Greu? Habar n-am ce înseamnă greu

Am niște zile foarte grele, în care învăț să nu spun niciodată că azi e cel mai greu, pentru că bebelușa mea mă învață că cel mai greu e întotdeauna mîine. Mi-e dor de zilele de săptămîna trecută, cînd reușeam să mănînc și să ajung chiar și de trei ori la toaletă.

În fine, mă rog la dumnezeu să fie sănătoasă și tot urlatul ăsta să fie, într-adevăr, de la durerile de burtă. Eu una sînt epuizată. Ea, și mai și. Și mi se rupe sufletul să-i văd lacrimile strălucind pe obraji și bărbia tremurînd și să n-o pot ajuta cu absolut nimic.

Voi nu uitați de concurs, vă aștept chiuvetele pline.

Să ne auzim cu bine, ceva mai dormiți și poate chiar și spălați pe cap, dacă face Colieful ăsta vreo minune și apuc s-o las jos mai mult de 10 de secunde.

Pin It

90 Comments

  • Alina spune:

    uf, da este greu foarte greu, epuizant de greu, dar te incurajez sa speri ca e pentru o perioada scurta de timp. Bebelusa mea are 4 luni, primele 2 luni au fost epuizante atat pentru mine cat si pentru ea, adaptarea la lumea cea noua este dificila…. acum e atat de cuminte incat nu o recunosc, si-a facut deja program, ne intelegm, am ajuns chiar sa ii recunosc plansul, daca e de foame, daca vrea sa fie schimbata sau daca e obosita si vrea sa adoarma.
    La noi a functionat infacolul si espumisan,le-am tot alternat…..dar o luna am dormit noaptea cu ea tinuta pe pieptul meu, era singura modalitate in care dormea legat 3-4 ore, asa am dormit si eu linistita.
    Iti doresc multa putere sa rezisti, urmeaza o perioada foarte frumoasa!!!!

  • Teo spune:

    Din experienta mea cu nepotica, numai debridat si caldura pe burtica de la foehn reprezentau solutii 🙁

  • k. spune:

    La noi a functionat Infacolul, dar luat de fiecare data inainte de alaptat..insa fiecare bebe e diferit…Vine si ea vremea cand va fi bine…atunci vei simti cu adevarat satisfactia unui somn de 8 ore 🙂

  • veverita spune:

    Din experienta mea de mama de copil fara manual de instructiuni… relatia mea cu nou-nascutul a depins in mare parte de atitudinea mea. Cu cat mai disperata, ingrijorata, neajutorata etc, etc ma simteam, cu atat mai disperata, ingrijorata, neajutorata etc, etc eram.

    • Printesa Urbana spune:

      Da, i keep hearing that, nu e om pe lume sa nu-mi spuna asta. Mi-e imposibil insa sa fiu relaxata cind dorm 5 ore adunate si in tot restul timpului urla copilul de-mi crapa urechile. Azi nu am apucat nici sa maninc, nici sa ajung la toaleta mai devreme de 9 seara. Atit de rau e. Nu stiu inca sa fiu relaxata in conditiile astea. Poate o sa aflu in timp.

      • Andreea spune:

        Stai linistita, ar fi culmea la cat de greu iti este sa te mai si invinovatesti ca ai o atitudine negativa! Mai ales ca pun pariu ca esti acolo pentru fetita ta, nu iti versi nervii pe ea si nu nici nu o torturezi din cauza starii tale proaste. Influentele mistice care se transmit inconstient nu au fost demonstrate de nimeni din cate stiu eu asa ca nu te mai chinui si cu gandul ca tocmai tu o influentezi vezi doamne in rau. Bineinteles ca este bine sa fii optimista si high-spirited, dar asta mai ales pentru tine, in masura in care este posibil, nu este o obligatie pe care o ai fata de altii!

      • cookie spune:

        ioana, ai ipod? cand plange de simti ca nu mai poti, pune-l in urechi, da muzica tare, da tare tare, ia copilul intr-o mana si cu alta deschide frigiderul. mergi si la buda, atunci cand iti vine. ca nu pateste nimic daca sta singurica in patul ei un minut.

        • Printesa Urbana spune:

          Da, gata, de azi ma mobilizez. M-am gindit si eu la faza cu muzica, dar poate n-o mai fi cazul. Azi noapte a fost mai bine. Sa vedem cum ne-o fi ziua.

      • wlfp spune:

        Draga printesa,
        Nu cred ca e normal sa planga copilul atat de mult. Din ce m-am consultat cu alte mamici de pe aici, cele la care le-a plans copilul mult cand a fost mic a cam avut cate o alergie la ceva. O problema era chiar laptele – de la mama sau praf. Dupa ce au inceput sa-i dea copilului lapte praf modificat acesta a incetat cu plansul. Cunosc doua astfel de cazuri – o mamica a schimbat laptele dupa 2 luni alta dupa 10. Ambele mi-au zis ca in 2 saptamani de la schimbare copilul a incetat cu plansul.
        Pe de alta parte eu stiu ca alaptezi de la san, ceea ce e foarte bine, dar merita investigata chestia cu laptele.

        • Printesa Urbana spune:

          Nu cred ca are alergie, a luat prea bine in greutate. Intoleranta la lactoza se determina corect in prea putine cazuri.
          In urma controalelor si ecografiilor de ieri, rezulta ca are gaze (nimic altceva) si astea n-o lasa sa doarma si o fac sa plinga. Deci, Colief.

      • Lila spune:

        Printeso, lasa copilul in patut sau in alt loc unde e in deplina siguranta si du-te la toaleta la primul impuls. Mai ales ca trebuie sa bei lichide ca sa ajute lactatia. Va plange, cum plange oricum, dar nu va pati nimic ireversibil. Ai si tu nevoi care nu pot ramane nesatisfacute, reprimarea/amanarea nevoilor primare nu te fac o mama mai buna, poarta-te frumos cu tine.

      • veverita spune:

        Cam altceva voiam sa-ti spun: nu amplifica tu toate starile astea (eu am cam facut-o)… cu relaxarea, asta nu stiu daca mai vine atat de curand. Nu stiu cine zicea de invinovatit… N-ai de ce, nici prin cap sa nu iti treaca treaba asta. Numai eu si DD stiu cate mi-au trecut si mie prin cap, si cum aveam momente in care simteam ca asa o sa fie tot restul vietii mele. Nu mai spun de sfatoasele din bloc sau d-astea pe care le intalneam cand ieseam cu carutul si aiurau pe langa mine, pe care-mi venea sa le las douaj’ de minute in compania odraslei mele, sa vad si eu o demo live de maternal skills, ca aparent toate imi spuneau ca nu stiu eu sa-l linistesc samd… M-a ajutat mult sotul, si nu stiu cum a rezistat si el, dar cand venea de la job el statea cu copilul urlator, pentru ca eu eram epuizata. As fi dormit si in picioare…

  • Zana spune:

    Da, imi amintesc bine de perioada prin care simteam ce simti tu acum. Dupa calculele mele mai aveti un pic si treceti de perioada de colici. In general cam atat dureaza. La noi a ajutat doar Gripe Water si am descoperit tarziu leacul. Curaj, ca dupa ce trec colicile va fi muult mai bine.

    • ancutza spune:

      Si la noi a functionat foarte bine Gripe Water (ala romanesc cu girafa pe sticluta), dupa ce am folosit tot ce exista pe piata la momentul ala. In primele 3 luni jumatate copilul meu s-a culcat numai la 4-5 dimineata, ultimul somn fiind pe la 22-23. Dupa aia a fost cel mai cuminte copil din lume 🙂
      Ioana, sunt sigura ca se va termina perioada asta cat de repede si veti reusi sa va bucurati de ea odihniti si relaxati…trebuie doar sa mai ai putina rabdare. Greu, stiu, dar mai stiu sigur ca se poate.
      Cu drag,

  • Mihaela spune:

    Copilul nostru a trecut de la ce spui tu mai sus la dormit 8 ore neintors in fiecare noapte imediat ce l-am trecut pe lapte praf. Stiu ca e important sa alaptezi si etc, iti spun doar ce a functionat la noi. Concluzia mea in urma acestei experiente este ca in zona aia a alimentatiei trebuie cautata problema, nu in Colief si fratii lui (pe care mi-i amintesc foarte bine, din pacate).

    • k. spune:

      Si la mine s-a intamplat la fel cu LP…doar ca eu l-am intarcat la un an si o luna…acum depinde de fiecare daca somnul mamei e mai important decat beneficiile alaptarii. E o alegere personala, insa eu zic ca vei avea si timp sa dormi..

      • Printesa Urbana spune:

        In niciun caz n-o sa-i dau lapte praf ca sa doarma. Plus ca se pare ca la ea problema sint gazele, si din ce am tot citit, copiii inghit la biberon mai mult lapte decit la sin.

        • Mihaela spune:

          Iti dai seama ca nici noi nu i-am dat lapte praf ca sa doarma, au fost alte probleme care au dus la intarcare…dar efectul a fost brusc si miraculos.

    • Printesa Urbana spune:

      Eu cred ca plinge si nu doarme din cauza colicilor si cred ca exista solutii pt asta.
      Dupa prima noapte cu Colief, sint optimista. A dormit mai adinc si mai mult. Sa vedem cum o fi ziua.
      Multumim de sfat.

    • Deea spune:

      La mine, din păcate, trecerea de la alăptat (în jur de un an) direct la lapte praf s-a soldat cu declansarea unei alergii la proteinele din lapte, nu o alergie gravă, dar suficient de sâcâcitoare încât să ne lovim de ea si acum, 13 ani mai târziu. Putem mânca lactate, dar lergia cutanată apare cât te astepți mai puțin, si e foarte neplăcută (mâncărimi intense) Asa că…tot alăptarea cred că-i mai bună.

      • Laura spune:

        Bebelusul meu a papat lapte praf incepand cu ziua 1 din viata, iar colicii au debutat in ziua a 3a. Nici acum (la 6 saptamani) nu s-a intamplat sa doarma 8 ore pe noapte, desi este alimentat exclusiv cu lapte praf. Deci nu acolo e problema, dupa parerea mea.

        • k. spune:

          Pai la 6 saptamani nu are cum sa doarma 8 ore legate…indiferent ce-i dai sa manance..

          • Laura spune:

            Vai, tu! Ca sa vezi, stiam si eu lucrul, asta. Ii raspunsesem Mihaelei, care ii sugera Printesei sa treaca la LP, pt a avea 8 ore dormite pe noapte. Mihaela presupun ca stia faptul ca Printesa are o bebelusa de cateva saptamani…

            • k. spune:

              Vai tu Laura, eu nu aveam de unde sa stiu cui raspunzi-daca nu spui! Dar no, daca ai copil mic te inteleg ca esti mai irascibila..am fost si eu acolo si tot acolo ajung in cateva luni…iti doresc nopti cu mult somn..

  • Mihaela spune:

    Du-te la un homeopat, te poate ajuta cu remediu pt cea mica.

    • Andreea spune:

      De ce, sa unfle conturile unor sarlatani care profita de disperarea altora?

    • Printesa Urbana spune:

      Daca nu merge nici aceasta varianta, da, o sa incercam homeopat, desi eu nu prea cred in d-astea, am incercat pe pielea mea si-a fost pierdere de timp.

      • nusch spune:

        Am incercat si eu homeopat, la sugestia mamei, pt exact aceeasi problema cu Tudor. M-am dus, mi-a pus un milion de sute de intrebari – inclusiv daca mama mea a fost un copil care sa urle noaptea 😀 – si mi-a dat niste buline mici, dulci, sa dizolv cate una in apa si sa-i dau sa bea apa aia. Bilutele alea erau ceva imposibil – nu trebuia sa le ating cu mana, ca sa le pun in apa, trebuia sa i le dau numai din cana de portelan, erau puse intr-un pliculet minuscul si, de cate ori ii preparam licoarea, mai scapam cate una-doua pe jos. Nu mai spun ca Td, fiind obisnuit numai cu sanul, nu prea avea habar sa plescaie din lingurita, dadeam mai mult pe el etc.
        Cum se apropia spre 3 luni, au trecut urletele, insa sunt absolut convinsa ca pilulele alea nu au avut nici un efect.

        • Printesa Urbana spune:

          Da, stiu, m-am chinuit si eu vreo 3 luni cu un tratament d-asta, fara pasta de dinti cu menta, fara aia, fara cealalta, nu atinge cu mina, numara exact bilutele, spune in gind mantra asta etc etc. Evident, n-a mers…

  • Mihaela spune:

    Remedii homeopate, am vrut sa spun.

  • alina spune:

    Ia fiecare clipa ca pe o CLIPA. Nu te gandi la maine, nu te gandi nici macar la ora care urmeaza. Lasa-te cumva sa te scurgi, ca oricum asta simti acum, alunecand inainte, mai degraba decat incercand sa te propulsezi (caci este imposibil).
    Iti promit ca intr-un an de-acum incolo ai sa recitesti ce-ai scris mai sus ZAMBIND.
    Nu te lua dupa zicala cu copii mici, probleme mici etc, pentru ca realitatea e ca este doar o lamentare fireasca, o traire in prezent, nu adevarul absolut raportat, in trecut si viitor. Prezentul e cel care doare intotdeauna cel mai tare, asa cum numai prezentul poate respira cea mai profunda si acuta fericire.
    Ioana, o sa cresteti mai repede decat poti cuprinde tu acum cu gandul.
    Hai, fruntea sus.
    Dormi cat poti, cand poti, uita de restul.
    Tu, laptele tau si copilul tau, asa cu plansete si obraji uzi si chin si scutece peste scutece, veti fi cele mai miraculoase amintiri ale tale, peste timp.
    Te imbratisez strans strans strans strans, de abia sa mai poti sa rasufli.
    Nu uita sa dormi. 🙂 Asa, cu secunda.

  • Me spune:

    Ce bine ca scrii toate emotiile astea… Se uita atat de repede toate….

  • Maria spune:

    La noi Colieful a functionat.
    Bine, situatia nu era chiar atat de grava, erau episoade de plans de 1-2 ore/zi (dupa-amiaza), dar au disparut complet. Si nu, nu era placebo (pentru parinti). In 2 situatii nu i-am dat timp de 2 zile si plansul cel nesuferit revenise.
    Asa ca ceva-ceva poate ajuta si la voi. Doar ca modul de administrare e enervant: sa mulgi 20 ml de lapte, sa il dai cu biberonul, de 7 ori pe zi, inclusiv noaptea… fetita mea ajunsese, pe la 2,5 luni, sa nu ia sanul daca nu ii dadeam mai intai cateva guri din biberon.

  • nedelcu alina spune:

    Nici la noi nu a functionat nici un remediu. Neonatoloaga ne dăduse un preparat cu belladona de toată lumea ne spunea că ne otrăvim copilul. Copilul, chiar otrăvit, tot a plâns serios vreo câteva luni. Cât despre dormit, să nu crezi în minuni! Eu l-am înţărcat la 1 an si 7 luni tocmai pentru că îmi doream prea mult o noapte întreagă în care să dorm. Dar nu regret o zi din cele 1 an si 7 luni nedormite.

    • Printesa Urbana spune:

      La noi noaptea nu e asa rau, doarme in reprize de la 11-12 la 10 dimineata. Ziua insa, deloc. Poate azi o fi mai bine cu colieful.
      De intarcat nu se pune problema.

  • Mrs. Vizy spune:

    uf, cred ca ti-am mai spus intr-un comentariu. Fetita mea nu plangea de la colici ci incepea direct in urlet, se inrosea si daca nu trecea in 10 minute, se facea mov. Singurul lucru care a avut efect a fost Espumisanul. Si mai e ceva ce mi-a recomandat pediatrul si a functionat. Incearca si cu Gripe Water. Ii dai la jumatate de ora dupa ce mananca, inainte de perioada cea mai agitata din zi. Este un siropel care calmeaza, si induce si somnul. E pe baza de marar, nu iti face griji. Eu ii dadeam Gripe Water pe timpul zilei, de pe la 4 dimineata pana la pranz,(dupa fiecare masa) dupa care bagam 5 picaturi de Espumisan inainte de fiecare masa. Si Bonisanul a mai functionat o perioada in loc de Gripe Water. II dadeam bonisan cand era chiar in criza.

  • Daniela spune:

    cred ca cea mai rea parte este aceea ca NU STII daca e normal sa planga asa, e un proces firesc, toti copiii plang, face parte din procesul de adaptare la noua lume, bla, bla,bla, SAU e ceva ce Sofia incearca sa-ti transmita din toate puterile ei, ca e ceva in neregula si tu trebuie sa intelegi mesajul si nu-l intelegi si nu stii pe cine sa asculti si nu stii daca faci bine sau nu…din pacate nimeni nu poate sa te ajute aici, oricat de bine intentionata as fi eu sau celelalte mamici….

    stiu ca suna SF si greu de aplicat ce-ti spun eu aici, dar incearca sa reduci zgomotul exterior si sa asculti ce-ti spune instinctul.

    • Printesa Urbana spune:

      Am mai mers la ceva controale si eco si se pare ca-s numa celebrii colici. Cu care ne luptam cu celebrul Colief. Speram sa fie bine.
      Instinctul meu zice ca-s colici, si c-or sa treaca. O sa fim bine, incet incet.

  • Ramses spune:

    Nu ti-am mai scris niciodata, dar pentru ca am vazut ca ti-e din ce in ce mai greu, vreau sa-ti impartasesc si experienta mea. Al meu copil plangea neconsolat cu toate siropurile si trucurile posibile de la 11 seara la 4 dimineata. Non stop. Acum are 5 ani, si e super cuminte si nu plange nici cand se loveste. Dar primele 5 luni au fost de groaza. La 12 noaptea plimbam carutul prin Cotroceni intr-un urlet de se aprindeau luminile la geamuri, ca pe vecini ii capiasem deja. Am vizitat si pediatrul si ne-a spus ca e sanatos, doar ca ii dam prea putin sa manance si de aia urla. Daca ii cresteam doza, voma. Pana la urma i-am facut un program de masa la 4 ore de pe la 3, 4 luni. Nu stiu daca asta i-a incetat suferinta sau faptul ca crescut. Si de oboseala, dupa 2 luni, nici nu mai aveam putere sa-i iau in brate cand plangea. Atunci ma simteam aiurea, acum imi dau seama ca era si instincul meu de conservare, si stateam asa linistita in pat si el plangea langa si imi imaginam ca imi canta ceva. Mi se pare aiurea ca nimeni nu iti spune asta, totul e ok si frumos si iti dispare obosela cand vezi copilul poate parea un mit in unele zile. Ca sunt zile in care te simti ingrozitor ca nu poti sa-ti ajuti copilul, ca nu mai poti fi alaturi de el, din cauza oboselii si stresului. Se poate sa fie mai greu, mai usor in functie de copil sau de mama. Important e sa te simti tu ok cu ceaa ce faci pentru copil. Sa constientizezi ca mai mult nu se poate. Nu ii poti lua durerea cu mana. Nu stiu daca te ajuta cu ceva acest comentariu. Nu vreau sa te stresez si mai tare. Sa aveti zile senine si linistite va doresc.

  • Carla spune:

    La noi a functionat wind salbe.Te imbratisez,nu-mi sunt deloc straine starile prin care treci acum.

  • mihaela spune:

    cum as putea sa intru eu si sa zic, uite, la mine a fost muult mai bine? pentru bebe, pentru ca durerile date de colici le-am avut eu, vreo 2 – 3 luni de ma tavaleam pe covor si imi venea sa urlu, apoi ma gandeam: om in toata firea sa plang din atata lucru?!; daca asta simt si micutii atunci cand au colici, e o durere extrem de violenta si oarecum migratoare, se invarte prin toata burta….brrr

    nu te epuiza si nu intra in panica, astea doua lucruri sunt f importante!

    sfatul meu este ca sotul tau drag sa scoata copilul la plimbare dupa ce a venit de la lucru si a mancat, iar tu sa stai intinsa in liniste deplina si sa incerci sa dormi pana se intorc ei; incerci?

  • ioana k-man spune:

    Copiii care plang asa mult, plang de foame.

    • Printesa Urbana spune:

      Nu cred. Plinsul de foame e altfel decit plinsul din ultimele zile, care e unul de durere.

      In plus, a luat in greutate mai mult de 1 kg in 4 saptamini. Plus ca multe crize de plins se petrec dupa 30 de minute de supt (stiu sigur ca suge cum trebuie, pt ca la final cind se decupleaza are gura plina de lapte).

      Si nu cred ca exista reguli. Cred ca unii copii pling mult de foame, altii de gaze, altii din alte motive.

      Sint destul de sigura ca pe Sof o supara burta, la cum se screme si se cambreaza. Ma rog, azi e mai bine.

      • Laura Cret spune:

        Bineanteles ca e burtica…eu cred ca pur si simplu unii dintre bebelusi suporta mai greu durerea,iar altii sint mai rabdatori…din pacate,n-ai cum s-o ajuti.orice infacol,sau colief,etc are efect 2-3 zile(sau poate ca e doar autosugestia parintilor ca asa ar fi) dupa care nu mai tine…trebuie sa astepti sa-i treaca,sa strangi din dinti si sa te imprietenesti cat poti tu de mult cu ea si sa lasi timpul sa-si faca treaba.cu fiecare zi, Sofia va fi tot mai puternica si tu, chiar daca vei fi tot mai obosita, din pacate,vei fi mai aproape de ea.stiu ca par vorbe,dar dupa ce am trecut si eu prin exact aceleasi stari ca si tine,stiu ca sint adevarate.la toamna,poate chiar mai devreme,o sa ti se para asa indepartata perioada asta.va tin pumnii,Printeselor,sa gasiti cat mai repede alinarea!!!

  • irina radu spune:

    cu infacol ai incercat? la puiul mea a mers de minune

  • emilia spune:

    LA NOI A FOST DE REAL FOLOS DEBRIDAD COMBINAT CU GRIPE WATER. FUNCTIONA SUPER TARE COMBINATIA.

  • Delia spune:

    O fi si puseu de crestere, dar ce am citit e normal sa planga in primele 7-8 saptamani, e perioada lor ce doliu dupa uter unde era cald si bine. Noaptea e intuneric si liniste, de asta se odihneste. O sa treaca, al nostru a plans asa 3 luni:(. Si nu era de la colici, era f tracasat, isteric, nemultumit si voia tinut numa in brate. Si numai in brate l-am tinut:).Va pup, sa fie liniste si somn!

    • Printesa Urbana spune:

      La Sof e altceva, nu e nevoie de contact, e disconfort evident, e durere… Nu tace nici in brate, in nicio pozitie.

  • carolina spune:

    rabdare fetelor…..

  • Alina spune:

    Buna,

    Te tot citesc, si-mi amintesc de cum era si la noi…tare grele au fost vremurile alea, si de-aia nici nu m-am lansat in sfaturi si alinari de genul „O sa treaca…!!” eu una le uram!
    La mine erau 2 (caci avem gemenei) care tipau in acelasi timp….stiu prea bine cum e sa te simti neputincios, fara vlaga, fara solutii…
    Iti pot spune ca si eu ca si tine am incecat TOATE siropurile, solutiile, pozitiile, biberoane……te miri ce nu faceam doar sa taca.
    Eheee…acum o sa te surprind cu ceva…..da! o superstitie de babe! in care eu nu am crezut si pe care nu am dat doi bani! dar la noi a functionat! fara vrerea noastra….Amandoi au tacut, s-au cumintit, cu nervii, noptile nedormite si zilele interminabile de colici, dupa Botez!
    erau si mai maricei, adica vreo 2 luni si ceva, dar la cel mic , parca a fost vraja! jur! a tacut!

    Va pup, si sper sa va fie mai bine.

    • Printesa Urbana spune:

      Ma bucur ca s-a rezolvat, nah, eu chiar nu cred ca o scaldare in apa rece poa sa rezolve ceva, ba dimpotriva, cred ca se poate lasa cu niste muci si-o raceala… O sa mai astept cu botezul cel putin pina la 3 luni, sa fie si ea mai maricica…

      • roxana spune:

        De obicei botezul are loc la 2-3 luni, cand trec si colicii de la sine si cand deja copilul incepe sa se obisnuiasca cu lumea si sa se calmeze. de unde superstitia ca l-a calmat botezul. De fapt se calma oricum…
        De ce nu se face botezul la 3 zile atunci? daca are asa puteri miraculoase in calmare?

  • claudia spune:

    Ar mai fi Alginor (se gaseste in Italia), la noi a functionat ca prin minune. De unde ai luat Colief-ul?

  • mirela spune:

    Doamne, da cat se poate sa-ti plangi de mila. Bucurati-va, oameni buni, de copil, ca doar de asta l-ati facut. De cand ai nascut fetita postarile tale sint pline de energie negativa. De parca ai fi prima mama din lume sau fata ta ar fi cel mai neobisnuit copil. Ai intrebat-o pa mama ta cum ai fost tu? Nu cred ca i-a fost mai usor, mai ales pe timpurile alea. Si la sigur nu a dramatizat atata. Mi-e mila de micuta. Cu ce-i vinovata ea? Atita ai astepta-o si acum strigi in gura mare ca e greu si nu mai poti. Hai lasa-ma. Asta poti sa i-o zici sotului sau pisicii da nu sa plangi in fiecare zi pe blog. Te simti mai bine cand toti sar cu : Vai, Ioana, saraca de tine, sintem cu tine, fii tare, rezista…. Aaaaaaaaa!!! E doar un copil. Iubiti-o si bucurati-va de ea. Da, te inteleg, sigur ca e greu, dar asta sa stiti numai voi. A nascut si Cookie da nu s-a plans atata. Nici a 100 parte. Crezi ca ei nu i-a fost greu?
    Auzi, da poate nu ti-e dat sa fii mama, a? Altfel n-am cum sa-mi explic tot dramatizmul asta.

    • k. spune:

      Uau…inca una care habar nu are ce inseamna sa faci un copil 🙂 Imi pare rau ca nu ne vom putea auzi in cativa ani dupa ce vei deveni parinte….pana atunci esti ca un adolescent care vorbeste despre sex doar din ce a auzit pe holurile scolii si evident, nu din proprie experienta..

    • Robo spune:

      nu as fi raspuns daca nu ai fi scris „Bucurati-va”, adica ai folosit pluralul, deci mi te-ai adresat si mie.

      am 2 intrebari:

      1. e obligatoriu sa ma bucur? primesc penalizare daca nu ma bucur, il supar pe doamne-doamne ca nu inteleg cat sunt de bucuros sau care-i faza?
      adica, sa zicem ca eu nu ma bucur si nu am chef sa ma bucur, ci am chef sa-mi plang de mila si sa ma victimizez. ce ar putea avea cineva impotriva la chestia asta?
      sa stii ca eu de exemplu sunt un om care nu se bucura decat foarte rar, in majoritatea timpului sunt posomorat si pesimist.
      ce sa fac acum, cum sa ma schimb ca sa indeplinesc indemnul tau?

      2. exista vreun concurs din asta pe undeva in care castiga ala care rezista mai mult fara sa se planga si te temi ca Ioana va iesi pe ultimul loc?

      pe cuvant ca nu inteleg care e problema ta. ok, te plictiseste faptul ca se plange, poate chiar te enerveaza si asa mai departe. e in regula, fiecare cititor are dreptul la o reactie.
      ce uita unii cititori e ca si Ioana are dreptul sa se simta oricum s-ar simti si are dreptul sa scrie orice scrie.

      hai sa fim de acord cu treaba asta si sa ne gandim inainte de a da indicatii despre cum ar trebui sa se simta unul sau altul intr-o anumita situatie.

      bine?

    • Lila spune:

      dar tie ti-e mai bine dupa ce torni venin pe blogul omului, mirela?

    • Andreea spune:

      „Dramatizmul” apare cand cineva care nu a invatat nici macar sa scrie corect romaneste se apuca sa tina lectii de viata si sa dea sentinte. E blogul ei, poti sa nu citesti, treaba ei ce scrie!

      • cookie spune:

        ma bag si eu in seama, numai pentru ca am impresia ca despre mine era vorba in propozitie. vroiam sa stie mirela ca a fost o vreme cand eu abia nascusem, iar Ioana venea saptamanal la mine si statea cu Iepu care plangea, ca sa fac un dush eu care nu mai facusem de la precedenta voma a bebelusului in parul meu. atat am avut de zis.

    • Carla spune:

      Mirela,ai copii? Ti-a plans vreodata copilul macar o singura noapte si nu ai putut sa il ajuti? Dar mai multe? Stii cum este ca dupa noua luni de sarcina-nu usoara- sa treci printr-o operatie si apoi nu doar sa te refaci ci sa ai grija de un copil mic care te solicita nonstop si sa faci asta mai mult singura? Ce are daca spune ca ii este greu? Este ilegal? Suntem diferite,atata tot.Ca sunt si mame care se ocupa de copil,vaca,sot,gradina,cu brio,ma bucur,altele nu suntem capabile si basta!

    • Deea spune:

      Păi, de fapt, pentru fiecare părinte aflat la primul copil e ca si cum ar fi chiar primul copil de pe planetă – pentru că ei n-au mai trecut prin asa ceva. Rpin urmare, au tot dreptul să fie obosiți, panicați, isterici, etc. Peste câteva luni, n-or să mai fie asa, or să fie relaxați si fericiți…Cu toții am trecut prin asta, mirela, asa că nu înțeleg tonul tău condescent

  • Fimolici spune:

    Nu vreau sa descurajez, dar nici unul din tratamentele anti-colici cunoscute nu a dat rezultate uimitoare la noi. Adica da, ok, in cele din urma a parut a fi mai bine cu Bonisan. Mai bine adica un 30% asa. Am citit despre subiectul asta pana am luat-o razna. Am vorbit cu doctori. La naiba, mama E doctor. Adevarul este ca nimeni nu are habar de ce au sugarii problema asta si cum se poate remedia. Am schimbat cele mai cool biberoane, poate-poate o avea legatura cu aerul inghitit. I-am dat picaturi de la 2 saptamani, bietul copil. Believe me, i-au trecut cu timpul si nimic altceva. In continuare ii dau Bonisan, pentru ca din cand in cand mai are crampe si cand l-am oprit a plans ceva mai mult.

  • balanuca spune:

    Ia ca ma trezesc si eu cu o sugestie:) pe care vad ca n-a dat-o nimeni mai sus, asa ca cine stie, poate e solutia magica. Pus bebelusha in scoica de masina, ancorat cu hamurile si dupa aia tati apuca scoica de maner si face muschi la bratze dand copila cam ca in masinariile de balci, sus jos dreapta stanga cu destula forta si neregulat. La noi asta a mers in proportie de 70%. Ma gandesc ca poate se miscau in felul asta gazele prin intestine si reuseau sa se elibereze, nu stiu…

    • Printesa Urbana spune:

      Ea sta foarte rau in scoica, strimba asa, si e nemultumita rau. Asteptam sa mai creasca putin. Intre timp o sa primim un leagan d-asta cu baterii, poate ne ajuta ala… Multumim de idee! 🙂

      • kira spune:

        eu ii mai faceam un usor masaj la burtica in sensul acelor de ceasornic (sensul de circulatie a gazelor) si apoi ii flectam gambele pe coapse si coapsele pe burtica si ma bucuram ca o apucata cand auzeam cate un partz. Suntem in stare de toate nebuniile numai sa le fie lor bine 🙂 Nah, suntem mame.

        • Printesa Urbana spune:

          Daaaa, masajul total zilnic e sfint, iar cel la burtica se petrece la fiecare schimbare de scutec, cu bicicleta de picioare cu tot. La fiecare pirtz imi sun sotul sa-l anunt, iar cind face cite-un caca, fac dansul bucuriei. 😀

  • diana spune:

    Ioana, ai putea cumva sa te vezi cu un consultant in lactatie? Ori Rox, de la LLL, dar numai de sapt. viitoare, acum nu e in tara, ori Irina, de la nastecumsimti. Prea multe gaze se intampla si de la atasatul incorect la san. Nu imi place sa-mi dau cu parerea, insa acum chiar mi-a sarit in ochi. Sunt fete faine :), pot veni acasa, stiu cum arata o casa cu nou-nascut 😀 si, cel mai important, au mult mai multa experienta si informatie, la capitolul asta, decat multi medici. Daca asta, atasarea la san, ar fi o problema, ar fi foarte usor de rezolvat. Si, zic eu, nici efortul nu ar fi prea mare, pana la urma poti sa te gandesti ca te vezi cu o blogerita la un ceai :).

    • Printesa Urbana spune:

      Imediat cum am venit la maternitate am chemat-o pe Claudia Bider Heim, consilier de alaptare, care a zis ca n-ar fi probleme de atasat la sin, dar o sa le caut pe fetele despre care zici, cine stie, s-o fi deteriorat pozitia in timp…

  • anatati spune:

    Nu ştiu dacă ai încercat, la noi a funcţionat foarte foarte bine: l-am întors să doarmă pe burtă (dar putea să-şi ţină bine capul singur; nu mai ştiu câte săptămâni avea, era oricum în perioada colicilor şi a fost alăptat). Dar unor copii nu le place să doarmă pe burtă, aşa că nu e o regulă.
    Şi l-am plimbat mult în poziţia „avion”. Inclusiv pe-afară îl plimbam aşa: o întorci cu faţa-n jos şi plasezi palma întinsă fix sub burtică, iar capul să fie cumva sprijinit pe o pernă care stă pe mână. No, nu e o descriere foarte ştiinţifică, da’ cred că pricepi tu.
    În niciun caz nu cred că plânsul neconsolat ar putea ajuta cu ceva în etapa asta, dar cât să mergi la toaletă … by all means mergi 🙂

  • Irina spune:

    Bon….citisem tot, iesisem de pe blog dar m-am intors pentru ca ma roade ceva si trebuie sa spun. Ca posesoare de (fost, acum are 15 ani) prunc foarte-foarte plangacios si lipsit de somn pana pe la 1,5 ani, mi-am dat acum seama, privind in urma, ca mi-as dori tare mult sa fi existat bloguri in 1997, sa pot sa ma plang si eu cu foc la oricine-ar fi vrut sa citeasca!

    Nu de alta, dar:
    – doctorii (numerosi, ca mergi la mai multi, recomandati, deh), iti spun „copilul e sanatos tun, doamna, ia foarte bine in greutate, sunt doar colici, aveti rabdare si-or sa treca” si te fac sa te simti o idioata incompetenta si nerecunoscatoare;
    – mama (mama mea, de data asta, nu generalizez) da din umeri si spune „nu stiu, mama, pe vremea mea nu erau atatea siropuri si pampersi si carucioare 3 in 1”, de te intrebi fierband – pe dinauntru, ca nu-ti permiti sa te exteriorizezi, altfel se duce si bruma de ajutor pe care o primesti de la ea – de ce, dar de ce, Doamne, am chemat-o la mine?!
    – prietenele cu copii spun „eu pana la 6 luni cand a inceput sa stea in fund n-am stiut ca am copil in casa”, de te intrebi in gand cum se poate face rost rapid de-o pusca, o sticluta cu otrava, ceva….

    Si enumerarea poate continua….

    Ioana, o sa treaca, poate intr-o luna, poate in 6 luni, dar asta nu are nici o valoare pentru tine acum, cand esti atat de epuizata de griji si nesomn incat poate nici nu-ti poti imagina ca se va sfarsi la un moment dat. Ai dreptul sa te plangi, poate gasesti un fir de consolare atunci cand alte mamici iti spun ca au patit si ele la fel! Eu n-am gasit in jurul meu la vremea aceea pe nimeni care sa-mi spuna „si la mine a fost la fel”. Sotul meu m-a inteles, m-a ajutat si m-a sprijinit moral, dar nu era suficient, aveam nevoie de solidaritate feminina, cred. Ajunsesem sa cred ca avem noi ceva in neregula, un ghinion fantastic, un blestem, o boala grava la copil, nu mai stiam ce sa mai cred. Mai ales pe fondul schimbarilor oricum majore pe care le adusese aparitia copilului mult asteptat in viata noastra, povestea cu dormitul max, 50 de minute si cu plansul continuu ne terminase pe amandoi fizic si psihic.

    Bref, draga Ioana, repet, ai tot dreptul sa te plangi. nu numai pentru ca – doh – e blogul tau si faci ce vrei cu el, cui nu-i place sa nu citeasca. Ci mai ales pentru ca AJUTA (sper din tot sufletul).

    Te imbratisez cu simpatie, pupici pe burtici Sofiei.

    • Printesa Urbana spune:

      Da, ajuta, sigur ca ajuta. Mai mult decit sfaturi si solidaritate (care sint grozave si ele), caut sa ma descarc. Am nevoie sa ma vars undeva, e echivalentul unui Plins terapeutic. 🙂 multumesc, Irina.

  • Uca spune:

    Buna! Poti sa incerci de proba sa te mulgi intr-un biberon,nu stiu, 100 ml gen 😉 si sa il dai fetitzei. Daca pare ca se satura si este mai linistita, atunci inseamna ca nu se satura la san si va trebui sa te mai mulgi din cand in cand. Daca e la fel ca acum, ai eliminat definitiv problema cu nesaturatul. Pentru mine asta a fost salvarea! Spor la bebelusit!

    • Printesa Urbana spune:

      Hm… Pai si de unde stiu ca ce e in biberon e mai mult decit ce trage ea singura la o masa? Proba suptului nu e relevanta, niciun cintar nu e ATIT de sensibil.

  • ina bixade spune:

    Mi-ar placea daca s-ar folosi cuvintul stors si NU muls. Gindul ca sinul feminin este muls imi displace in totalitate! Of! (acum sa-mi sara toate mamele in cap:)

  • Daiana Boc spune:

    Buna,
    Am aterizat din intamplare pe blogul tau si citind nu mi-am putut opri un zambet intelegator care spune printre altele ca asa este intotdeauna la primul copil…stressant ,extrem de greu, cateodata imposibil…la al doilea trec brusc toate aceste probleme si creste atat de repede ca nici nu iti mai dai seama cand s-a intamplat acest lucru.
    Stiu ca te-ai saturat de sfaturi si invataturi ,dar eu fiind la al treilea si din intamplare medic,as putea afirma ca am ceva experienta in acest domeniu si tare as vrea sa te ajut!
    1. Inainte de fiecare masa 10-15 picaturi de Sab simplex cu lingurita pana se mai potolesc gazele( ele sunt cele resposabile pentru asa numitele colici) pentru ca in faza acuta nu vei reusi cu solutia nr.2 care se numeste ceai de fenicul (recomand Alnatura de la DM) pe care ar trebui sa-l folosesti cat de des posibil intre mese.
    Dupa ce controlezi situatia,cam in momentul in care prima sticluta de picaturi este pe terminate incepi sa scazi gradat doza de Sab simplex in decursul unei saptamani pana o elimini de tot si ramai numai cu ceaiul de fenicul care face minuni!
    3.Cumpara o vanita speciala stil oala/galeata, de la firma Tommee Tippee care imita ca si forma uterul,pune apa calduta inauntru (36-37°C) si de cate ori este agitata pune-o sa stea in vanita cum statea in uter pana se linisteste. Vei fi uimita de rezultate(importanta este forma ,de aceea nu orice vanita este buna numai cea cu fundul rotund in care ea sta vertical pt ca ii readuce senzatia de comfort din uter..).Este inventia cea mai buna posibila ,poti spala copilul in sigurata pana la 1,5 ani!
    4.Rabdare cat mai multa si nervii tari!

    Cu drag,Daiana
    PS:astept cu nerabdare sa imi spui cum functioneaza…

    • Dana spune:

      daaa, auzisem si eu de tummy tub (parca asa ii zice) dar la noi nu se gaseau acum doi ani cand am nascut eu si tare mi-as fi dorit una! prin olanda, belgia etc se folosesc la ordinea zilei si bebelusii arata asa de relaxati si fericiti in ele, ca iti vine sa nu-i mai scoti de acolo.
      Poate la urmatorul o sa fac rost de una. Vad eu prin ce mijloace. Nu ma mai las.

  • Gia spune:

    Draga mea, nu prea imi place sa dau sfaturi dar ma gandesc ca poate te ajuta totusi cateva din urmatoarele idei:

    1. Gripe Water – la noi a facut minuni, minuni – am citit mai sus ca ai incercat deja – poate ar merita incercat de la o alta firma – al nostru e produs de Pharco / Egipt

    2. Dansat vals cu pitica – evident pe un Strauss ceva – poate fi si mormait de tine 🙂 – pe bebe al meu il calma mereu cand il luam la dans – se mai asezau si gazele alea in burtica

    3. Program cat de cat – adica mers mai inspre 2 ore jumatate- 3 cu masa. eu nu zic sa nu alaptezi la cerere ci sa incerci sa mai lungesti un pic perioada intre mese, cu o plimbare ceva. Exista o teorie care spune ca daca mananca prea des copiii vine lapte nedigerat peste lapte digerat si fac indigestie. Nu stiu cat e de adevarata dar la noi cand a inceput sa manance mai regulat bebele i-au mai scazut durerile de burta.

    4. White noises – masina de spalat, foehnul, ploaia – se pare ca sunt sunete care ii relaxeaza mult pe nou nascuti

    5. Sunete de animale – inregistrate sau redate de tine 🙂 – la fel le place si se mai relaxeaza

    6. Melodia preferata – Alex asculta in continuu „O ratusca sta pe lac” – nu stiu de ce dar tacea melc de fiecare data cand o auzea. Si am mai auzit povesti asemanatoare – cu melodii mai ritmate asa…

    7. Daca plansetele incep seara …cam dupa 5-6 asa, exista posibilitatea sa nu fie totusi de la gaze ci de la prea multa oboseala adunata in timpul zilei. E o teorie care spune ca de fapt creierul se simte prea bombardat de informatii si de aia copiii se manifesta asa…cautand de fapt odihna. In cazul asta cel mai bine e inceput ritualul de somn (baie, masaj etc) si culcat mai devreme.

    8. Suzeta? Cred ca ii dai…

    9. Shh…mie nenea din filmuletul urmator mi se pare ca ii cam zguduie pe bebelusi dar ideea cu shhh…la noi a functionat http://www.youtube.com/watch?v=ddRkI5wVIqQ

    Nu il ultimul rand as spune sa incerci si tu sa te odihnesti cat de cat cand mai doarme bebe. Alapteaza intinsa ca e mai comod si noaptea poate sa iti aduca sotul bebele la alaptat si sa il ia. Orice ajutor cat de mic conteaza…te pup si iti tin pumnii sa treaca cat mai repede aceasta perioada!

  • Alinutza79 spune:

    Si al meu baietel plange toata ziua! Plange de zici ca mai are putin si moare! Se albastreste!Plange si in parc si oriunde l-as duce! Acum are 3 luni si 2 saptamani, si deja nu mai stiu daca plansul lui este de la colici sau altceva???!!! A crescut foarte bine – 7200kg si 66 cm. Pediatra zice ca e ok! Ideea e ca ziua nu doarme deloc! Bine ca doarme noaptea 7-8 ore legate!
    Acum astept 4 luni, 6luni…1 an – sper sa se calmeze sa nu mai planga asa rau!

  • Emilia spune:

    Imi place

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *