Când îmi invit copiii în oraș…

Îmi place să-i scot în oraș pe copii. Ne adunăm toți acasă sau la grădiniță la Sofi pe la 4-5 după-amiaza și facem planul. Mergem acasă azi, să citim, să facem mărțișoare, să facem clătite, sau ieșim? De cele mai multe ori, câștigă ieșitul cu un scor de 3 la 0. Luăm cu noi din mașină șervețele, apă și ceva haine de schimb (pentru cei mai neîndemânatici dintre noi) și pornim în oraș.

Lunea mergem de obicei la o librărie faină unde plătim timpul pe care îl petrecem acolo, ne punem câte-un ceai, înmuiem în el un biscuite, roadem un morcov, răsfoim cărți, pe unele le și cumpărăm. Vorbim în șoaptă, ei se duc singuri să ducă șervețelul la coș, mai dau cu mătura dacă fac firimituri, își aleg cărțile, le duc la loc. Au învățat să vrobească în șoaptă, să nu alerge printre rafturi, să nu pună mâna pe lucrurile altora înainte să ceară voie. E un loc minunat, aproape de parcul Kiseleff, Seneca Anticafe se numește.

Marțea e ziua de Ikea. Plasăm bagajele și gecile la vestiarul cu cod (ei singuri se organizează și introduc codul), mâncăm ceva bun (somon cu piure sau legume), apoi ne plimbăm prin camerele mobilate, ei își iau animale de pluș cu care se joacă, analizăm covoarele și perdelele, probăm câte-o saltea, ne plimbăm cu coșul în care îi urc pe amândoi, apoi lăsăm de unde am luat tot ce am împrumutat și pornim spre parcare.

Miercurea mergem la în parc sau la mall, unde mâncăm câte o supă cremă, apoi ne ducem la lego să construiască ei ceva și în Cărturești, să mai descoperim cărți noi.

Joia e zi de plimbare în cartier. Mergem pe jos la brutărie să luăm grisine sau o plăcintă de casă cu măr, apoi în parc, povestim, observăm ce-a mai înmugurit, ne salutăm cu vecinii.

Vineri socializăm cu prieteni cu sau fără copii, mergem la evenimente la care e musai să mă duc și care-s potrivite și pentru ei. Luăm metroul și autobuzul, povestim despre tot ce vedem, ei observă și exersează interacțiunile umane de toate felurile, de la cumpăratul de cartelă la discuțiile din autobuz, le place mult să ne aventurăm în locuri noi. Și mie!

În weekend mergem la teatru, balet, muzeu, petreceri cu colegii Sofiei, facem playdate-uri cu copii sau pornim la plimbare prin oraș. Sofia știe deja multe repere ale orașului (Universitatea, Piața Victoriei, Teatrul Național, Gara, Podul Basarab), știe ce autobuz și ce tramvaie duc la noi acasă.

Am ieșit cu amândoi de mici, purtați în wrap sau manducă, dar și în cărucior. Sunt obișnuiți cu sunetele orașului, cu curentul de la metrou, cu înghesuiala din autobuz, le place și în centru, să observe clădirile istorice și statuile, dar și pe străzile mici din cartierul nostru, unde știm cățeii și bunicile care ne salută cu zâmbet. Sunt atenți la semafoare, la semnele de circulație, la cum așteaptă pietonii culoarea verde și cum unii mai traversează pe roșu, observă mașinile de poliție sau ambulanțele, vânzătorii de diverse, cerșetorii, toate sunt prilej de discuții ample despre lume, cred că toate sunt importante pentru felul în care ei înțeleg, chiar de acum, lumea adevărată.

Planul e foarte flexibil, desigur, uneori facem lunea programul de joi si miercurea pe cel de duminică, mi-e tare drag de ei cât sunt de serioși și de atenți, cum se țin de mână pe stradă, cum respectă regulile și își cer scuze dacă ating pe cineva din greșeală, sunt niște omuleți absolut delicioși, învață cu viteză, o să clipesc o dată și iacă, mă duc ei pe mână la medicul de familie, eu le cer să-mi ia un covrig din colț, iar ei îmi fac plăcerea asta, deși știm cu toții că nu prea mă mai țin dinții să-l molfăi. 😀

shutterstock_550970686

Sursa foto: copil la plimbare în oraș, via Shutterstock.com

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4183

28 comentarii

  1. Sunt de acord cu toate activitatile mai putin Ikea. Cand vrei sa cumperi ceva e plin de „casca gura” si n-ai loc de ei. Si nu mi place ideea de a merge intr un magazin fara sa cauti nimic.

    • La Ikea se poate și manca, nu este doar magazin de mobila și decorațiuni. De fapt aproximativ 30 % din cifra lor de afaceri e data de produsele alimentare.Așa ca cine merge acolo sa mănânce doar, nu casca gura și îi „enerveaza” pe alții, ci aduce profit magazinului. E clar o situație win-win pt vizitatori și magazin…

    • Am greșit cifra, asta nu înseamnă ca argumentul nu e corect: Ikea castiga prin produsele alimentare și se adreseaza clienților care lasă bani uneori doar pentru mancare.

    • Inteleg ce spui, dar la orele la care mergem noi nu este aglomerat, la restaurant e aproape gol, la fel si in magazin sau in locurile de joaca. Nu cred ca am incurcat pe cineva.

    • Si noi cascam gura in timpul saptamanii, cand este aproape gol la Ikea. Lui Bogdan ii place nemaipomenit de mult acolo, ne oprim la un hot dog(sunt ACEA mama, stiu) ne jucam cu plusurile, se simte minunat acolo mai ales iarna sau in zilele ploioase si innorate. Evitam weekendurile in Ikea, mall etc…Stam aproape de zona Baneasa si profitam cat putem. Decathlon e alt loc de „joaca” dupaamiaza iarna ? Acum gata, e ziua pana pe la 6.30 si ne va prinde noaptea prin parcuri, insa iarna asta tine si ea din noiembrie pana-n martie cu noptile ei lungi si reci…Iarta-ne ca mai si cascam gura ?

    • Sunt sigur ca cei de la IKEA nu ar fi de acord cu „nu mi place ideea de a merge intr un magazin fara sa cauti nimic.”

      Stii cum se zice: „Iar am fost la Ikea si nu am cumparat nimic. A costat 200 de lei”. :-))

    • Şi eu intru prin magazine fără să caut nimic. Văd chestii, îmi vin idei, mă mai gândesc, mă mai întorc în altă zi şi cumpăr.

    • Ikea incurajeaza mersul in magazin fara a cumpara ceva.Tocmai de aceea au organizat Ikea Popas Urban pe Calea Victoriei, unde lumea doar se plimba, servesc o cafea, copiii se joaca.

    • Atat Ikea cat si Decathlon sunt magazine, nu locuri de joaca. Produsele din aceste magazine sunt de vanzare, nu de „imprumutat” de copii pana le strica pentru ca mai apoi sa fie cumparate de vreun fraier mai neatent. Vad ca multi parinti confunda aceste aspecte.
      Nu cred ca are nimeni nimic impotriva ca mergeti cu copiii si va plimbati/uitati frumos la lucruri, asa cum mai fac si adultii uneori, dar vorbind din experienta personala, cand nu mai gasesc nicio perna nepatata sau un skateboard care sa nu fie defect consider ca avem o problema de educatie (mai precis, lipsa ei).
      In Decathlon nici nu mai suport sa intru seara sau in weekend, e o chiraiala mai ceva ca la locul de joaca din parc, copii nesupravegheati care dau cu tot ce gasesc de pereti si de alti oameni cu parinti care ori privesc impasibili ori se hahaie la ispravele „plodului”, un viitor adult care va merge la supermarket sa manance gratis si apoi sa paraseasca ambalajul gol pe raft, ca nu e obisnuit cu faptul ca trebuie sa platesti pentru lucrurile pe care le folosesti.

    • Wow…cum o fi sa citesti articolul de mai sus si tot ce iei din el sa fie asta…?

    • ai dreptate, in magazinele astea zici ca trec periodic hoarde de huni, vizogoti si cumani. :))
      dar intrebarea este de ce doar in ikea si decathlon se intampla asta?
      iar raspunsul este: pentru ca managementul magazinelor permite.
      de ce permite asa ceva managementul magazinelor? nu e ca si cum ei nu stiu ce se intampla, nu?
      raspuns: stiu ei de ce, ca nu-s prosti.
      pur si simplu in felul asta genereaza vanzari mai mari si isi acopera costul produselor murdarite sau stricate de hoarde.
      omul vine la ikea sau la decathlon exact ca la mall si tot i se lipeste cate o chestiuta de mana;
      sau chiar daca nu cumpara de fiecare data ceva, totusi magazinele astea vor fi primele alegeri cand va veni o cumparatura mare.

      business 101 – you have to spend money to make money.

    • Raspunsul meu a fost pentru acest thread de comentarii, nu pentru articol. La lucruri cu care sunt de acord sau imi plac nu obisnuiesc sa comentez, pentru ca simt ca nu am ce sa adaug.
      Faptul ca politica magazinului permite sa „te joci” cu produsele nu obliga la renuntarea la bunul simt.
      Cred ca pe un blog de si pentru oameni educati se poate face totusi o diferenta intr-un copil care se plimba cu un brocolli de plus la subrat de drag prin magazin, si alt copil care il taraste pe jos prin praf si microbi si il jumuleste. Diferenta constand intr-un parinte responsabil.
      Si da, mi-a atras atentia pentru ca vad tot mai des acest tip de comportament needucat in public. Acasa poate sa arunce cu ce doreste pe pereti, in public se cere un alt tip de conduita, oricat de „entitled” ne face sa ne simtim faptul ca o data am lasat 100 de lei in acel loc.

    • Ce răspuns calm, Robo! Da, cam astea-s politicile magazinelor, așa e normal. Și nu cred ca se găsesc doar produse distruse pe care unii cititori de blog se „indura” sa le cumpere, înjurând duios „plozii” responsabili cu stricăciunile. ? Parcă viața e cam incrancenata în cazul unora….

    • Profit de faptul ca ai deviat de la subiect sa spun si eu ca nu doar costurile magazinelor sunt importante aici ci si faptul ca nimeni nu mai cumpara lucrurile alea stricate si ajung la gunoi…si de gunoi nu duce lipsa planeta asta. Poate te gandesti ca sunt reciclate. In realitate chestia asta se intampla doar in tarile civilizate si chiar si asa reciclarea nu e lipsita de poluare. In fine sunt departe de subiect dar sunt impotriva irosirii de orice fel, la fel cum sunt impotriva cumparatului in mod nechibzuit. Pare ca adultii nu sunt constientii de treaba asta si nu insufla nici copiilor respect pentru un lucru, oricat de bine sau prost facut e el, nu e ok sa distrugi ceva doar de dragul de a distruge. Pentru ca pretul e mai mare decat credem si ne costa pe toti. Si copilul meu ca toti copiii se joaca in magazin, o las sa mute cutiile de vopsea de pe un raft pe altul si inapoi in magazine de tip Brico, dar nu o las sa deschida caserole de carne, sa pateze hainele sau sa traga de margele pana le rupe. Ce vreau sa spun e ca productia oricarui lucru,cu mici exceptii polueaza si macar daca tot e facut ar trebui sa fie folosit…cat mai multi ani de preferinta. Copiii se pot juca in magazine si fara sa distruga. In plus fie ca accepta magazinul sau nu alti cumparatori pot fi deranjati de dezastrul din magazine si de faptul ca le trebuie un lucru dar nu il mai gasesc intreg si nu inseamna ca sunt toti adulti fara inima care nu au copiii acasa si vai…ce stiu ei? Daca oamenii cu copii vor respect si intelegere de la ceilalti si ceilalti trebuie sa ofere acelasi lucru…zic.

    • Pai eu sunt de acord ca nu e ok ce se intampla in magazinele astea, si pe mine ma deranjeaza cand nu gasesc un produs intreg la raft sau cand ajung acasa cu ceva nou cumparat si vad ca e murdar. De asemenea agitatia din decathlon ma deranjeaza.
      Comentariul meu voia sa spuna doar ca nu e cazul sa le plangem de mila magazinelor, ba din contra, vina e impartita intre parinti si magazine. De fapt vina e mai mult a magazinelor, pentru ca daca un parinte merge cu copilul acolo si copilul vede ce fac ceilalti copii, parintelui ii va fi greu sa explice de ce el nu are voie ce altii au voie; mai ales ca acest comportament e chiar incurajat de aceste magazine, nu doar tolerat.

    • De acord, si eu imi fac o multime de nervi cand merg la Ikea sa iau cate ceva urgent si pierd o groaza de timp pentru ca e plin de parinti cu copii care merg acolo ca la locul de joaca, sorry. Incerc sa inteleg si partea cealalta, cand e frig imi imaginez ca sunt limitate locurile de petrecere a timpului cu copilul, insa nu mi se pare ca merita, nici pentru voi: mancarea nu e extraordinara, e congelata si nesanatoasa, e plin de microbi de la toti care au pus mana pe lucruri si jucarii inainte, drumul e lung si parcarea plina ?.

  2. Ce frumos va petreceți timpul. Și noi ieșim, dar momentan doar cu cel mare, pentru ca cel mic a fost prea mic de ieșiri dese, a fost și răcit. Iar când e momentul de alăptat al mititelului ne grăbim înspre casă.

  3. Foarte frumos, mi-ar placea sa fac si eu asta, dar fetita mea urla ca din gura de sarpe in masina si nu sta in carucior. Asa ca ramanem in cartier 🙁 cu manduca sau tricicleta mai nou. Plus ca mi-e teama de spatii inchise sau aglomerate din cauza bolilor. Avem un anisor, dar si mie mi-ar placea sa avem o viata sociala mai activa. Totusi, de la ce varsta ati inceput sa intrati in librarii, metrou, etc?

    • Buna, devreme, sub un an oricum, in jur de 8 luni cu Sofia, iar cu cel mic si mai devreme, am o poza cu el de la un eveniment, nu avea mai mult de o luna. 🙂

  4. Si noi, si noi! De cand avea 8 zile am scos-o pe bebelina afara, la plimbare, la 13 zile am mers cu ea la un restaurant, la 2 luni la mare si pana acum, la 9 luni, nu e saptamana sa nu mergem undeva. Iesirile in parc sunt la ordinea zilei. Intalnirile cu copii, mai mici sau mai mari decat ea sunt foarte dese, de 2-3 ori pe saptamana. Stiu ca e inca mica, dar deja se vad efectele: e foarte sociabila, zambeste, rade cu cei 4 dinti la toti care ii ies in cale, povesteste pe limba ei oricui o intreaba cate ceva :). Abia astept sa mai creasca sa putem bea ceai impreuna la o terasa sau sa stam in librarie si sa rasfoim carticele. Va pupam, pe toti, de la mami la Oian.

  5. Asta cu clipitul,offf, timpule stai in loc. Ma uitam pe poze sa fac fotocartea aceea de la CEWE, le aranjez si ma intreb unde s-a dus vremea. Parca acum era o buburuza mica si dependenta, acum a devenit o domnisoara de aproape 4 ani. Mi-e dor de ea mica si dulce si scumpa dar imi place mult si acum. Mi-ar placea sa am o memorie uriasa, sa nu uit nici macar un moment din ce traim impreuna. La restaurant iesim si noi de cand era de-o schioapa si-i dadeam eu sa manance. Acum mananca singura, spune multumesc chelerului si cat de buna a fost mancarea.

  6. Foarte frumos! Copiii trebuie incluși cat de poate in tot felul de activitati. Bebele meu are 11 luni si mergem era in drumeții prin pădure, la restaurante, librărie, supermarket etc..asta pe lângă ieșirile care includ statul peste noapte…. ii place mult si la fel si noua!

  7. Noi ne-am mutat de curand intr-un orasel mic si stresati fiind cu mutatul nu am avut timp sa exploram orasul. Fata noastra in varsta de 3 ani merge zilnic cu bunica in oras dupa gradinita. In weekend ne plimbam toti 3 prin oras si cautam o brutarie. Emma a zis ca stie ea una si ne-a condus pana acolo. Deci ea stie mult mai bine orasul ca noi 🙂

  8. eu astept ca magazinele sa vanda si produsele astea murdarite. Le-as achizitiona la juma de pret si curata singura.Sunt sigura ca au trecut testul de rezistenta daca nu s-au rupt mesele la 20 de pipaieli 🙂 .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *