Nuna

Mergem pe trotuar, mă ține de mînă, eu împing și căruțul. Se oprește la fiecare frunzuliță, crăpătură, rahat de cîine, vorbește, le numără, le zice pe nume. În 40 de minute parcurgem toți cei 50 de metri de stradă. La un moment dat, se uită în sus și împunge aerul cu dejtu:
– Mama, nuna!
– Luna, iubito, da!
– Ata nuna, dua nuna.
– Nu, iubito, luna e numai una, ăla e un bec, uite, becuri sînt multe, dar luna e numai una.
– Bep! Una dua bep!
– Daaa, e plin de becuri noaptea.
– Una nuna, repetă încet, ca pentru ea. După care dă capul pe spate, se uită fix la mine și zice:
– Mama una!

M-a spart, m-a pus la loc și m-a spart iar. Mama una. Are 1 an și șapte luni. M-a făcut bucăți pe loc, m-a peticit și apoi am făcut implozie.

Pin It

22 Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *