România și Bulgaria sunt singurele țări din Europa care nu ating scorul de sănătate, educație, nutriție și protecție a copiilor

Știu că nu e tocmai vestea pe care o așteptam de Ziua Copilului, dar e important și trebuie să vorbim despre asta, de ce nu chiar azi. Prea mulți copii nu se bucură de copilărie pentru că mor în război, mor de foame, mor din cauza neglijenței părinților, sunt abandonați sau devin părinți la rândul lor, înainte de vreme.

România stă prost la capitolele educație, nutriție, protecție și sănătatea copiilor. Avem multe sarcini la adolescente (suntem pe locul 2 în Europa), o rată mare de mortalitate din cauze care pot fi prevenite, multe abuzuri în familii (normal, la noi fără pălmuță nu se poate), enorm de mulți copii care nu ajung la școală, condiții sinistre în spitalele pentru copii și în multe grădinițe. România și Bulgaria sunt singurele state din UE în care copiii nu primesc îngrijirea minimală, decentă pentru o copilărie fericită.

Acestea sunt datele statistice furnizate azi de Save the Children și Salvați copiii România, rezultate cuprinse într-un raport global asupra țărilor unde copilăria este mai mult sau mai puțin amenințată. Raportul în limba română este disponibil aici. România ocupă locul 52 din 172, sub țări ca Ucraina, Kazahstan, China, Serbia, Oman, Muntenegru, Liban, Tunisia, Bulgaria, Mauritius, Iordania (medie superioară României). Dintre toți indicatorii urmăriți în raport, mortalitatea infantilă și rata nașterilor înregistrate în rândul adolescentelor sunt cele mai îngrijorătoare. Țara noastră se numără printre țările europene cu cel mai ridicat număr de decese ale copiilor sub 5 ani (11,1 la mie), iar din 1000 de adolescente între 15 și 19 ani, 34 sunt mame.

Raportul Copilării furate, lansat chiar de Ziua Internațională a Copilului, arată că cel puțin 700 de milioane de copii – și posibil sute de alte milioane – și-au sfârșit copilăria mult mai devreme decât trebuia, din cauze care variază de la violența extremă și conflicte la căsătoriile și sarcinile timpurii, de la exploatarea prin muncă până la sănătatea precară și lipsa accesului la educație.

Indicele privind sfârșitul copilăriei (End of Childhood Index) clasifică 172 de țări, luând în considerare zone în care copilăria este cel mai puțin afectată și zone în care este cel mai mult erodată. Indicatorii utilizați pentru a măsura sfârșitul copilăriei sunt: mortalitatea sub cinci ani, malnutriția care stopează creșterea, abandonul școlar, exploatarea copiilor prin muncă, căsătoriile timpurii, sarcina în adolescență, strămutarea cauzată de conflicte și omuciderea copiilor. La nivelul cel mai de jos se situează Nigerul, urmat de Angola, Mali, Republica Central-Africană și Somalia. La polul opus, țările în care copilăria este cel mai puțin amenințată sunt Norvegia, Slovenia, Finlanda, Olanda și Suedia, toate aflate în Europa.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Organizației Salvați Copiii România, a spus : ”Copiii care cresc în zone de război, amenințați de grupări violente, suferind și murind de diverse boli și experimentând discriminări severe sunt privați de tot ceea ce îi face copii. Este inacceptabil că, în 2017, milioane de copii din întreaga lume încă nu au dreptul să fie în siguranță, să învețe, să crească și să se joace. Trebuie, și putem, să facem mai mult decât atât.”
“Chiar dacă țările în care copilăria este cea mai amenințată se află în Vestul și centrul Africii sunt semne de speranță și progres. De fapt, din 1990, în regiune, numărul deceselor în rândul copiilor sub cinci ani s-a înjumătățit”, a adăugat aceasta.

Poziția României în lume cu privire la copiii lipsiți de copilărie

România ocupă locul 52 în raport, fiind clasificată în cea de-a doua categorie: ”câțiva copii își pierd copilăria”. Aflate peste sau puțin sub media indicatorilor obținută de țara noastră se numără țări ca Ucraina, Kazahstan, China, Serbia, Oman, Muntenegru, Liban, Tunisia, Bulgaria, Mauritius, Iordania (medie superioară României) sau ca Chile, Armenia, Tonga, Barbados, Turcia, Algeria, Sri Lanka (medie apropiată). Dintre membrii Uniunii Europene, doar România și Bulgaria nu figurează în topul clasamentului format din 37 de țări cu scoruri mari sau foarte mari în ceea ce privește sănătatea, nutriția, educația și protecția copiilor.

Copii cu copii – riscurile sarcinii în adolescență

Efect al lipsei accesului la îngrijiri și educație pentru sănătatea sexuală și a reproducerii, rata nașterilor înregistrate în rândul adolescentelor între 15 și 19 ani este cea mai îngrijorătoare, România înregistrând 34 de nașteri la 1.000 de adolescente. În Europa, doar două state prezintă o situație relativ mai gravă: Bulgaria și Georgia, cu valorile de 36,8, respectiv 38,3 de nașteri. Este un semnal de alarmă faptul că România se confruntă cu un număr mai mare de nașteri în adolescență decât state precum Rwanda (25,6), Trinidad Tabago (30,8), Emiratele Arabe Unite (30,1), Uzbekistan (17,6), Albania (21,8), Bahamas (28,7), Botswana (31), Burundi (27,9), Djibouti (21), India (23,3), Mauritius (28,3).

În plus, datele Eurostat (2015) arată că, în Uniunea Europeană, România înregistrează cel mai mare număr de nașteri cu mame între 10 și 17 ani (9,282 de nașteri, adică 4,7% din totalul nașterilor din 2015, din care 676 erau minore între 10 și 14 ani). Această situație a determinat Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale și culturale să atragă atenția Guvernului României că a devenit urgentă adoptarea unei strategii naționale pentru a asigura accesul la educație sexuală și consiliere privind sănătatea reproductivă pentru tinerele și adolescentele din țară.

Mortalitatea sub vârsta de cinci ani

Lipsa unei acoperiri cu servicii medicale universale, precum și lipsa unei alimentații suficiente și o calitate slabă a apei potabile îi expune pe cei mai dezavantajați copii la un risc foarte ridicat de deces. Aceste cauze sunt valabile și pentru România, care se numără printre țările europene cu cel mai ridicat număr de decese ale copiilor sub cinci ani (11,1 la o mie de nașteri), doar Moldova și Albania având rate mai ridicate. Prin comparație, rate de patru ori mai mici înregistrează Finlanda, Islanda, Luxemburg, Norvegia și Slovenia.

Impactul devastator al căsătoriilor timpurii

Căsătoria înainte de vârsta de 18 ani reprezintă o încălcare a drepturilor copiilor și este ilegală într-un număr tot mai mare de țări. Căsătoria timpurie are consecințe devastatoare pentru viața unei fete, a cărei copilărie se termină mult prea curând, prin intrarea forțată în perioada de maturitate și maternitate, înainte de a fi pregătită din punct de vedere fizic și mental. Ele se simt adesea lipsite de putere și sunt private de dreptul la sănătate, educație și siguranță. Căsătoria timpurie îi afectează, de asemenea, și pe băieți, însă într-o măsură mult mai redusă decât în cazul fetelor.

În privința acestui indicator, România nu a ieșit din zona de risc, deși legislația permite căsătoria doar între majori, copiilor mai mari de 16 ani fiindu-le permisă doar în cazuri excepționale în temeiul unui aviz medical, cu încuviințarea părinților sau a tutorelui și cu autorizarea din partea instanței de tutelă. Astfel, în România, 6,7% dintre adolescenți cu vârsta între 15 și 19 ani s-au căsătorit. Doar Moldova (9,9%), Rusia (7,5%), Ucraina (6,4%), Albania (6,5), Belarus (7,5%) și Bulgaria (8,4%) înregistrează valori apropiate. Media europeană este de aproximativ 2%. Surprinzător, țări din alte zone ale lumii confruntate cu multiple probleme economice și politice înregistrează valori sub cea a României: Ghana (6,4%), Iordania (5,9%), Kazakhstan (4,6%), Mongolia (5,3%), Namibia (5,4%), Swaziland (4,3%) și Brazilia (3,9%).

Lipsa educației ca factor de menținere a copiilor captivi în sărăcie

La indicatorul abandon școlar în ciclul primar și gimnazial, România rămâne printre țările care se confruntă în mod serios cu această problemă, cu un procent de 12,1, considerat ca fiind scăzut prin raportarea la situația globală, însă îngrijorător la nivel european. Continuând comparația cu statele europene, România este depășită doar de Moldova (17,9%) și Macedonia (13,1), celelalte state cu excepția Maltei (10,4) situându-se sub valoarea de 10 procente (Bulgaria – 8,6%, Ungaria – 5,3%, Ucraina – 2,7%, Finlanda- 2%, Spania – 0,7% etc.).

Raportul mai arată că:
• În fiecare zi, mai mult de 16.000 de copii mor, înainte de a împlini vârsta de cinci ani, cel mai adesea din cauze prevenibile.
• Aproximativ o pătrime din numărul total de copii sub cinci ani (156 de milioane) au dezvoltarea fizică și mental încetinită din cauza malnutriției.
• Unul din șase copii de vârstă școlară din întreaga lume nu este, în acest moment, inclus în sistemul de educație.
• Conflictul a forțat aproape un copil din 80 să plece de acasă.
• 168 de milioane de copii din întreaga lume sunt exploatați prin muncă – în cazul a 85 de milioane fiind vorba despre munci riscante – , număr care depăsește totalul copiilor care trăiesc în Europa (138 de milioane).
• O adolescentă din cinci se căsătorește la fiecare șapte secunde.

• La fiecare două secunde, o adolescentă naște.

Rezultatele integrale ale studiului sunt aici.

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4183

7 comentarii

  1. Jesus! „O adolescentă din cinci se căsătorește la fiecare șapte secunde.
    La fiecare două secunde, o adolescentă naște. 1 din 2 copii se afla in risc de saracie si excluziune sociala in Romania.”..Groaznic!!!

    • Un calcul simplu ar arata ca ar trebui sa avem un numar impresionant de adolescente ca sa existe o casatorie la 7 secunde. Chiar ar trebui verificate unele informatii…

  2. Saracia isi spune cuvantul! Eu ma intreb cum de fac profit multinationalele astea in Romania? Ca la asa saracie si nivel de trai, ce rezulta in asemenea statistici de anafabetism si sanatate precara, cu greu pot intelege de unde profit?

    • Depinde despre care multinationale vorbim, dar pana la urma sunt niste procente, cei care nu sunt analfabeti, pot foarte bine lucra si maximiza profitul multinationalelor, cei care sunt saraci, tot reusesc sa cheltuie niste bani pe mancare proasta si bautura…

  3. Of…ingrozitor…Romania si Bulgaria sunt in Europa doar …geografic…practic…suntem langa Africa.

  4. Sincer mie nu imi vine sa cred ca o tara ca tunisia stam mai bine in clasament. O cunostinta s-a casatorit cu un tunisian , amandoi absolventi de facultate , au facut copii iar el a „aratat” ca are drept de viata asupra copiilor punand cutitul la gat copilei si altadata a batut-o pe fetita de 2 ani in fata familiei ca sa demonstreze ca el face ce vrea cu ea , cam ce copilarie au acele fete ? Si majoritatea fetelor si adolescentelor in tunisia????
    Si eu cred ca unele cifre trebuiesc verificate. Si fratele meu care munceste in germania mi-a spus ca este socat de faptul ca multi colegi de munca si prieteni au si cate 2 copii la varsta de 18 ani si ca sunt f multe cazuri de adolescente cu copii raportat la grupul lui de prieteni si colegi din romania . Plus ca la noi majoritatea cuplurilor fac copii dupa varsta de 27 de ani,cel putin asta vad eu in jurul meu. Cred ca sunt multe zone,poate rurale unde situatia sta asa ca in statistici si datorita faptului ca parintii pleaca la munca si raman adolescentii nesupravegheati dar sunt de parere ca daca aceste ong uri impreuna cu protectia sociala si-ar face treaba ar putea schimba ceva. In privinta violentei asupra copilului exista lege si ea trebuie aplicata impreuna cu masura consilierii parintilor agresori, multa consilere si supraveghere pt parintii care sunt acuzati pt violenta in famile asta ar trebui.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *