Cînd vin ajutoare

Întrerup vacanța pentru un scurt anunț:

După trei zile de trezit după ora 9 și ridicat din pat chiar și la ora 10, după ce dimineață de dimineață 1 an și 8 luni am sărit în picioare încă dormind cel tîrziu la 8 dimineața (ba uneori chiar și înainte de 7), vreau să transmit tuturor părinților de copii mici care au la îndemînă bunici că n-au habar cît sînt de norocoși. Noi abia acum constatăm ce înseamnă să mai fie o mînă de om în casă. Să avem o oră la prînz în care STĂM. Nu spălăm vase cît doarme copilul, nu alergăm care încotro cu urgențe, nu facem curat, nu învîrtim în oale. Stăm. Asta e ceva ce-am uitat că există. Iar dimineața, măcar o dimineață pe săptămînă, să alerge altcineva la copil cînd copilul e prea matinal. Să ai vreme să-ți întinzi oasele sub plapumă, nu să sari în absolut fiecare dimineață din pături direct la bucătărie. Paradis, vă spun.

Aproape că m-am plictisit de-atîta odihnă. Glumesc, aș putea să mă obișnuiesc cu actualul aranjament, păcat că mai ține numai cîteva zile.

Atît am avut de zis, mă duc să mai stau oleacă. Așa, și mulțumesc, mamă, bunica, pentru ajutor. Aproape că sîntem șocați de-atîta odihneală.

Vacanță plăcută și vouă!

Pin It

8 Comments

  • Diana spune:

    Noi am avut ieri 6 familii in vizita, de la 12 ziua la 2 noaptea. Sincer, eu nu stiu ce m-as face fara masina de spalat vase. O pup si o iubesc in fiecare zi 🙂
    Odihna placuta in continuare!

  • georgia spune:

    Subscriu: MSV e cea mai buna inventie! Ma bucur atat de mult ca am facut modificarile la mobilier pentru a o incorpora, desi initial am zis ca nu-mi tre’be :))

  • Ana (Milano) spune:

    Noi care nu avem bunici nici nu stii cat ii invidiem pe prietenii care-i au!!! Uneori visez cu ochi deschisi la cum ar fi fost daca….Citesc, de exemplu, despre Andreea Esca, cat e de fericita si relaxata cu copiii dar si cum ea nu gateste/spala/calca niciodata de cand a nascut primul copil…face tot mama ei (parintii ei s-au mutat la ea de cand au devenit bunici). Pai cred ca devii parinte relaxat, ca ai timp berechet de jucat si de cine cu sotul in fiecare seara dupa stiri si de evenimente mondane si de de toate…ce sa mai. Da o spun cu o invidie sincera si sanatoasa pentru ca sunt asa o comoara…perechea aceea suplimentara de maini…of of of. Apreciati-i pe pariniti cei care-i mai aveti (si din acest motiv…printre multe altele)!

  • D spune:

    Bre, nu e totul roz. Orice in viata se plateste. Bunici la indemana inseamna in cazul nostru sfaturi nedorite si interminabile despre ce ar trebui sa facem in legatura cu copilul si orice altceva. Critici interminabile referitor la cum facem un lucru sau altul, referitor la copil si orice altceva. Discutii intre ei despre cate si ce facem prost (ca sa nu le numesc barfa). Rasfatat copilul cat sa nu te mai intelegi cu el dupa ce pleaca, ca deh, buni chiar nu avea nimic altceva de facut decat sa stea de copil. Una peste alta, dupa ce la bebe1 am beneficiat de ajutor, la bebe2, dupa sufciente certuri si critici care dupa parerea noastra au trecut orice limite de comportament civilizat chiar si cu un strain („copilului i-ar fi mai bine la camin”, „sigur la 18 ani pleaca mancand nori la cum va purtati”), am renuntat complet la minunatul ajutor si copii vad bunici la ocaziile absolut necesare (Paste, Craciun, zile de nastere) care 2-3 ore cat tine o vizita decenta si daca chiar nu avem cum face un alt aranjament la vreo urgenta (sot operat, a trebuit sa stau niste ore pe hol de spital, cineva trebuia sa stea cu copii si nu ma pricep la babysitter din scurt). Pentru noi cea mai mare bucurie e ca ne putem permite sa stam singuri, nu cred ca am rezista sa nu ne certam intre noi cat sa ne lipsim de orice si sa ne luam, fiecare, lumea in cap. Om fi noi dificili. Om avea ghinion de ambele familii dificile. Pana la urma nu mai conteaza si fiecare isi gaseste solutia lui de cel mai bun trai posibil. Dar mi-e tare greu sa nu sar in sus cand aud generalizarile de „e minunat sa ai bunicii langa tine”.. si eu invidiez si mi-as dori bunici pe gustul nostru, dar nu intotdeauna e cu lapte si miere. Dar,daca la voi e minunat asa, poate o sa gasiti solutiii sa repetati mai des rasfatul, tin pumnii 🙂

    • Printesa Urbana spune:

      Eh, solutii nu-s, asta e destul de sigur. 🙂
      Eu ziceam de ajutor pe care-l poti solicita, care sa fie intii disponibil. Ca decizi sa nu apelezi sau ca e mai bine fara sau ca e prea complicat cu… asta e faza doi. Noi n-avem probleme de-astea, si uneori, doar uneori, ne-am dori sa avem. >)

  • cristina spune:

    Hai sa va spun la ce ore s-a trezit minunatul meu fiu de sarbatori:pe 25 la ora 06.00,ca doar a venit mosul si trebuia sa ne bucuram de cadouri(pe 25 este si ziua mea,am fost ametita si am cascat toata ziua),pe 26 la 05.00 si pe 27 la 06.10!
    Cand se duce la gradinita trag de el sa se trezeasca la 07.30 :))
    Noi avem bunici dar este ca si cum nu i-am avea:tatal meu nu se implica in cresterea lui,il vede de doua ori pe an,nu va ganditi ca sta in alta localitatea,ca nu este cazul,locuieste la 2 statii de tramvai de noi!Iar parintii sotului il vad de 4-5 ori pe an,si ei tot in Bucuresti stau,dar nu fac nici un efort sa vina sa il vada,daca il ducem si il luam noi este bine,dar nu ai timp mereu sa strabati orasul o ora si ceva dus si o ora si ceva intors,asa ca ne putem lipsi de ajutorul lor!
    Si eu imi doresc bunici care sa se implice in cresterea nepotilor,asa cum s-au implicat bunicii mei,dar la noi in familie este o utopie!

  • loredana spune:

    Ieri am mers sa vedem o casa, sa ne mutăm după sărbători. Numai pe dinafară momentan. Când am ajuns la fața locului ne-a placut ce-am văzut însă când m-am uitat mai bine am văzut ca ne-am invecina cu cimitirul :))))))
    M-am gandit la tine 🙂
    Pe soțul meu nu-l deranjează, Eva e prea mică sa-si spună părerea, iar eu cred că mă mai gandesc 🙂

  • Me spune:

    Eu am una bucata bunica implicata in cresterea copilului mic + copilul mare de la pranz pe perioada cat nu sunt acasa. E ca o bona fara plata – si ce bine e 🙂
    Intr-adevar, copiii sunt rasfatati, sfaturile sunt … multe, unele chiar rautacioase, restul familiei afla amanunte „sensibile” despre noi, dar important este ca sunt linistita la munca, ca stiu ca minunile mele sunt pe maini bune. Iar de cele mai multe ori gasesc si jucariile stranse sau o mancare facuta – e asa de bine cand vii acasa dupa o zi incarcata in care a fost nevoie sa mai stai si peste program si sa gasesti copiii mancati, spalati si gata de culcare….
    Nu am parte de rasfat in zilele de sarbatoare, cand copilul se trezeste la 7, pai trebuie sa fiu si eu in picioare, chiar daca in seara trecuta am reusit sa ma culc la 2. Poate de revelion 🙂 Dar sunt atat de norocoasa sa am pe cineva disponibil oricand, gata sa faca orice pentru nepoteii ei incat putin rasfat nu ma sperie… Se dezvata el candva 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *