Romania, clar, dar daca as putea sa traiesc afara, cu siguranta un satuc din Belgia ar fi pe sufletul meu, cu o casuta alba si flori la ferestre.Oh, daaa….

  • gabi&sorin spune:

    De trait nu as putea trai decat in Romania, clar, dar daca as putea sa traiesc afara, cu siguranta un satuc din Belgia ar fi pe sufletul meu, cu o casuta alba si flori la ferestre.Oh, daaa….

  • gabi&sorin spune:

    De trait nu as putea trai decat in Romania, clar, dar daca as putea sa traiesc afara, cu siguranta un satuc din Belgia ar fi pe sufletul meu, cu o casuta alba si flori la ferestre.Oh, daaa….

  • gabi&sorin spune:

    De trait nu as putea trai decat in Romania, clar, dar daca as putea sa traiesc afara, cu siguranta un satuc din Belgia ar fi pe sufletul meu, cu o casuta alba si flori la ferestre.Oh, daaa….

  • Nuschu spune:

    N-am imaginatie, mi-as dori sa emigrez intr-o Romanie cu conditii fizico-climaterice cum sunt ele tot anul, insa in alte conditii socio-istorico-culturale. Sa fie -15 grade, dar si +38, dar sa am strada asfaltata si un functionar decent dincolo de tejghea. S cl.
    Mi-a facut tare cu ochiul Toscana asta bucuresteana, m-am pleostit cand am citit ca e deschisa de curand. Pentru ca, din ce-am cunoscut, in genere, ce e fierbinte se raceste, inghetata se topeste si minunea nu rezista prea mult.
    Sper din tot sufletul ca in august locul sa fie la fel de laudabil si mai mult, inca!

  • Zuzu spune:

    Ionouka :P, si e curat, si atmosfera imperiala asa, si oameni (mai ales tipi :D) frumos imbracati, si clatite cu mere si blue cheese 😛 si e aproape de multe orase misto, si da, e Viena!!

  • Ionouka spune:

    Gabi, Belgia? Da' ce e acolo asa frumos in afara de ciocolata? 😀
    Nuschu draga mea, ai dreptate cu raceala, din pacate. Uite, promit sa merg eu din cind in cind sa verific temperatura ciorbei, astfel incit in august sa mergi la sigur!
    Zuzu, gata, am inteles, m-ai convertit. Numa' de-ar fi si mai cald, asa, ca-n Grecia…

  • VertAnge spune:

    Ei, nu-i chiar asa departe. Zbori Bucuresti-Paris-Nantes si apoi iti explic eu cum ajungi repede si usor.
    Imi trimiti un e-mail la anul. 🙂

  • Mihaela M spune:

    Eu m-as muta in Edinburgh si maine:)si mi-as bea cafeaua latte-ul with vanilla flavour in Starbucks-ul din centrul vechi, ca intr-un mic castel medieval:)Si as lua trenul si as merge jumatate de ora pana in North Berwick , o bijuterie de statiune pe malul Marii Nordului, une ai senzatia ca trebuie sa apara doamnele de familie buna cu umbrelute si costume de baie mariner si as sta sa ma uit la flux si la reflux:)Imi place blogul tau,imi place cum scrii, l-am descoperit recent, dar il citesc destul de constant:)bia astept sa plec la vara in sudul cel mai sud al Spaniei, Tarifa, sa-ti trimit o vedere:)

  • Cristina Diana spune:

    Inainte sa ma gandesc sa ma mut acolo ( Tuscany, that is), imi propun sa merg macar in vizita 😀
    PS:Am fost in seara asta la restaurant, mi-a placut foaaaarte mult, ma mai duc 😉 Inainte sa citesc la tine, nu stiam de el, multumesc frumos :*

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *