Secretul fericirii:

Asta e. Am găsit-o. Pentru mine, calea spre fericire e ea.

Am fost fericită de multe ori în viața asta. Am avut noroc să cunosc oameni extraordinari alături de care să fac lucruri extraordinare. Am vizitat locuri incredibile. Am gustat bucate nemaipomenit de bune. Am citit cărți care m-au uns pe suflet. Am iubit. Am visat și mi s-au împlinit visuri. Am cerut și mi s-a dat. M-am bucurat de zeci de mii de ori, de zeci de mii de lucruri. Am fost fericită de zeci de mii de ori. Nu cred c-au fost zile în care să nu fi fost fericită măcar o secundă. Am avut norocul să fiu așa de cînd eram copilandră, echipată să mă bucur de orice, să recunosc fericirea și s-o strîng la piept în secunda aia în care ea se naște și moare. Cînd am fost fericită, am știut că sînt fericită, am închis ochii și mi-am spus repede repede da, acum sînt fericită, mulțumesc pentru fericirea asta. De cînd mă știu fac asta. Uneori o dată pe zi, alteori de zece ori. Au fost și zile goale, dar nu foarte multe, și pe ele le-am uitat.

În ultimii ani am fost fericită des. Pentru că mi-am întîlnit omul și de fiecare dată cînd mă gîndesc la el, sînt fericită. Cînd mă trezesc noaptea și îmi strecor mîna sub spatele lui, sînt fericită. Pentru că am avut joburi frumoase, la care am născut lucruri frumoase. Pentru că am cîștigat prieteni noi și buni, pentru că am stat într-o mansardă frumoasă, pentru că am avut concedii memorabile. Pentru că am bunici în viață, pentru că îi iubesc conștient. Sînt fericită cînd îi sun și ei îmi răspund.

Dar de cînd o am pe ea, de atunci sînt fericită de sute de ori pe zi. O văd și-s fericită. Sau n-o văd, că doarme, dar sînt fericită c-o s-o văd peste o oră și c-am văzut-o acum cinci minute. Știu că există, c-o iubesc și că mă iubește, că e perfectă. Mă face fericită nefăcînd nimic. Și toate veștile proaste nu-s teribil de proaste, pentru că nimic nu e mai important decît ea. Am rămas fără job? Nu-i nimic, ea îmi zîmbește, o să găsesc altul, sînt fericită. Meseriașii ne-au stricat un perete? E doar un perete, eu am aici o fetiță perfectă care mă iubește. E prea frig în dormitor? Nu-i nimic, mă uit la niște poze cu fetița mea și mi s-a încins inima intr-o secundă.

Asta e. Pentru mine, secretul fericirii e fetița mea. O să mă iertați dacă vă obosește subiectul, o să vă înțeleg dacă dați unsubscribe, eu nu mă pot abține să scriu despre asta, pentru că tot ce fac, simt, caut sau găsesc, totul e acum despre ea. Habar n-aveam cît de curat, de frumos, de plin, de fără rest deși atît de simplu e sentimentul ăsta.

O am pe ea și sînt fericită. Pentru mine, asta e: Ea.

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4183

16 comentarii

  1. La fel simt si eu fata de copii mei: 3 ani si 4 luni printisorul si 4 luni bubulina. Imi iubesc soțul enorm dar nu știu cum am putut trai fără copii pana la 30 de ani. Ei sunt totul, universul nostru se învârte in jurul lor, ne-am simți goi fără ei. Si cum se uita bubulina la printisor… n-am cuvinte sa descriu. Mi-am pus omul sa promită ca peste vreo 2ani, când voi dori sa simt iar miros de bebe mic alăptat la sân, sa nu cedeze presiunilor si rugamintilor mele!!! Dar cine poate sti… 🙂
    Scrii foarte frumos si ma regasesc printre rândurile tale….

  2. Glumesti? 😛 Eu tocmai pentru asta am dat subscribe acum ceva timp 🙂 e superb cum scrii despre Sofia ta. Si e incredibil de frumoasa, nu-i asa? Pentru mine, fetisoara fetitei mele e cea mai frumoasa imagine pe care am vazut-o vreodata in viata mea. Si glasul ei, cel mai frumos sunet. Adica as putea sa ma uit la ea ore in sir, non-stop, fara sa fac altceva, doar asa, sa ma uit la ea si sa ma mir cat de perfecta e.

    Hai ca am o zi un pic mai buna dupa ce am citit articolul tau. Am fost sa o pupacesc un pic intre timp.

  3. Ce frumos ai scris, nimic nu este mai frumos in viata decat copiii.Eu am unul si il iubesc mai mult decat orice pe lume, el ma face fericita tot timpul. Sunt si alte lucruri pentru care ii multumesc lui Dumnezeu, dar pentru sotul si copilul meu ii multumesc in fiecare zi.
    Si cu comentariul asta am spart gheata, este primul meu comenatriu desi te citesc de f mult timp.

  4. Ce gandesc eu ai expus tu in cuvinte. M-am „despartit” ce cea mica dupa 1,6 luni de stat impreuna zi de zi. Asta e prima mea saptamana la noul job si a doua saptamana a ei la cresa. Imi este groaznic de greu si cele 2-3 ore pe zi pe care le mai petrecem impreuna mi se par insuficiente. Abia astept weekendul pentru a petrece fiecare secunda alaturi de ea, sa o simt, sa o miros si sa o strang la piept de cate ori am pofta.

  5. Asa ar trebui sa gandeasca toate mamele. Eu fara baiatul meu nu as mai fi. Nu am crezut ca pot iubi atat de mult pe cineva pana cand s-a nascut Andrei. Si asa cum a spus Mama Fotograf: glumesti? Noi de aia te citim, tu pui pe „hartie” ceea ce noi celelalte nu ne pricepem sa punem. Ma regasesc in aproape fiecare post 🙂

  6. Citeam post-ul tau si dintr-o data m-a invadat un sentiment de fericire cand, din linistea casei noastre, i-am auzit respiratia in timp ce doarme in camera alaturata.

  7. Ea inca nu s-a nascut, dar, de cand stiu ca e pe ‘vine’ parca sunt drogata. Si eu si sotu’.

    Am avut in general parte de o viata buna, stiu sa ma bucur din orice, sunt genul de om care rade cu pofta de zeci de ori pe zi si ia totul cat mai relaxat posibil. Si totusi, doar gandul ca in curand vom fi trei, asteptarea, interactiunea cu ea, ma fac si mai fericita. Drogata de fericita 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *