Îl văd cum se agită în brațe şi ştiu că-i e foame. Mă aşez pe un colț de canapea şi-l cobor pe braț să-l aşez la sîn. Trage în gol răbdător de vreo douăzeci de ori. Mă priveşte fix. Mă ține strîns de haine cu amîndouă mîinile. Vine laptele, înghite repede cu poftă. De cinci ori, apoi se ridică în fund. Un fir subțire de lapte țîşneşte pe măsuţa din fața canapelei.
– Baaaaa ba ba be! rosteşte omulețul meu, încruntat. Dă din pumnişorii strînşi, plescăie nemulțumit din fălcile alea ca nişte mingi dezumflate.
Brusc, tace. Se repede iar la sîn, mă capsează cu dintele unic. Mai înghite patru guri, hop înapoi în fund. Se încruntă. Pesemne mai are ceva de spus. Mă trage de păr.
– Ghe ga ga!
Rîgîie sănătos. Pff, să-ți fie de bine!
Iar la sîn, cogîlț. Trece Sofia prin cadru, o vede cu coada ochiului, zbang în fund.
– Baaa? o întreabă cu ochi curioşi. Ea îl ignoră. El revine la masă. Mă frămîntă cu pumnii ăia ca nişte mini-chifle de-mi dau lacrimile. Se foieşte ca o molie în dulapul cu paltoane de lînă. Mai înghite, mai molfăie. Îmi zîmbeşte.
– Ne neee…
Prin colțul gurii îi curge nişte lapte. Se ridică în fund. Se uită urît la mine, e flămînd.
– Ce să-ți fac, măi gîgă, dacă e atîta divertisment pe lume…
Se năpusteşte iar la lapte. De data asta e mult mai bine, înghite de vreo opt ori. Se ridică în fund, cu dintele bine înfipt în sursa lactată.
– Aaau, strig!
Dă drumul, nu prea convins. Se uită în jur, încă mă ține strîns de haine.
– Hai, ciuciulule, mai e lapte de băut, poftim la masă.
Ridică o sprînceană. Lapte? Hm. Bine, hai, o fac pentru tine. Se întinde iar în brațe. Molfăie, înghite, comentează ceva cu gura plină. Îşi freacă picioruşele grase pînă-i cad şi ciorapii, şi jambierele.
Acum da, parcă e mai bine. Se ridică în fund. Iar.
– Ba beeee ba ba!
M-am tîmpit. Am 35 de ani şi mă emoționează nişte silabe gîngave rostite de un unidințat grăsuț de 6 luni şi jumătate.
Sînt o găină sentimentală. Lăcrimez în spatele lui, să nu mă vadă soră-sa. Tare mult prea repede creşte flăcăul. Ca şi ea, de altfel.
– Unde te grăbeşti, măi pui, tu nu ştii că mai bine ca acum şi aici n-o să-ți fie niciodată?
Să nu uit să spăl măsuța. Iar.
Sursa foto: alăptare, via Shutterstock.com
Mai clipesti de doua ori si fi-mea face OPT ani in fix dar fix doua luni de azi incolo…Mai tii minte cand ai cunoscut-o? Mai clipesc de doua ori si face si fi-ta OPT ani… ohhhh…the joy! Tre’ sa tinem minte toate astea! Am zis! 🙂
Si eu aveam senzatia ca m-am tampit in primele luni (ma rog, ani), ma entuziasmam la fiecare zambet, la fiecare nghe nghe…n-am ajuns pana la a diminutiva toate cuvintele pe care le foloseam.Deci mai e o speranta! :))
Cresc incredibil de repede si fac progrese uimitoare de la o zi la alta. Este ceva extraordinar sa ai ocazia sa stai lângă ei si sa vezi fiecare nou gest, sa auzi fiecare nou sunet. Eu când îmi văd copilul cum râde şi mă trage de faţă cu mâinile lui tot mai dibace, ma topesc toată și strig universului : „M-am îndrăgostit de un băiat”!
Si eu am fost emotionata. La ambii copii. Inca imi amintesc. Si eu am tot 35 acum, insa ai mei sunt maricei : aproape 13 ani si aproape 6 ani. Sa va traiasca si sa fie sanatosi !
Mi-a placut aia cu gaina sentimentala. :))) Ai putea sa-l filmezi ca sa le tineti minte. 🙂
Doamne, mai femeie, esti fenomenala! asa m-ai facut sa zambesc in dimineata asta gri cu cateva cuvinte despre un lucru asa simplu si natural 🙂
Sa fiti sanatosi si sa va bucurati unii de altii in fiecare clipa asa ca acum!
Al meu strumf a facut 5 luni ieri si de 5 luni ma minunez si ma topesc la fiecare gest si gangureala, la bucuria din ochii lui cand vede titi, la caldura emanata cand doarme la pieptul meu si la mirosul de laptic si sampon din par. Si sper sa nu creasca prea repede….
Pur si simplu superb 🙂
Al meu chiar creste prea repede. La 7 luni parcurge casa in lung si-n lat in patru labe si se ridica in picioare pe unde apuca. Parca mai ieri voia numai la mine in brate…
asa frumos le spui tu 😉 si asa bine faci ca scrii toate lucrurile astea, sa le recititi mai tarziu, tu si copiii, cand ei or fi (mai) mari…
🙂 Awww, ce dragut! Nu ai cum sa nu cazi prada sentimentalismelor cand iti vezi ghemul de om cum gangureste in incercarea de a articula primele cuvinte. Sunt convinsa ca e un sentiment unic de care nu ai cum sa nu te entuziasmezi. Stiu, ai vrea sa nu mai treaca momentul sau macar sa te poti intoarce in timp ori de cate ori simti nevoia sa il retraiesti. Dar pentru asta exista acest blog unde iti asterni nestingherita gandurile, printesa draga, si unde te poti intoarce oricand negresit.
De unde gasesti tu comparatiile astea incredibile!? Auzi ca se foieste ca molia in dulapul cu platoane 😀 Esti fantastica, hai cu cartea aia ca o sa fie superhit. Scrii atat de puternic ca apar imagini miscatoare cu culori si miros si tot ce vrei-nu vrei transmiti tu de-acolo, din regat.
Pe mine sincer ma enerva perioada in care fiecare supt dura 4ever. Pentru ca peretii erau interesanti, pentru ca vecinul dadea cu aspiratorul, etc etc.
Dar la urmatorul sigur voi savura si acest moment.
Apropos se comercializeaza niste margele pentru mame, pentru a le purta cand alapteaza si cica il tin pe bebe ocupat ca sa suga. Sunt de folos?
http://m.youtube.com/watch?v=Me9yrREXOj4 buna printeso. nu stiu unde sa iti las link-ul asta. E noua reclama la similac. E virala. Poate o stiai. Tare mi-a placut si am vrut sa o împărtăsesc si cu tine si cu cititoarelele tale. O zi buna.
o stiu pe de rost, oriunde intorc capul vad reclama asta. 🙂
Pe mine reclama asta mă face să plâng. Oare m-am tâmpit ?
Nu pot sa cred…. Tocmai am plâns la o reclama. Hormonii, sigur ei sunt de vina
Nu te-ai tâmpit, prințesă. Ceea ce simți acum e fericirea în stare pură, nealterată de beneficiile civilizației.
A, nu! Când am citit de găina sentimentală am sărit in sus! Să explic, eu folosesc f. des termenul şi la mine în cap găina este personaja cu o oarece limită, adică nu prea ai ce să-i ceri, şi cu o puternică conştiinţă de turmă (cotcodaceşte una, clar că încep toate – turma dă puterea!), de la distanţă amuzante dar sub limita de siguranţă irită prin aere şi prostie. Asta e găina. Sintagma corectă este găina sentimentaloidă (sau spoită sentimental, de suprafaţă), genul binecunoscut de „oh, nimeni nu înţelege prin ce trec!”, „mi s-a rupt o unghie, simt insaid la mine că cedez, am nevoie de şedinţe de terapie”, „ultimul hit al lui Giastin Baibăr mi-a smuls râuri de lăcrimi!”, „tu, cafeaua se bea doar cu degetul mic ţeapăn în sus, sunt o leidi, ce mama dracu’!”, “mi-am smuls sprâncenele şi mi-am tatuat chelea. Voi nu ştiţi ce-i aia suferinţă!“, “am terminat romanul fluviu Capra cu trei iezi. Am plâns. Am rezonat cu sărmana capră”, „vai, tu, pupici, xoxo, esti o scumpilici, frumy!”, “tocmai am distribuit citate de la Papanaş, Lălău, plus un text de tabloid, nu că-s dişteaptă şi profundă? Mâine distribui altele, ca să fiu şi mai dişteaptă, şi mai profundă” şi muuulte etc în gama asta.
Concluzie, găină e de rău, sentimental e de bine, nu prea merg cuvintele astea împreună.
Deci nu e cazul de faţă, te rog să nu mai induci lumea in oroare 🙂
Ce frumos scrii.pe cand incepi sa scrii o carte? Ar avea mare success.
Al meu a facut ieri 2 luni si deja a inceput sa baguie cate ceva ,stau cu urechile ciulite sa nu pierd primul gangurit :)) , azi cand era la masa se oprea , asculta apoi zambea cu gura pana la urechi iar mai sugea putin si tot asa , imi venea sa l mananc cu totul . La primul copil imi pare rau ca n am savurat fiecare moment , acum vreau sa profit la maxim
„Unidintat grasut” spui? Ce nostim! Si „gaina sentimentala”? Unde gasesti expresiile astea, ca sunt nostime! M-am amuzat copios!
Ca sa nu mai spun de „molia in dulapul cu paltoane”. Trebuie pastrate povestioarele astea. Cand o sa creasca Ivan, daca o sa citeasca chestia cu unidintatul si molia, ai incurcat-o!
sunt asa amuzanti cand papa san. Cand va creste o sa se amuze de astfel de articole.