Dragă Delfină (6),

Așa miroase ploaia, iubita mea:

a niște asfalt încins și ud, a iarbă proaspăt tăiată, a puțină tencuială înmuiată, a metal de umbrelă veche și dată pe cap de vînt, a cîine care se scutură în mijlocul străzii, a apă venită de departe, a pieptul meu pe care respiri tu mic și rapid, puțin a lapte, puțin a munte, poate și a acasă, puțin a părul tău moale și blonduț, puțin a Tori Amos care curge din căștile mele, ceva mai mult a drag fără măsură și a piele de mamă și de copilă lipite una de alta, transpirate laolaltă.

Așa frumos miroase ploaia, iubita mea. Să nu uiți mirosul ăsta. El înseamnă că eu te iubesc și că ne place ploaia. Și încă ce multe ploi ne așteaptă, iubita mea! Așteaptă numai și-ai să vezi.

Pin It

13 Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *