Una (și singura) despre politică

Eu politică nu fac, nu mă mai ispitiți cu emailuri, invitații și comentarii iscusite. Eu nu mă uit la televizor, nu ascult radio, am ascuns din feedul de FaceBook prietenii care postează despre politică, plagiate și alegeri. Pe mine nu mă interesează aspectele astea. Eu trăiesc cu un copil într-o mînă și o carte în cealaltă. Ocazional mai văd cîte-un film, și ăla în 6-7 reprize. Mănînc de regim, mai ies cu bicicleta seara și mai fac cîte-o poză la ploaie. Nu ies cu prieteni la bere, nu fac schimb de opinii politice cu familia, nu citesc bloguri cu teme electorale, pentru că nu vreau, nu mă interesează și nu-mi place. Și, desigur, scriu, cînd am ceva de spus, sau cînd n-am, cum e cazul acum.

Am învățat de ceva vreme că nu sînt reprezentată de majoritatea celor care merg la vot și că indiferent ce poziție publică adopt, tot mi se umple congelatorul de cîrnați afumați, așa că n-o să mă prindeți prea curînd emițînd vreo opinie clară cînd mă ascultă măcar un om. Nici bărbată-miu n-are habar cu cine aș vota eu dacă aș vota și cine mă scîrbește mai tare dintre ăștia care smulg cu dinții lor ascuțiți și stricați ultimele fîșii de carne de pe oasele bătrîne și bolnave ale țării.

Și dacă tot am ales să-mi cresc copilul aici, o s-o fac cu cîtă demnitate pot aduna după ce sînt umilită la ghișeele administrației publice și jefuită cu șpăgi obligatorii la doctori, polițiști, arhivari și așa mai departe. Nu-mi place țara asta, aș părăsi-o într-o clipă dacă limba asta a noastră s-ar mai vorbi și prin alte părți și dacă Bunica ar fi de acord să zboare cu avionul…

Pînă una alta, aici sînt, aici tac.

(sînt sigură că se vor găsi fani de-ai mei care chiar și așa mă vor acuza că îmbrățișez fese portocalii noaptea în somn sau că am vise erotice cu tradafiri sovietici, deși eu noaptea dorm singură, și de visat visez numai copii, valuri și pisici)

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4182

35 comentarii

    • Eu o inteleg perfect si cred ca paragraful nr. 3 din insemnarea Printesei este o buna (parte din) explicatie.

      @Printesa urbana: sustin pe deplin atitudinea ta fata de politica…
      Ultima sintagma, „… visez numai copii, valuri si pisici”, imi place enorm. Are un nu-stiu-ce in ea si aduce a poezie.

    • cred ca te refereai la mine… je not kidding. Probabil pentru ca sunt un luptator, poate pentru ca am rabdare, si un pic de umor. Poate ca am inteles ce trebuie sa fac eu aici. Nu sunt cel mai demn exemplu, dar va pot da cateva situatii in care am castigat. Functionarimea pe mine nu ma mai impresioneaza, in fiecare zi online-ul sparge tot mai multe bariere. Politicienii sunt cine sunt pentru ca noi le acordam prea mult admiratie, si pentru ca in casele noastre undeva mai e un zambet sagalnic. Stiu insa ca daca ma duc afara nu mai e vorba de mine, e vorba de o minoritate, de o persoana care poate fi oricand un strain. Si care niciodata nu va fi vazut ca one of us. Insa aici vad bubele, si pornesc de la noi, la fel ca in Iona. De la colegii mei din corporatie, care desi fumeaza langa scrumiera, arunca chistoacele tot pe langa, de la cei care militeaza gretos pentru drepturile cainilor si nu pentru o apa mai curata, de la cei care arunca guma de mestecat pe jos, si care pe ploaie, se vede atat de dubios in asfalt, de la batranii incapatanati, care prefere sa flegmeze in strada si sa discute politica in loc sa faca cu adevarat ceva. De la oamenii astia prea cu frica de D-zeu si de Secu, si toate la un loc. De la oamenii care inca nu arunca bateriile si electronicele la cos, dar vor sa aiba un oras curat, si as mai adauga si cojile oribile de seminte care se aduna gramezi, gramejoare sub fiecare bancuta din orice parc. Nu mai zic de bere, si alcool , si carciumi , si biserici, dar nu tu o scoala, un camin, o cantina, nu mai zic de claxoane si masini scumpe, dar nu au dinti in gura. Recunosc, m-am gandit si eu sa plec, dar stiu ca pot sa ii fac sa planga, si pe ei si pe mamele lor. Si daca vine vreunu la mine cu un kil de ulei, si -mi da si zahar, si sacosa, ei bine eu intotdeauna voi vota cu cel mai necunoscut de pe lista. La fel ca si in Iona, vindecarea vine doar din noi, alta sansa nu exista.

    • Ia imbolnaveste-te matalutza asa, putin mai serios,sa trebuiasca sa stai vreo 3 saptamani intr-un spital „de-al nostru”..si nu nu ma refer aici numai la spaga pe care va trebui sa o dai, ci la conditiile de stat,eventual cate 2 in pat,mizerie,doctori putini si o groaza de pacienti…si cand te mai gandesti ca cei mai buni doctori deja au plecat si ca tu,cu tot cu spaga ta,ai incaput probabil pe mana unuia care a luat un 6 la rezidentiat,ca ala cu 9 e in Austria deja….si sa nu-mi spui ca te duci la unul privat,ca 75-80% din populatie nu-si permite sa stea la privat

      Cand vezi la tv cazuri cu copii cu boli grave,care cersesc practic, ca sa stranga sume fabuloase de genul 100 000 E sa se trateze in strainatate,pt ca acolo au au sanse reale de vindecare…iar copii cu aceleasi boli dar care au avut „norocul” de s-au nascut in tari occidentale,asigurarile de sanatate acopera mare parte din cheltuieli si nu le vezi parintii cum plang pe la tv de ti se rupe inima implorand sa le dai si un leu,pt ca si ala conteaza…
      Si tu vorbesti de seminte si de guma de pe strada si de mosii care „nu fac cu adevarat ceva”..
      In Romania „Moartea domnului Lazarescu” nu e arta cinematografica,e studiu de caz

    • am fost in spital. m-am tratat, m-au imbolnavit. n-am dat spaga. n-am mers la privat. Imi plac oamenii care fug. Care se plang. Oameni care vad doar sistemul, nu si cauza. Oamenii care au uitat brusc vechiul regim si cred ca acum toti sunt doctori docenti, dupa ce au fost trimisi in fabrici si uzine. Toti uita ca azi sistemul medical si cel de invatamant e politizat, dar hai sa nu discutam politica. fiecare director de scoala si de spital e numit politic, dar nu facem macar o petitie impotriva acestui lucru. Sunt niste lucruri pe care trebuie sa le stii, daca nu le stii, cauti istorie si le inveti. Dar in nici un caz nu fugi repede in alta barca. Stiu ca au fost momente mult mai grele pentru romani si nu au ales sa fuga. Poate ca undeva era si regimul. Dar stiu ca inca mai exista oameni care pot face o diferenta. Sunt insa oameni tineri pe aici, si multi, care spun ca nu s-au dus la vot. Cumva ce crezi ca s-a intamplat cu buletinul ala de vot, daca omul nu s-a prezentat si era pe lista ? Crezi ca o sa gasim o semnatura in dreptul lui ? Eu sunt sigur. A fost vreodata cineva la o intalnire cu un posibil candidat electoral, si sa-l faca pe ala de ras? A avut cineva vreodata curiozitatea sa vada in afara promisiunilor ? Care sa il intrebe pe candidat ce competente are? Ce il recomanda pentru post in afara de partid? Ce a realizat el in viata ? Ce solutii concrete in afara de ” vom face „, are candidatul de fapt ? A protestat cineva ca generalii si Armata este prea bine platita pe timp de pace si ca putem muta fondurile lor , in contul Sanatatii ? A zis cineva sa inchidem vre-o carciuma sau vre-un bar ca sa deschidem o scoala ? A renuntat cineva la un pachet de tigari sau la plinul de benzina , ca sa cumpere niste carti ?

      Mosii si babele alea, vrei nu vrei , reprezinta un sistem trecut si bolnav, crescut in pripa, cu Secu in spate. Ei merg pe principiul sanatos, ca statul ( tatuca) trebuie sa le dea, si ca nu trebuie sa faca nimic. Ei sunt o masa mare manipulabila, daca te gandesti ca inceputul anilor ’90 a avut cele mai multe disponibilizari/ pensionari benevole. Si oamenii aia au ales, ca in loc sa se recalifice, sa mai munceasca, sa iasa la pensie pe banii statului. Si cand au devenit prea multi, statul a intrat in faliment. Si ei tot nu au protestat. Au stat acolo tacuti. Insa cu fiecare noua campanie electorala, fiecare partid, putea promite marirea pensiilor, indeosebi cel care crease aceasta masa cenusie de muncitori, scoliti la locul de munca. Si atunci lumea a votat.

    • Ok.Sunt multi care vad lucrurile ca si tine dar ce fac? Ce pot sa faca? Schimbarea pleaca de la fiecare dintre noi dar suntem neputinciosi,din pacate.Cu totii am fost in alte tari dar nu toti am trait acolo,si spun trait in sensul de locuit,lucrat,luat contact cu institutii de tot felul. Mie mi s-a intamplat si am fost uluita de diferentele enorme.Sa fii tratat uman,normal,prieteneste,sa nu ti se puna bete in roate,sa nu fii sfidat sau chiar furat.Sa traiesti intr-un loc unde legea sa fie clara si nu interpretabila si mai mult decat atat,sa fie aplicabila pentru toti.Nu mi-am dorit sa plec de tot dar in curand voi face asta si stii de ce? Pentru ca vreau mai mult si mai bine pentru noi si copiii nostri.Am incercat,in felul meu si dupa puterile mele,sa schimb lucruri si oameni.Sunt un om corect si de cuvant care are o afacere cu raspundere.Pot sa raman aici,sa ma declar patrioata si sa fiu vesnic nemultumita sau sa imi iau copiii si sa plec,tocmai pentru ca nu astept ceva de la stat.Decat sa dau cu capu-n zid pana-mi sparg capul,mai bine-l ocolesc si-mi vad de drum.Fara insa sa-i desconsider pe cei care aleg sa ramana.Nu judec pe nimeni dupa cum nu mi se pare normal sa fiu judecata.

    • si daca de maine nu o sa mai poti pleca ? de maine revenim la acelasi stat totalitar de drept. Tocmai pe asta mizeaza ei, si Ioana , ca si mine stie, ca una dintre cele mai mari manipulari, mediatice facute de politicieni, e sa te faca sa crezi ca nu e treaba ta, ca ei sunt acolo, ca ei stiu mai bine, ca nu e nevoie de tine si cat mai multe. De fiecare data cand ti se va spune o minciuna de genul, inseamna ca de fapt si de drept vor acel ceva de la tine. Nu mergeti la vot, ca nu aveti cu cine- ( una dintre cele mai folostie sintagme ) – inseamna de fapt, stati acasa, folosim noi buletinul ala de vot. Am intrebat intr-un post recent, cate mamici , sau viitori pensionari, au dat in judecata statul pentru intarzierile cauzate de deciziile de venit , pentru statutul de mamica/ pensionar. Evident nimeni. Daca am deschide 1000 de procese pe rol, nu ar mai fi o gluma. Vrei sa iti mai spun inca o sintagma folosita , nu deschide proces, e dificil , e anormal, au avocati buni, nu te poti lupta cu ei… Da, corect, nu o face, pentru ca daca tu reusesti vor invata si ceilalti, si noi (statul ) vom pierde. Sa fii tratat corect, nu e politica, e ceva omeneste, si se numeste responsabilitate, si nu are de a face cu politica. Tine de educatie. Si mai trebuie sa stii ca pentru drepturile tale, ca si aici, ca si in oricare alta tara din lume, oamenii s-au luptat si au murit inclusiv pentru ca tu sa votezi. Nu mai zic de lupta pentru drepturile omului, si de faptul ca noi la 1907, eram inca tarani. Iobagi. Sclavi. Si zi-mi acum te rog, tarile alea in care vrei sa emigrezi, cate popoare au emigrat, pentru ca in alta parte era mai bine – fara o lupta ? includem inclusiv S.U.A, sub dominatia U.K.

    • e foarte usor sa blamam sistemul medical romanesc. noua insa sistemul asta, hulit de multi, ne-a salvat un prieten austriac saptamana trecuta. dupa ce l-a salvat, medicul a oftat resemnat: eu, cu resursele mele limitate, ce sa fac? ca toti bastanii cu bani fug in Austria, la voi, sa se trateze, si ma lasa pe mine aici in voia vantului. inainte de a acuza medicii si personalul medical in sine sa nu uitam si de alte aspecte, ca problema nu e atat de simpla cum credem majoritatea dintre noi. asta asa, ca my two cents on the matter. si ma opresc aici.

    • Offf…Nu vreau sa se creada ca-s genul de om comod si nepasator,chiar nu sunt.Eu vreau ca lucrurile sa se miste in sensul ala bun si constructiv.Vreau sa traiesc frumos si civilizat,corect si demn.Asta am facut si aici,asta voi face si dincolo.Am rezidenta de ani de zile si urmeaza sa imi iau cetatenia.Nu dau cu piatra in nimeni,observ si apreciez dar nu am spiritul de turma,nu tine de mine.Vad atata lume care se iroseste fara sansa de a-si exploata potentialul si nu din vina lor.Oameni culti,oameni de calitate si profesionisti desavarsiti carora li se pune pumnu-n gura.Nu,n-au plecat toti medicii buni in Austria cum spunea cineva,sunt si medici cu suflet,oameni extraordinari,etichetati necorespunzator pe nedrept,dupa ani de studii si examene.Sunt si ingineri si profesori si atatia altii,meseriasi deosebiti care ar merita o viata de un alt nivel care ar trebui sa vina firesc.Dar nu se intampla si nu din vina noastra.Daca ai avea o oferta buna de lucru,superioara celei pe care o ai acum,daca ai trai jumatate din timp in alt loc,cu reguli si obiceiuri care sa ti se potriveasca,daca in aceste conditii ai avea si familia alaturi,ai mai ramane aici? Stai stramb si judeca drept,chiar ai ramane? Ei bine,eu,dupa ani de imparteala,am hotarat ca nu sta in puterea mea sa schimb nimic aici.Atata tot.

    • „Si oamenii aia au ales, ca in loc sa se recalifice, sa mai munceasca, sa iasa la pensie pe banii statului. ”
      Te contrazic. Exemplu: mama mea. In prezent, bunica cu norma intreaga. Acum 3 luni, inainte sa vina bebe si sa o conving sa demisioneze, casier la supermarket de multinationala. Pe langa conditii mizere de lucru „asigurate” atat de catre angajator, cat si de catre colegi, primea salariu 600 lei (si as mai putea povesti legat de salariul acesta cate ceva, de sa va stea mintea-n loc). Ei bine, a obtinut acest post NUMAI SI NUMAI pentru ca il avem drept prieten de familie pe un domn director de nivel inalt din acea companie.
      Mama mea a fost, inainte de ’89 desenator tehnic. Nu mai exista astazi aceasta meserie. A studiat din nou, a invatat croitorie, contabilitate si limba engleza. Lucruri noi si total diferite de ceea ce stia ea anterior. Intr-un final, dupa o perioada in care a lucrat ca si contabil intr-o firma de productie, care facea inclusiv import-export, a fost restructurata. Cu aceasta ocazie, am descoperit si eu, cu stupoare, ca, desi experienta, seriozitatea si discretia mamei mele erau net superioare contracanditatilor, angajatorii preferau tineri. Mama mea era brusc prea batrana pentru a fi angajata. Asa ca, dupa o perioada, am incetat sa o incurajez sa mai trimita sute de CV-uri atent concepute, si am inceput sa caut in stanga si in dreapta persoane care o pot angaja. Vechiul PCR – pile, cunostinte si relatii.
      Paradoxul: Mama are mai multi ani de munca decat este necesar pentru pensionare. Insa, culmea, este prea tanara pentru statul roman, pentru a iesi la pensie.
      Si, apropo, a contribuit la fondul de pensii. Nu sunt „banii statului”. Banii sunt ai nostri, ai astora multi si marunti, ca noi ii dam. Sunt si banii cu care a contribuit mama mea acolo.
      Esti nedrept cand judeci asa oamenii in varsta. Poate ca este cum spui pentru unii. Pentru cei din jurul meu, nu este asa. Eu am dat cat am putut de scurt, un singur exemplu, care ma doare cel mai tare, pentru ca imi este foarte aproape. Dar sunt muuulte. Multe de tot.

    • Stii ca aici e gandirea comunista deja? Asta cu notele ma refer. Pentru ca sistemul in care dam examen de rezi, se pun note si ti se pune eticheta, esti de 10, sau de 9 este invechit si perceput ca corect doar de lumea care stie ca 10 e bine.
      Eu am luat peste nota 9 si am ales sa raman aici momentan cat inca se poate.
      Dar stiti adevarul?
      1. Rezidentiatul se da dupa niste carti invechite, tratamente expirate de mult, carti din 1996. Am plans cel putin o data la doua zile, pentru ca eu trebuia sa invat rand cu rand ceva cu traducere proasta, si tratamente despre care stiam ca sunt depasite. Stiam pentru ca am auzit despre ele in facultate, pentru ca le-am vazut, pentru ca am citit despre ele. Pentru ca am facut un studiu important la lucrarea de licenta si am muncit un an si ceva, fara sa plagiez nimic. Si nu, nu am fost singura.
      2. In anul meu stiti ce au facut? Au anulat 5 intrebari la care am raspuns corect. Pe motivul ca s-a plans cineva ca nu sunt din materie. Si ne-au scazut tuturor pana la 25 puncte din nota finala. Si raspunsesem corect la ele, pentru ca erau intrebari banale pe care le stiam din liceu. Dar nu a contat! Si au trecut persoane care picasera pentru ca le-a crescut nota cu 25 de puncte sau mai mult… n-am verificat. Dar stiu ca erau nume mari.
      Pentru mine nu a contat absolut deloc acest examen si nu mi se pare ca a contat in vreun fel.
      3. Momentan in germania se pleaca cine stie germana. Au plecat zeci de colegi care nu au vrut sa dea rezidentiatul, sau au picat rezidentiatul. Da, ii filtreaza pe parcurs, cand vor da de acei colegi ai mei care de cel putin 3 ani nu calcasera prin facultate decat la examene, nu stiau nimic nimic in materie de consult, pacienti, medicatie etc. Si ei sunt acolo. Si la ei veti ajunge pana sa-si dea seama cineva de cat de mult stiu. Dar sunt optimista. Poate cu mintea odihnita acolo se vor apuca de invatat.
      4. Da, am luat nota 9, sunt in tara, sunt blamata, ocolita, luata in bataie de joc de sefi, de pacienti, de presa. Nu iau spaga, dar mi-a mai lasat cineva cate 10-20 de roni de „cafea” pe care nu i-am refuzat in garda neplatita de duminica, in care in 7 ore de munca nici macar pipi nu facusem.
      5. Incerc inca aici. Pana mi-ajunge pana in gat si am sa ma satur si sa plec. Pentru ca nu e de ajuns sa stiu si sa fac, dar trebuie sa am cu ce, sa am cu cine, sa existe spitale normale, dotate.

  1. Nici eu nu fac politica si nici nu astept sa-mi reprezinte cineva punctul de vedere la vot.Dupa mine,se voteaza potrivit intereselor sau se voteaza raul cel mai mic (raul mic,ajuns la putere,se face el mare).Coruptia este extrema si aproape imposibil de stopat.
    Nu inteleg partea cu spagile obligatorii: la doctori-am platit consultatiile la cabinetele si clinicile private cand a fost cazul,la politisti – nu am ajuns in situatii in care sa mi se sugereze si nici n-as da,la arhivari-o fi,nu stiu.La ghiseele administratiei publice suntem sfidati cu totii,de parca ne-am duce sa solicitam favoruri si nu drepturi.Mi-e lehamite.

  2. Cine sunt politicienii astia, la urma-urmei? Niste functionari ca toti ceilalti, platiti din banii nostri, ca sa faca treaba, nu ca sa faca circ.
    Eu nu inteleg de unde pana unde au devenit politicienii- vedete!

  3. O limba straina se poate invata usor. Si eu eram cea mai pornita impotriva limbilor straine, dar sa stii ca una e cum o inveti in romania si alta e cum o inveti exact in tara in care locuiesti!

    • Stiu limbi straine, problema e ca nu pot SCRIE in alta limba. (si nu ma refer la emailuri) 🙂

    • da, asta e intr-adevar cea mai mare pb daca stai in alta tara. poti vb limba acelei tari insa nu poti scrie la nivel profesional in limba acelei tari. pe mine ma amuza oamenii care cred ca pot scrie la nivel profesional&jargonistic in limba unei tari nenative. e o gluma. deci crede-ma ca sunt cu tine 100% la treaba cu nepututul de a scrie in alta limba. sigur ca poti dar practic nu poti la nivelul pe care ti-l doresti, sa poti sa exprimi la fel de bine gandurile in acelasi mod in care o faci in limba ta, cu jocurile si intorsaturile noastre de cuvinte. bun subiect de discutat :).

    • Bai, pana mea, numa doamne doamne e perfect 😀 Desi nu mi-e extrem de rusine cu engleza mea, dar e adevarat ca o practic de 25 de ani, deci am avut timp sa o exersez

      Cu toate astea, cunosc romani plecati in strainatate care au joburi in aparatul de stat. Deci iti dai seama ca nivelul de cunoastere al limbii trebuie sa fie extra profesionist. Si se descurca, ba mai mult, se pare ca nici strainii nu pot face diferenta intre acesti romani si unul de-al lor. Am un roman din astia in germania si unul in sua, deci 2 limbi diferite, si ambii le-au invatat destul de tarziu in viata.

    • Moldoveanca, Ioana se refera la modul profesional de scris, fiindca ea este jurnalista, cand spune ca nu poate sa scrie in alta limba. Si eu sunt jurnalist dar fac cu totul altceva acum in Irlanda. Am aplicat, am incercat, e f greu daca nu vb nativ limba unei tari. Ia pune tu un suedez sau un estonian care vb limba romana foarte bine sa scrie un editorial de suflet in romana. O sa-l lauzi ca il intelegi, te vei bucura ca scrie in limba ta corect gramatical insa textul lui nu va avea o valoare deosebita dpdv stilistic.
      Si Ioana s-ar descurca perfect intr-o tara vb de engleza, cum ma descurc si eu. Si eu lucrez cu straini si nu am nici o pb, ii inteleg perfect si ma inteleg perfect.
      E vorba doar de scris la nivel profesional – despre asta a vorbit Ioana. Si ii dau perfecta dreptate.

    • A, am inteles, nu m-am gandit in felul asta. Cred ca totul se reduce la ce e mai important pentru fiecare persoana. Cu siguranta pot intelege cum pentru o mare iubire poti face sacrificii dureroase

    • Za zuza ma bucur pentru tine/voi, mie nu-mi iese :).

      In discutia politica nu ma bag, eu am fost acolo din interior, m-am batut pentru buletinul ala de vot nefolosit ca el sa ajunga in sacul de NU si nu in ala de Da. Chiar am crezut in ce faceam, cunosc multi alti oameni care aveau idealuri (iluzii) ca ei pot face ceva, politicieni nu „civili”. Intre timp au trecut 10 ani si unii tot „justitiara” ma vad.

      Ce ma enerveaza teribil este „ce te agiti, oricum nu poti TU sa schimbi ceva”. Ba poti, ba pot! Chiar pot, si daca schimb ceva fie si numai pentru mine si tot am putut. Cand pot sa schimb ceva si pentru altul e cu atat mai minunat. Nu cred in resemnare si in spalat putina. Nu cred in „nu ma lasa domne tara asta sa fac nimic”. Eu cred ca doar in tara asta pot fi EU, atentica si sincera.

    • bravo. imi place atitudinea. si expresia cu spalatul putinei. Am fost foarte impresionat de argentinienii, ei sunt exemplul viu ca se poate. Ultima companie a fost o rafinarie- ” privatizata” pe care au luat-o inapoi. Foarte putini stiu exemplul acestei tari. Si cel mai mult la ei am apreciat protestul ala inedit cu lingura si castronul in strada. Argentina ar trebui sa fie o lectie pentru multi

    • Marcel, istoria Argentinei este fascinanta si ar trebui sa fie studiu de caz pe oriunde se preda geopolitica si istorie politica, au stiut in Primul Razboi mondial sa stea de o parte si sa profite economic si financiar de pe urma razboiului, au stiut in Al doi-lea cat sa stea cu nemtii si cand sa se dea cu Americanii, apoi tot ei i-au bagat in criza.

      In doar vreo 500 de ani de istorie au atins si maximul si minimul in cele mai pure forme, abia atunci cand au atins greul absolut s-au trezit si au actionat asa cum spui tu mai sus. Culmea este ca nici macar nu poti vorbi de un popor argentinian, de istorie si traditii, de mandrie da sange pur. Populatia ( aprox. 40 de mil.) este o amestecatura de vreo 20 de natii care au emigrat acolo in epoca coloniala dar mai ales inainte de al doi-le Razboi modial. Dar uite ca stiu sa fie o natie.

      Probabil contribuie si faptul ca peste 90% din populatie traieste la oras, iar in populatia urbana se incinge spiritul mai repede si se organizeaza mai usor.

      Pe noi ne-a omorat o zapada si cateva masuri diversioniste si uite cum stam iar cuminti la „locurle” noastre.

    • Mie mi se pare fantastic de greu sa te certi la nivelul dorit in alta limba decat in a ta :). Deodata te vezi nu doar fara „baga-mi-as / bai nene / ce pana mea / hai du-te ba de aici”, dar si fara muuuuulte altele.

    • nu e o gluma, chiar se poate sa fii la fel de fluent in doua limbi. doar ca e nevoie de ceva timp; eu stau de cinci ani in franta si nici un francez nu s-ar prinde ca nu-s de-a lor daca ar citi ceva scris de mine. cu vorbitul e alta treaba, inca mai am accent romanesc.

    • Da, alex, asa e. Nu uita insa – Ioana s-a referit la scrisul jurnalistic/literar/emotional. Si eu scriu si vb absolut minunat acum engleza – spre deosebire de acum 4-5 ani. Insa e vb de stilul literar – Ioana scrie literar si crede-ma, crede-ma mult de tot, e fantastic de frustrant sa nu poti scrie la nivel emotional la fel de bine in eng precum ai face-o in romana.

    • te cred, evident 🙂 dar cred in continuare ca vine un moment in care chiar poti sa fii perfect bilingv, doar atatia scriitori aleg sa se exprime in alta limba decat cea materna. un scriitor englez din tata-n fiu si-ar da cred mana dreapta ca sa scrie in engleza ca nabokov si asta e doar un exemplu. dar recunosc ca egreu, asta da.

    • Emil Cioran cred ca a reusit foarte bine cu franceza, deci sa nu generalizam 🙂

  4. Daaa, ce bine ca e singura/ultima postare cu referinte politice…
    Eu vreau cu bebelinaaaa, ce face bebelinaaa…? cat mai plange bebelina, cat reuseste sa pape? si asa mai departe! hai cu posturile mamicesti, lasa-i pe astia sa-si scoata ochii singuri pe la televizor.

    Nu am votat niciodata, nu am intrat in nicio sectie de votare de orice fel, nu ma intereseaza acest aspect, da stiu – cica nu-i frumos sa nu-ti exprimi opinia cu privire la propriul viitor, sunt certata de toata lumea. Personal nu judec pe nimeni de la putere sau opozitie, nu ma iau de fundul Guvernelor care impun austeritate si nici de presedintele jucator. Nu am niciun drept sa comentez despre ei atata timp cat nu mi-am spus parerea cand aveam ocazia. Dar deocamdata nu-mi pasa de nimic, deloc. Poate cand mai imbatranesc … cand imi cresc responsabilitatile, cand bebe meu va trebui sa se alinieze unei legi de invatamant dubioase si cand eu voi depinde de vreunul de la putere, atunci ma schimb si eu. Voi vota! Pana atunci, savurez sarcina si devorez articolele cu si despre copii.

    Nu te lua dupa cei care comenteaza cu tot felul de rautati, care-ti strica ziua, care te cearta pentru faptul ca te plangi si plangi… Nu stiu daca sunt plangacioasa… de cele mai multe ori am destule persoane fata de care ma destainui si carora le spun durerile mele. Nu ma simt descarcata, nici nu ma apuca vreo stare de euforie ulterioara, insa de ce sa tac daca ei sunt pusi si alesi de mine sa ma asculte? Eu la randu-mi fac acelasi lucru pentru ei si ma simt bine ca ascultator.

    Asa ca vrem sa stim de bebelina!! 😀 Si sotul meu te citeste si mereu ne anuntam reciproc cand sunt noi postari despre Sofia. Ne punem in garda pentru ceea ce va urma.

    Nu cred ca am mai comentat vreodata, sotul cred ca a mai lasat cate un comm pe ici pe colo, dar eu preferam doar sa savurez posturile tale.

    Te pup si sa ai grija de pitica! Multa sanatate si liniste sa aveti!

  5. Politica si tot ce vine din exterior ti se amesteca in viata doar in masura altruismului 🙂 Prima raceala a primului copil a coincis cu criza financiara globala din 2008. Prabusirea lui DOW a fost complet eclipsata de muci si stari febrile 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *