Vreți o viață mai plină? Mergeți la frizer!

Viața cu părul cu scurt nu e niciodată plictisitoare. Fiecare dimineață e ca o nouă bomboană de ciocolată din cutia bogată a vieții: nu știi niciodată cu ce te alegi cînd te uiți în oglindă. Acum o lună îmi zîmbea de deasupra ochilor un breton scurt franțuzesc. Peste cîteva zile aveam un breton ceva mai lung, într-o parte, cum am văzut eu la eschimoși. În dimineața de Crăciun mă ascundeam sub ceva ce semăna foarte bine cu niște căpițe de stuf pe care le-am văzut acum doi ani în Grundul Lupilor, în Dobrogea, pe ele își fac cuib berzele uneori. Totul depinde de numărul de ore de somn și de poziția pletei pe pernă/saltea. În urmă cu vreo șapte zile, pe frunte îmi ședea șmecher, într-o parte, un porc spinos roșcat. O zi mai tîrziu, un cocoș în vînă îmi împrumutase pentru o zi creasta lui. Acum două zile aveam în cap o formă de pernă cu fulgi de gîscă de la Ikea. Ieri, o veveriță flămîndă din Parcul Operei. Azi, după un binemeritat spălat pe cap de cu seară, am o junglă amazoniană cu oarecare liane atîrnînd pe ochi. O varietate cum nici în grădina zoologică din Praga n-am văzut.

Așa că vă recomand sincer, dacă sînteți deprimați la început de an, singuri, dezorientați, speriați de noile impozite șamd, mergeți la frizer și tundeți-vă scurt cu briciul. Viața voastră se va umple imediat cu surprize plăcute (dar nu numai, eu de exemplu vineri am fost la doctor cu veverița în cap și m-a întrebat dacă am stat mult în curent), glume bune (dar nu numai, soțul meu mă confundă adesea cu colegul lui de bancă din gimnaziu și face glume de autobază cu mine, despre mine), pufneli în rîs la uitatul în oglindă (astea-s toate de bine). Și pînă la urmă, dacă nu iese bine, puteți oricînd să vă puneți o căciulă. Am auzit că există și modele speciale, de interior.

LE: Poză cu freza buclucașă găsiți aci.

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4183

21 comentarii

  1. Ma incadrez la categoria „dacă sînteți deprimați la început de an, singuri, dezorientați, speriați”, asa ca post-ul asta mi-a smuls un zambet la inceput de zi si an in care ma simt „deprimata, singura, speriata etc.”

    Un an nou fericit si iti doresc, macar la fel de bun ca cel care trecu!

  2. de-aia, de când am copii, îmi port părul lung, fără breton, prins în creștet ca un moț de balerină – freză relativ onorabilă în 5 secunde și jumătate. fără pieptănat prealabil. merge și pe păr nu tocmai proaspăt spălat 😉

  3. :)) si eu m-am tuns scurt de curand. Mi se aseaza cat de cat, dar imi e dor de parul lung. Cu caciula ai dreptate imi sta oribil si ” glume de autobază cu mine, despre mine” mi se aplica.
    Doamne dar cat de frumos povestesti…

  4. asta astept eu cu mare curiozitate: cum imi va arata parul, prin ce stadii va trece pana va creste suficient sa se aseze cat de cat intr-o coafura ?
    la mine curiozitatea e mare pt. ca toata viata am avut parul lung sau mediu, niciodata scurt iar acum am 2 cm de par ( interesant e ca-mi place cum imi sta asa si chiar ma intreb daca sa raman cu el scurt 🙂 )

    • LE (nu merge editat) cred ca in mare parte se datoreaza mandretii mele de fata care, din momentul in care ochiul ei vigilent vede pieptene/perie, face misiunea ei sa il piteasca in asa fel incat nici o mana de mama obosita sa nu-l mai atinga vreodata…

  5. Mie acum cateva zile imi venea sa imi prind parul in coada si sa-l tai de la baza, doar asa, ca sa fac o schimbare de look. N-am mai incercat modalitatea asta, dar o s-o pun in aplicare cat de curand. Ce poate sa iasa rau? :))

  6. Uite de-aia nu inteleg eu mamicile care se tund pentru ca „le e mai comod asa”. Parul scurt mi se pare o maaare bataie de cap, pierzi o gramada de timp ca sa-l faci sa arate cat de cat uman. Pe cand, la par lung, lucrurile sunt atat de simple. In doar 10 minute, rasucit putin cu drotul, sunt chiar diva!

    • Te contrazic, eu am avut parul lung la primul copil, tot asa, ma gandeam ca e usor de prins in coada, dar in primele luni am stat mai mult culcata sau cu bebe in brate ca sa il alaptez si mi-era foarte greu, ma incalzeam, mi-era teama sa nu ii intre par lu’ bebe in ochi, in gura, sa nu traga de el… in fine, la al doilea copil, m-am tuns cu cateva zile inainte de nastere si mi-a fost foarte bine… Eu cred ca depinde par si de persoana 🙂

    • O clama zdravana in varful capului rezolva toate problemele…cel putin deocamdata, au trecut abia 3 luni de cand sunt mamica. Oricum, sunt hotarata sa ma tin tare, mai ales ca n-am avut niciodata parul asa de frumos, des si lung ca acum. Iar pentru mine un simplu pieptanat e suficient, parul se aseaza singur fara probleme. Am fost tunsa scurt si, la genul mei de par, moale si usor ondulat, era un calvar sa-l fac sa arate cat de cat omeneste. Asa cum spuneai si tu, depinde de par si de persoana 🙂

  7. Se pare ca nu sunt singura care se distreaza si se simte mult mai bine cu parul scurt. Acum 3 zile am trecut de la un par de vreo 30 cm la 2.5 cm. In plus am schimbat si culoarea de la saten inchis la blond coniac. Parul lung nu e pentru mine. Acum lucrurile se rezolva in 5 minute dimineata cu putin fixativ. Mi-a fost dor de parul meu scurt si nu cred ca voi mai adopta curand o alta lungime. Asa ca bun venit in club Printesa Urbana.

  8. Ideea nu e rea! Nu din cauza unei stari mai anapoda, ci pentru ca el continua sa ma jumuleasca sistematic si fara regrete, noapte de noapte! Cred ca o sa raman cheala de la atatea umere asezate pe podoaba mea capilara, exact in momentul in care eu executam gratios manevra complicata de a ma rasuci in somn, de pe partea stanga pe cea dreapta! Nu mai apuc sa ma tund din cauza sarcinii, ma rezolva el inainte!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *