Dragă Delfin,

Ieri am mers la control. Am aflat cu ocazia asta că ai crescut cît trebuie, și în lungime și-n lățime (asta bănuiam și eu după felul în care reușești să-mi șnițelezi și vezica și plămînul în același timp). Ce a fost foarte simpatic, mă întrebi? Păi doctorița n-a putut să-ți numere bătăile inimii pentru că inima ta și inima mea erau prea aproape.

– Ce interesant, mi-a zis ea, nu prea am mai văzut așa ceva, stă cu inima foarte aproape de a ta. Nu-mi dau seama care-i una și care-i alta.

Pf, mi se pare normal, nu pricep de unde atîta mirare. Așa începe, apoi continuă toată viața ta și a mea.

Apoi, peste un minut, a vrut să-ți vadă moaca. Doar că n-a fost chip, că stăteai cu nasul înfipt în mine așa cum stă sora ta cînd e obosită sau supărată, doar că ea pe dinafară și tu pe dinăuntru.

– Ia uite la el, ce mămos, zici că te ține în brațe pe dinăuntru!

Păi chiar așa și era, tu mă țineai în brațe pe dinăuntru, dar cred că asta nu-i învață pe doctori la cursurile de ecografie. I-am spus că nu contează, că nu țin neapărat să-ți văd moaca, sînt sigură că ești perfect de frumos.

Mi-a mai zis să nu mai mănînc nimic dulce și nici pîine, să ne vedem peste-o lună și că da, dacă te întorci binișor cu capul spre în jos, avem șanse mari la o naștere naturală frumoasă.

Mai sînt două luni și-un pic și-o să mă poți ține în brațe și pe dinafară, deși cred că-ți convine mai mult starea actuală, că e cald acolo și bine și ești foarte aproape de inima mea.

Numai că uite, Sofia e nerăbdătoare să te vadă. Azi iar și-a lipit ochiul de buric și m-a întrebat ce pace bebe acolo, cînd iese și de ce nu-i vedem degețelele. O să-ți placă de ea, e bună, deșteaptă, caldă. În plus, uneori cînd mă ia și ea în brațe strîns de tot pe dinafară, inima ei e foarte aproape de a mea și de a ta, clar nici un doctor n-ar ști care-i una și care-s celelalte, așa că într-un fel voi vă știți deja și vă îmbrățișați fără să vreți și puține lucruri pot fi mai minunate ca ăsta.

PS: Ce spui de Anton? Sofia l-a ales, a botezat un ursuleț din cartea cu 12 ursuleți. N-am idee de unde-a auzit ea numele ăsta, de la noi sigur nu. Cert e că și pe-al doilea ursuleț tot Anton l-a botezat. Și pe-al treilea. Apoi am mers la culcare, dar cred c-ar fi continuat așa pînă la ultimul.

2014-05-23 09.12.00

Pin It

69 Comments

  • Loredana spune:

    Ioiii, cum faci tu de-ți iese cu atâta emoție și suflet și trăire intensă, lucrurile astea simple și aparent banale, care-s, de fapt, cele mai importante din lume? Delfinul, a venit și vremea lui și-a scrisorelelor pentru el! Uff, felicitări multe pentru un fel de-a fi așa frumos!

  • Violeta spune:

    Frumos nume, dar ca alint la acest nume exista multe variante: Antonel, Tony, Antutzu etc

    • Violeta spune:

      Am uitat sa precizez ca pana si la numele Erika i-a gasit bunica-sa alint: Erikutza. Nu suport alinturile acestea inventate fara motiv.

      • Robo spune:

        da, toni 🙂
        cred ca pentru toate numele se gasesc nume de alint, e o fatalitate.
        de exemplu ma gandeam: Elisabeta va deveni Elisabetutza fara probleme la noi in tarisoara unde „serviti o ciorbita si o cafeluta?”
        Victoria va fi Victoritza si nici macar nu suna rau :))
        alte nume simandicoase si sobre, in principiu, isi vor gasi si ele diminutive:
        Wilhelm – vilhemel sau vilhemutz
        Robert – robertzelu’ mamii
        Haralambie – haralutza (de asta am chiar eu in familia extinsa)
        Nicodim – nicodimel?

        samd.
        e o boala, evident. :))

        • catgal spune:

          și în alte țări se poartă chiar mai rău…adică există frecvent diminutive cum ar fi: berișoară, bericuță, cafeluță, culorișoară, cadouaș, mâncărică, băuturică, etc etc, folosite frecvent, de toată lumea. Orice e diminutivabil: ocaziuță, diminutivaș, cărticică, absoluticuț toticul.

          • Robo spune:

            care alte tari? Italia?
            ca pe acolo i-am auzit si eu cu diminutive, in scurtul timp (din fericire) pe care l-am petrecut in cetatzica eterna.
            in rest nu prea am auzit, dar na, nu am trait acolo si poate nici nu cunosc suficient e bine limbile.

            • catgal spune:

              În olandeză. Foaaarte mult se folosesc. Minuțel, orișoară, băruleț, șampanică, orice se poate diminutiviza. Și la nume la fel. De exemplu pentru Sofia: Sofie Fie Fietje Fiek, Fieke Fiep Fiepje . Recunosc, când eram mică eram fascinată de diminutive, pentru că eu fiind fetiță nu fată, mi se părea normal ca toate obiectele din jur să poarte nume adaptate copiilor. Masă-măsuță, păpușă-păpușică, etc. E, se pare că am avut ceva instinct 🙂 pentru că după multă vreme am aflat că acesta este limbajul hipocoristic (exemplul de mai jos e din DEX). Interesant e că la rândul lui hipocoristic înseamnă a vorbi într-o manieră copilăroasă, precum copiii. (numele Corina însemnând de altfel, fetiță, copilă).

              EX: se zice de numele des-mierdătoare sau familiare ce se dau animalelor și copiilor; mâță și pisică sunt românește termeni ipocoristici (în raport cu cătușă); Dinu și Ghiță sunt forme ipocoristice din Constantin și Gheorghe.

              • ioana spune:

                In Cehia, prima intrebare care mi se pune dupa cum il cheama este cum il strigam adica nu poate fi doar Andrei, tb sa fie Andreiku sau ceva asa. Tereza e Terka, Zuzana e Zuza sau Zuzka, Karolina e Kaya, Katerina e Katka, Kat’a, etc. NU exista nume fara diminutiv si in general copiilor li se zice dupa diminutiv, nu dupa numele adevarat. Si cand vb despre copii, ei au toti manute, burtica, pulovaras, etc…
                Nu diminutiveaza doar numele de copii dar asta e alta poveste

        • Problema cu Anton nu e diminutivul ci poezia romaneasca cu „Anton care toarna-n cur beton” in caz ca uitarati folclorul din scolile romanesti 😀

        • Diana spune:

          Pardon, stiu eu prescurtarea de la Haralambie,este….Hari!(asa il chema pe bunica-miu :)) Ce sa mai spun de taica-miu pe care il cheama Stefan si toata lumea ii spune Fanica/ Fanel ? =)) OMG!!!

        • ady spune:

          victoria poate fi si vicky. (de fapt multe victorii sunt vicky 🙂 , o prietena e vicky de la valentina 🙂 )
          Wilhelm – poate fi will (ca-n engleza, dar pronuntia nemteasca)sau willy
          Robert – sau roby/robbie/rob (in engleza, un diminutiv dragut al lui robert este robin)
          Haralambie – , hari- harry (cand eram copil aveam un vecin pe care il chema haralambie, eu mi-l amintesc de „nenea hari)
          Nicodim- nico sau dim.
          de ce sa le diminutivam chiar in halul asta, cand pot fi doar prescurtate si iese un diminutiv dragut.

        • ady spune:

          aaaaaaaaaa, si elisabeta poate fi eliza, sau elisa, sau lisa sau lizzie. am citit mai demult intr-o carte o poezioara, redau circa aproximativ (era englezeasca, toate diminutivele se gasesc si la ei)
          elisabeth, lizzie si eliza s-au dus sa culeaga flori
          cate fetite culegeau flori
          o fetita culegea flori

        • Alina spune:

          Pe fata mea o cheama Emma, dar s-a gasit o strabunica, din partea sotului, sa o alinte Emutza, am simtit ca innebunesc cand am auzit-o.

  • roberts spune:

    copiii tai sunt fericiti cu asa o mama buna si sensibila. mi-a inseninat ziua si mi-ai adus lacrimi in ochi. sa fiti sanatosi si fericiti!

  • Victoria spune:

    Wow, ce de emotii :). te tine in brate pe dinauntru… Daca Sofia vrea Anton, atunci Anton sa fie:)

  • Ramona spune:

    Este un nume foarte frumos, il poate avea ca protector pe Sf. Antonie cel Mare 🙂

  • Andrea spune:

    Ce frumos le zici tu Ioana…
    Sa fie sanatos si sa va fie bine!

  • Sabina spune:

    Uneori cand povestesti trairile din sarcina parca mi se face dor de ceea ce am simtit si eu cand eram insarcinata.
    Simpatic nume, dar as putea gasi o gramada ce rime rautacioase legate de nume iar pe vecinul care sta sub mine il cheama Anton (numele de familie, dar noi asa ii zicem) si pe care il injur toata ziua ca mai are putin si se implineste 1 an de cand isi tot renoveaza apartamentul.

  • dojo spune:

    Junioarea mea a stat OK la ‘poza’ prin luna a sasea, apoi nu am mai vazut moaca, pentru ca statea si ea ‘ascunsa’. Dar nu ma stresam, stiam ca voi avea o viata intreaga sa-i vad mutrita. Din luna a saptea era ‘pe teava’ deja, in pozitie, de-mi tot dadea fiori, ca vine mai repede (ta’su s-a nascut la 7 luni), dar din fericire a stat cat trebuie.

    Anton mi se pare un nume foarte serios, dar este frumos in acelasi timp. N-ar fi chiar o idee rea 😉

  • Alina spune:

    Hehe, asteptam primul post „Draga delfin” de ceva vreme:)
    Sa fiti sanatosi si frumosi si norocosi toti cei 47ish:*
    Cat despre Anton, hmmm…

  • Oana B spune:

    De ce nu mai ai voie paine si dulce? Ti-a spus ca ai luat prea mult in greutate?
    Sunt curioasa pentru ca, acum ca sunt in sapt 23, am luat 10 kg. Toata lumea spune ntttzzz, ce te-ai mai ingrasat, cel mai mult pui in ultimele 2 luni, ce-o sa te faci… Insa nimanui nu i-a fost asa rau cum mi-a fost mie (si cum nu mi-a mai fost in viata mea).
    In alta ordine de idei, e foarte frumos Anton ( chiar daca i se spune Toni, imi place)!
    Sarcina usoara si fara emotii!

    • Alexandra spune:

      O sa ai si ocazia sa le dai jos, dupa ce o sa vina shtrumful cu colici, plansete, nopti nedormite. Probabil iti vei aminti cu drag de cele minimum 10 kg adunate 😀

    • Printesa Urbana spune:

      Am aproape cam mult lichid (nu am depasit limita maxima, dar nici mult nu mai am) si da, am si luat mult, deja 13 kg. Nu e cazul inca de proba glicemica, dar trebuie sa am grija.

      • Stefi spune:

        Un sfat pe care nu l-ai cerut (si deci ia-l ca atare): daca nu e prevazut testul de glicemie ca standard, inista sa-l faci – sincer diabetul gestational (ca si diabetul 2) nu are simptome decat foarte tarziu, si dat fiind riscurile asociate in primul rand pentru bebe si apoi pentru mama, e bine de depistat devreme daca e cazul (nu implic ca ar fi cazul la tine, doar ca e un test simplu care merita facut).

        • Printesa Urbana spune:

          Sa stii ca imi fac foarte des glicemia, care iese mereu bine. Am facut testul de toleranta la glucoza in sarcina cu Sofia si a fost destul de oribilut. 😀 Ma bazez pe dr ca va decide corect sa ma trimita daca e cazul. Stiu ca-s riscuri mari, eu totusi nu am simptome ingrijoratoare (poate luatul in greutate, dar asta e pt ca inca am greturi si sg solutie e mincatul, si pt ca am pornit de la o greutate f mica).

  • elena spune:

    Numele de baiat Anton este un nume romanesc de origine latina si are semnificatia de floare, nepretuit, demn de lauda.
    Foarte frumos numele Anton ales de Sofia! Sarcina usoara in continuare

  • C.A. spune:

    Mie numele mi l-a pus fratele meu. Și-mi place și simplu, și diminutivat. Eh, pe mine până să ajung la facultate toată lumea m-a strigat pe diminutiv, ciudat mi s-a părut să fiu numită simplu.
    Diminutive, cum spunea cineva mai sus, se pot găsi la toate numele. Însă se pot evita, dacă persoana este suficient de hotărâtă. În familie la mine toată lumea a evitat diminutivele și-a reușit, așa că dacă vă place un nume, nu trebuie să puneți neplăcutul în față. Felicitări pentru o familie atât de frumoasă și sănătate multă delfinilor și vouă.

  • ioana spune:

    foarte frumos Anton 🙂 si foarte frumos scris.
    Intrebare, la noi iti fac testul acela pentru diabet gestational unde bei o cana de apa cu zahar? Si da, de ce ti-a zis sa nu mai mananci dulce si paine? Unde esti pe curba greutatii?

    • Printesa Urbana spune:

      Se face testul doar daca exista suspiciuni de diabet gestational. La mine inca nu e cazul, dar pt ca am destul de mult lichid amniotic si am si luat mult in greutate, e bine sa am grija de-acum inainte.

      • Iuli spune:

        Teoretic, în protocoalele internaționale de supraveghere ale sarcinii se face testul de toleranță la glucoză la toate gravidele. Asta pentru că există toleranța alterată la glucoză și în caz mai grav diabet gestațional. Și cele cu toleranță alterată pot avea să zicem copii macrosomi cu risc de hipoglicemie. Si chiar din mame care nu au luat excesiv greutate (în fine e un pic exagerat cred eu pentru că pe mine de exemplu orice orice analiză din timpul sarcinii m-a stresat de parcă cine știe ce rezultate așteptam… și un stress in plus nu știu dacă e necesar.. pentru acele câteva cazuri care sunt excepția…)

        • Printesa Urbana spune:

          Fac glicemia o data pe luna (odata cu imunologia, ca nu am anticorpi la nimic) si a iesit mereu buna. La Sofia am facut testul de toleranta si a iesit ok, poate e si asta un motiv pt care acum sint mai relaxati medicii in ce ma priveste, habar n-am.

          • Iuli spune:

            Da, e foarte bine, nu e obligatoriu să ai ceva, eu ziceam doar așa generic. Glicemia bună e de ajuns să te liniștești (eu am fost stresată și când am luat glicemia, când mi-am luat hiv-ul de parcă cine știe ce făceam de fel, toxoplasma la fel… la fiecare ecografie ca la tăiere mergeam… deh creier de gravidă)

            • Printesa Urbana spune:

              Da, si eu am fost stresata la Sofia, acum sa mor de mai am vreun gind… Ma duc ca la piata. Muuult mai relaxata. Daca nici nu stiu cite saptamini am… iti dai seama. 🙂

  • Alina T spune:

    Si eu sunt insarcinata cu baietel, in 24 de saptamani. Articolul tau m-a facut sa nu mai pot de nerabdare sa-mi tin copilasul in brate. Scrii deosebit de frumos si stii sa redai emotiile in scris cum foarte putine persoane stiu. Felicitari si bafta in a reusi sa te abtii de la dulciuri si paine ( nici eu nu mai am voie dulciuri si stiu ca e greu…)

  • Tina spune:

    De ce nu mai ai voie paine si dulce?

    • Printesa Urbana spune:

      Am cam mult lichid (nu am depasit limita maxima, dar nici mult nu mai am) si am si luat mult in greutate, deja 13 kg. Nu e cazul inca de proba glicemica, dar trebuie sa am grija.

      • Tea Slabeste spune:

        Acum am vazut explicatia. No, tell me how it goes!

      • Tina spune:

        Este pentru prima oara cand aud pe cineva ingrijorandu-se de prea mult lichid, live sau pe net. De obicei lumea se ingrijoreaza cand e putin lichid si la asta se uita medicul atent la toate radiografiile mele. Cat despre luatul in greutate, chiar nu inteleg obsesia medicilor din Romania referitor la kilogramele puse in sarcina. Lasand la o parte posibilitatea unui diabet gestational, care cred ca s-ar fi manifestat pana acum, grija unor kilograme in plus, pe care le dai instantaneu jos in cateva saptamani de bebe+Sofia=love mi se pare arhi/mega/supra/nejustificata.

        • Printesa Urbana spune:

          Pai fix despre asta e vorba, despre diabetul gestational, nu despre silueta. Prea mult lichid este un fapt ingrijorator, eu stiam asta de mult, nu e prima oara cind aud de asa ceva. Nu e vorba de nici o panica, doar de putina grija la alimentatie.

          • Stefi spune:

            Exact, nici prea putin nici prea mult lichid amniotic nu e ok, iar prea mult poate fi cauzat (intre altele) de diabet gestational. Sunt sigura ca esti pe maini bune, iti doresc o sarcina lipsita de evenimente pana la ziua Z (si chiar in cazul in care se dovedeste a fi diabet gestational, nu e motiv de panica cata vreme e bine controlat cu alimentatie si/sau medicamentos). Vreau doar sa mai adaug (ca informatie generala pentru cine se intampla sa mai citeasca comentariile) ca diabetul gestational afecteaza si femei fara factori de risc. Practic, in sarcina toate femeile dezvolta o oarecare rezistenta la insulina, si diabetul gestational nu e cauzat de alimentatie sau de greutatea mamei (afecteaza deopotriva – chiar daca la nivel de populatie in proportii diferite – si femei slabe si femei grase, si femei care mananca sanatos precum si femei care mananca mai putin sanatos). Din acest motiv testul de 2/3 ore cu glucoza e important pentru toate femeile insarcinate.

          • Tina spune:

            Ia uite cum invata omul lucruri noi. Reactia mea, alergica recunosc, era mai mult la cultura generala romaneasca de a privi sarcina (exclusiv) ca sursa majora de probleme, griji, neplaceri, dar mai ales luat kg in plus. Iar doctorii nu fac decat sa alimenteze daca nu chiar genereze toate nebuniile astea care ocupa timpul viitoarelor mamici de la se bucura de perioada minunata pe care o traiesc. Dar din ce te citesc :), nu are legatura cu tine, e un of de-al meu mai vechi.
            Sa auzim numai de bine!

            • Stefi spune:

              Cred ca pe la TV e obsesia cu „cate kile ai luat”, si cat de repede le-ai dat jos (cred ca astea sunt intrebari standard puse proaspetelor mamici care apar pe la TV). Doctorii pe de alta parte cred (sper) ca vad greutatea ca pe unul dintre multii indicatori care trebuie urmariti pentru a controla ca totul se desfasoara cum trebuie in sarcina, si eventual a lua masuri la timp in caz ca apar probleme. Perioada de sarcina e o perioada minunata, dar e si o perioada in care corpul femeii e solicitat la maxim (si din cauza asta, unele femei dezvolta diabet gestational, altele pre-eclamspia si eclampsia, etc etc, toate conditii care netratate sunt extrem de grave).

  • Mari spune:

    Citesc si ma emotionez la fiecare cuvant, acum nu mi doresc ca macar o data in viata mea sa traiesc si eu toate acestea si sper inca mai sper ca voi avea aceasta ocazie, sunt in 2014 medicina a evoluat asa ca imi pun toate pserantele ca voi avea ocazia sa aud inimioara unui bebelus nu doar fata plouata a doctorului care imi spune ca nici de data asta nu a rezistat decat 6 sau 7 saptamani.

    • Printesa Urbana spune:

      Curaj, Mari, nu te lasa, cine stie de ce trebuie sa fie asa grea lupta ta… dar merita, merita pina la ultimul chin!

  • Oana spune:

    Anton sunt minunat 🙂 Nu sunt obiectiva insa, pe pitica mea o cheama Antonia Sophia 🙂 Frumos post, Printesa! 🙂

  • anca spune:

    Anton chiar e un nume al unui ursulet din cartea cu cei 12 ursuleti… ii gasesti pe toti aici…
    http://www.carteacopiilor.ro/catalog/scoala_ursilor.html

  • Lee spune:

    Pe bunicul meu il cheama Anton insa am aflat asta cand eram destul de maricica deoarece toata lumea ii spunea Antonica saaaaaau Toni, bineinteles! Asa de urate mi se pareau numele astea, dar Anton este atat de frumos si cald. Posibil sa fiu subiectiva, totusi! 😉
    Altfel, dupa fiecare postare mai siropoasa de-a ta mi se umezesc ochii si ma duc si-mi strang in brate copila-aparent fara motiv, ar crede ea. :*

  • mara spune:

    Pe baietelul meu il cheama Anton. Nu e un nume des intalnit astazi, dar e atat de frumos. Noi suntem catolici si l-am botezat asa in cinstea Sfantului Anton de Padova.

  • loredana spune:

    Eu cred că ești bine. Mai ai 2 luni in care nu cred pui mai mult de 3-4 kg. Asta înseamnă 16-17 kg. Ceea ce e destul de normal. Nu?

    • Printesa Urbana spune:

      Posibil sa pun mai mult, la Sofia am pus 19 cu totul. Cred ca maximul obisnuit e undeva pe la 14…

      • dojo spune:

        Io am pus cam 2 kile in ultimele 2 luni de sarcina. M-am oprit la 65 (pornisem de la 53, cand am ramas gravida, apoi am dat jos 3, din cauza ‘poftei’ de mancare de prin luna a treia). Majoritatea kilelor le-am pus pana prin luna a 7-a. Acu’ is iar spre 56, cred, fara niciun efort (si nici nu ma pot plange ca ma chinuie copila, ca doarme noaptea bine de tot).

        • aventuricubb spune:

          Treaba asta cu acumularea kilogramelor in timpul sarcinii este o „gaselnita” normala a naturii 🙂 … Eu am pornit cu 54 kg si m-am oprit la 70 😀 . La patru luni ale lui bb aveam din nou 54 iar la sase cam 50 si pe acolo am ramas. Acum toata lumea are impresia ca bb ma suprasolicita sau ca am o problema de sanatate. Nici una nici alta, ba chiar analizele mi-au iesit mai bine decat altadata. 🙂 Chiar daca cu greu imi mai gasesc o haina in garderoba care sa imi vina, eu ma simt foarte bine! Nu am facut ceva special in afara de ceea ce face o proaspata mamica.
          Sanatate si sarcina usoara in continuare! 🙂

  • cris spune:

    ……minunat !!!

    sa fiti sanatosi cu totii !!!

  • Tea Slabeste spune:

    Love the name Anton. Poate si pentru ca, la vreo 6 ani – while in Russia, aveam un prieten Anton (real, whatever that is) 😛 He was cute!
    Poate din cauza experientei mele rusesti as vrea ca pe primul nascut sa-l cheme Serghei :)) Nu de alta, dar Kiril ar fi ca naiba in Ro.. baietelul care imi placea mie pe vremea aia (ahem!)

    Intre timp.. m-am gandit la tine cand am citit asta: http://www.ivillage.com/addicted-sugar-break-habit-7-easy-steps/4-a-561806?nlcid=td%7C05-23-2014%7C&_mid=7042834&_rid=7042834.28103.80642.1

    Nu stiu daca ai „probleme” cu ceea ce ti-a recomandat doc – why, I ask? Ai idee? Dar m-am gandit la tine and that’s what matters. Nu va tentez cu niste capsuni corbenciene duminica?

    • Printesa Urbana spune:

      Eh ma mobilizez destul de bine cind e vorba despre kids, asa ca nu cred c-o sa-mi fie f greu.
      Multumim de invite, dar duminica merg la conferinta lui Larry Cohen, de cind o asteeept! 😀
      Kiril, zici? Hm…

      • Tea spune:

        Si uite, draga Printesa, cum a ajuns ca pe primul meu (viitor) nascut (o) sa-l cheme Paul, nu Serghei-Kiril-Roman-Mark :)) Dar eu zic ca o sa mai incerc..sa vedem
        Ptiu, si-asa am stat juma de zi citindu-ti blogul in loc sa-mi caut vocatia. Dar fu fain, mi-a placut 😀

  • elena serban spune:

    Așa imi alintam si eu puiul cand era in burtica, delfin ☺ Așa il vedeam in toate ecografiile….

  • Alexa spune:

    De cand asteptam postul……..

  • Ana spune:

    Frumos nume! Daca l-a ales Sofia, cu siguranta delfinul va fi incantat. Copiii, in inocenta lor, aleg ceea ce este potrivit, chiar daca noua, celor maturi, ni se pare ca nu stiu ce vor.
    Si eu am ales numele fratelui mai mic, aveam doar cativa ani, ca si Sofia. Acum spune ca este cel mai frumos nume pe care il putea avea, pe care il putea alege cineva pentru el.

  • Acte Divort spune:

    Frumusetea si fericirea acestor momente este de neegalat. Felicitari pentru felul in care stii sa te bucuri de aceste momente minunate din viata ta !

  • Elena spune:

    superb post :). Iar Anton e un nume puternic si foarte frumos

  • Dorina spune:

    Vai cat de frumos ai scris…si cata dreptate ai!

  • Mihaela spune:

    un articol superb… Extraordinar de dulce…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *