Caut vacă grasă cu care să fac casă bună

Gata, suficient cu căutarea fericirii. E clar că Domnia Sa e extrem de selectivă şi trebuie alergată, curtată, luată cu binişorul, pupată-n fund, şi tocmai cînd te pregăteşti s-o ai, s-o posezi, să te urci pe ea călare şi de-acolo din vîrful ei, să rîzi la lume, te trînteşte cu călcîiele în sus şi porneşte alergînd ca o capră autistă spre alt naiv care-o aşteaptă cu sprîncenele ridicate umil şi cu mîinile pregătite de masaj la copite.

Eu una am obosit de jocul ăsta de-a nebunii şi-mi propun alte targeturi. Sigur, de-o fi să vină capra autistă numită fericire şi prin ţarcul meu, o aştept cu drag şi mă declar dispusă să-o scap de căpuşe şi s-o spăl pe uger cu gel cu aromă de trufe, doar doar mi-o arunca şi mie vreo privire galeşă. Pînă atunci însă, pornesc în căutarea Liniştii şi a Odihnei. Misiune imposibilă la prima vedere, dar eu sînt mai încăpăţinată ca alţii. În imaginaţia mea, Liniştea şi Odihna sînt o vacă. Stăăăă toată ziua în peisaj de verde cu bleu şi rumegă. Nu aude nimic, nu vede nimic. Aia vreau. Vaca grasă.

De nici nu mai ştiu cîte weekenduri nu fac decît să alerg. Hai la Praga. Acu că ne-am întors de la Praga, hai în Bucegi. Şi hai la Omu duminica viitoare, dacă tot ne place la munte. Apoi hai la Vadu să ne sugă ţînţarii. Hai şi la Piatra Neamţ la nuntă. Apoi că tot nu mai mergem în Deltă, hai o fugă pînă la Peştera şi Piatra Arsă. Diseară plecăm la Kamen Bryag.

Nu apuc să spăl pantalonii de munte că nu e loc de prosoapele de plajă. Luni desfac bagajele, marţi scot cremele din geanta de voiaj, joi seara le bag la loc. Între timp, schimbă revista, umple site-ul, caută oameni, mergi la conferinţe, întîlniri şi negocieri, caută casă, cumpără cadouri, mergi la petreceri, filme, teatre, bagă implant, masează implant, ia sînge, ieşi cu rolele, joacă badminton, periază pisica, amînă concediu la Lisabona, planifică şi concediul în Thassos, recenzează restaurante, scrie pe blog, nu uita să trimiţi laptopul bunicii şi s-o ajuţi pe mama să caute nuşce pe internet. Trrrrrrrrraaaaaaaaag aer în piept şi plec la Kamen Bryag. Acolo cică-s vreo 60 de locuitori permanenţi, ditamai marea aproape, peşti coloraţi, cel mai vechi far din Bulgaria, zero turişti, ferma de midii la doi paşi. Mie îmi sună a Linişte şi Odihnă. Mă prefac că uit că duminică dimineaţă la 8 va trebui să facem exit din paradis şi să ne pornim la drum înapoi spre botezul multaşteptat din Militari.

Vaca asta numită Linişte şi Odihnă e oricum genul de vacă pe care n-o iei acasă. O vezi din depărtare, îi faci nişte poze, ai un vis erotic cu ea, îi trimiţi bezele şi te întorci acasă la vîrtejul presărat cu altfel de vaci care mai de care mai costelive. La Vaca Grasă visezi, nu te duci cu sacul.

Ne vedem la intercontinental în cîteva ore. Apoi o să vă trimit dinspre Bulgaria gînduri bune sub formă de midii în sos, pasate şi sorbite prin pai. Şi duminică seara ne revedem în formaţie completă, să vă povestesc cum e vaca asta pe care-o caut eu şi dacă ies la numărătoare cei 60 de băştinaşi din Kamen Bryag.

PS: Azi e ziua prietenei mele. O iubesc de un deceniu. În ultima vreme, ne iubim mai mult pe messenger şi pe sms. A fost vaca mea în cîteva momente grele, la fel cum şi eu am fost vaca ei în altele.

PS2: Mergeţi pe Mătăsari, doamnelor. Nu „la femei”, ci ca femei. Femei pe mătăsari e un eveniment cu de toate. Se întîmplă tot weekendul. Poate-oi ajunge şi eu duminică seară, dacă nu mă înghite de tot botezul.

PS3: Weekendul viitor pare că e liber de planuri. Unde să ne mai ducem oare? Pe unde să mai caut vacadevis? Cum? Ziceţi c-aş putea s-o caut şi acasă, în pat? Ia uite că la asta nu m-am gîndit.

Pin It

Tags

27 Comments

  • ambasadoarea spune:

    Pai cum vine asta, nu-ti era frica de vaci? Na, Freud, analyze that! 😀

    • Printesa Urbana spune:

      Mi-e frica de moarte de vaci. Dar Vaca Grasa e:
      1. Imaginara
      2. Prea grasa sa ma poata ameninta
      3. Prea departe sa ma poata prinde
      4. O exceptie.

      Plus ca si eu sint asa, putin paradoxala, deci iata. 🙂

      • ambasadoarea spune:

        Da, sigur, dar Freud ti-ar spune ca ai o teama instinctiva de liniste/monotonie/rutina/plictiseala si ca aceasta metafora ascunde mai multe sub fuste 😀 Noroc c-a murit dracu’, ca prostii debitez si io, nu-i problema 😀

  • Adina spune:

    hahaha! hai ca am behait un pic (ca ras sau … stai asa, cum face capra ca nu stiu? mai ales daca e autista =)) Eu vaca asta grasa as super priponi-o si fie ca vrea sau nu, sa-mi stea olecuta in curte, sa rumege linistita. I-as aduce mere si morcovi. Merge? … lasa ca e buna si alergatura la ceva. Te umpli cu multe, multe noi si frumoase si lasi deoparte altele ce se cer negandite. Te super pup!

    • Printesa Urbana spune:

      Capra asta nu behaie, cinta pe ritmuri house, asa am auzit, nu stiu sigur ca nu prea m-am vazut cu ea.
      Vaca nu cred ca maninca morcovi. de fapt, daca vrei tu, maninca!
      Hugs!

  • zuza G spune:

    La multi ani prietenei tale! E si ziua mamei mele azi 🙂 Te pup! have fun pe unde te mai duci!

  • schtiel spune:

    mama cat timp ai si cate faci in el ! wow ! mie serviciul imi papa tot , tot …nici macar nu mai vad vaca din departare !
    dar eu am fost smecher , i-am pus talanga 😀 acu din cand in cand o mai aud ( talanga ) si imi tresara sufletul 😆 este prin zona , deci !

  • miha.ela spune:

    Uite vaca, nu-i vaca.
    Viata o joaca de-a v-ati ascunselea.

  • Păi tu nu știi că din cauza vacilor balonate ca asta a ta se găurește stratul de ozon? Cum râmăne cu fericirea și bunăstarea omenirii? Te doare la bască, tu pleci după midii! 🙂 Asta aș face și eu în locul tău, în niciun caz n-aș alege să zac pe canapea. Hai să te întorci zglobie și cu poze frumoase!

    • Printesa Urbana spune:

      Nah, ca pozele le-am livrat. Cit despre gazele vacii, n+avea tu grija, ma ocup eu de tranzitul ei intestinal, stai numa sa pun gheata pe ea!

  • Oana spune:

    Credeam ca numa’ eu asociez sentimente cu animale. Dragostea-i un catel.

  • Petrecere frumoasa la Kamen Bryag, atentie la vaci, ca nu cred ca sunt genul tau pe-acolo 🙂

  • cristina spune:

    si mie mi-e frica de vaci! tare! dar, vaca ta minune, jur ca as putea s-o iubesc! daca si numai daca ( asta o stiu de la matematica!) ajunge pe la tine si tu ai muuuuulta treaba, eu ma ofer, voluntar si cu mare drag, s-o tin la mine.

  • Alexandra U spune:

    Printesa, daca gasesti vaca aia nu mi-o imprumuti si mie? Ca viata mea arata asa: serviciu, programare la dermato, programare la alergolog, curs de dans, gasitul firmei de decoratiuni pentru nunta, cautarea Graalului sandalelor albe cu platforma (preferabil marimea 40, ca deh, traiesc pe picior mare), scris pe blog, scris pentru reviste, conferinte, participat la team-building, supravietuit in santier si tot asa. Dar tot gasesc timp sa ma stresez pentru nunta, ca deh, doar asa ii sta bine unei mirese. Dar somnul si alte chestii utile cum ar fi cititul unei carti pe care vrei sa o citesti, nu o citesti doar ca sa scrii despre ea si cate si mai cate….

    Ne luam de mana si plecam in lume? Nu, stai, ca asta pica, trebuie organizat. Altceva. Cert e ca vreau si eu o vaca din aia.

  • Articolul tau si comentariile care urmeaza imi aduc aminte de o intamplare pe care mama mea o povesteste mereu cand are invitati si vrea sa le arate ca fata ei „tare” care traieste pe coclauri departate, a fost mai mica si mai naiva.
    Si intamplarea este asa. Dupa o vacanta de vara petrecuta la Vadu (Sapat) 🙂 , vine Alinuta la Bucurestii ei natali , si ii povesteste mamei : ia uite mami, iarba asta aici (asta fiind la spatiul verde de la Unirii), ce iar mai place lui Cocuta mea (asta fiind vaca mea grasa personala) !
    Vaca pe care in fiecare zi o duceam pe cele mai fragede si inverzite pajisti la pascut…

    Ce as mai vrea la tara sa duc vaca la pascut… 🙁

  • carbonaru spune:

    Stai departe de vaca grasa! O vreau si eu 🙂

  • Agner spune:

    hey listen, ca tot pare asta un blog informat. Care e treaba cu Vadu? Se poate merge acolo ori ba?

    • Printesa Urbana spune:

      Hei, Agnerm,
      Da, se poate merge, dar e nevoie de o masina 4X4 sau de una de oras ceva mai inalta, pentru ca drumul e destul de prost si pe un singur fir si daca te intilnesti cu masini din sens opus, unul dintre voi trebuie sa se urce pe zona de stufaris abrupta de pe lateralele drumului ca sa faca loc celuilalt. E o cherhana pe plaja, acolo se poate minca peste (scump si prost, din cite-am auzit) si bea o cafea, in rest e doar plaja, stuf, mare, scoici… sint citeva locuri bune de asezat cortul. sint si multi tintari. dar marea e frumoasa acolo, e liniste, cer liber… eu zic ca e de mers daca nu astepti confort.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *