Acum sunt mare, mami… (p)

Curând, copilul tău începe școala. Primul lui an, sau poate al doilea sau al șaptelea. Pentru noi, nu e mai ușor cu timpul.

Îi alegi haine și caiete și un ghiozdan mai mare. I le pregătești din timp, i le speli și le calci, le netezești cu palma ca să-ți mai scuturi din griji. De fapt, ce-ai vrea tu să netezești e calea lui cu totul, alegerile, viața.

Îl lași să se îmbrace singur, e mare de-acum. Îl privești cu drag și admirație și ciudă că nu mai e tot mic, al tău, dependent de tine. Ai sări să-l ajuți cu nasturele ăla, dar te abții, știi că vrea să facă totul, cât mai mult, singur.

Îi așezi gulerul cu o lacrimă în colțul ochiului. Când a trecut timpul? De ce?

Îi spui să aibă grijă la școală, să nu se lovească, să fie atent la ore. Ai vrea să-l ții acolo, în brațele tale, să nu fie nevoie să-l pregătești pentru ceva ce nu mai are legătură cu tine.

Îi dai drumul pentru că știi că are nevoie de asta, că lumea lui nu mai poți fi tu, că trebuie să cunoască, să admire și să iubească alți oameni, că are de învățat și de la ei, că are de suferit din pricina lor, pentru că asta e viața în care l-ai adus și pentru că dacă îl iubești, trebuie să-l lași să se desprindă.

Îi cumperi lucruri și te gândești c-ai da tot ce ai să-i cumperi și fericirea, liniștea, un drum lin, fără lacrimi și durere.

Îl privești cum se opintește să-și încheie cămașa drept și să-și tragă ghetele în picioare.

Te cuprinde un val de speranță. Se va descurca, e puternic, e deștept, are o bază solidă, se va adapta, va fi fericit.

Apoi se dezechilibrează și se poticnește, comentând cu limba printre dinți, transpirat tot.

E, totuși, atât de mic… Și școala, viața, nu-s tocmai ușoare… Ai vrea să-l faci ghem, cu haine noi și ghiozdan cu tot, să-l bagi înapoi în burta ta și să-l duci așa la școală, la adăpost.

Dar el n-ar vrea asta, el vrea să alerge, să strige, să învețe, să întrebe, să stea aproape de ceilalți, departe de tine. Și e normal. Are nevoie de asta.

Iar tu o să-l privești cum se desprinde, o să-i strecori în geantă câte-un măr și-un bilețel de iubire, o să suspini în drum spre serviciu, cu gândul la el, apoi o să alergi spre el după-amiaza cu sete și cu dor și-o să afli că s-a descurcat chiar foarte bine. Sunt copil mare acum, mami…

În aceste poze, Sofia a purtat cu bucurie haine și încălțări din colecția “modă cu chef de școală” a TEX Carrefour. Toate se găsesc exclusiv la raionul Textile din hipermarketurile Carrefour din toată țara. Anul acesta, marca Tex a primit prestigiosul premiu Best Buy Awards, adică marca a fost votată de consumatori ca marca numărul 1 de textile cu cel mai bun raport calitate-preț. Hainuțele sunt foarte frumoase și rezistente, ușor de îmbrăcat de către cei mici, în culori vii și ușor de combinat.  Am apreciat mult produsele din denim, care sunt la modă și care rezistă bine la tăvăleală și la multe spălări succesive, dar și încălțările frumoase, ușoare, potrivite pentru zile obișnuite la școală sau în oraș. Găsiți în Carrefour nu doar haine și accesorii pentru școală, dar și toate cele necesare începerii școlii, de la rechizite la ghiozdane, pălării, echipament de sport, elastice de păr și ciorapi de toate culorile și grosimile. Sfatul meu este să mergeți din timp să cumpărați lucruri pentru începerea grădiniței sau a școlii, să luați și copiiii cu voi, să-și aleagă singuri lucruri, prețurile sunt foarte bune, iar gama de produse și mărimi este generoasă (i-am luat și celui mic pijamale, tricouri și pantaloni pentru grădiniță).

Aici găsiți catalogul acestei noi colecții TEX, iar informații despre fashion și produse sunt pe blogul Tex, aici.

Aș vrea să mulțumesc lui Ioan Stoica pentru pozele atât de frumoase și pentru felul în care știe să se joace cu copiii mei când facem poze, și echipei Bistro Matrioska pentru că ne-au primit, e un loc foarte călduros și generos, cu mâncare bună și cărți de citit cât aștepți salata, cu pian și terasă, ne-am simțit grozav, vom reveni cu siguranță la voi.

Cum vi se par ținutele Sofiei? Eu apreciez mult și atitudinea, omul zice s-o facem modelă… 🙂

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4183

20 comentarii

  1. Foarte frumoase, si fotografiile voastre, si hainutele prezentate. Si eu le cumpar copiilor mei hainute Tex. Sincer, nu mi se par chiar de o calitate extraordinara la cum se pastreaza in timp, dupa mai multe spalari, dar sunt ieftine si, per total, ok.

  2. Sunt ok TEX. Au deschis un stand si in mall baneasa la etaj imediat cum urci pe scara rulanta. Nu am intrat ca nu am avut tim, sigur sunt hainute pentru copii dar nu stiu daca sunt si pentru adulti la standul ala.
    Pentru hainute mai de calitate as recomanda si Next. Nu sunt foarte scumpe, intr-adevar TEX au pret mai bun dar celede la Next au calitatea mai buna. Se pot comanda de pe site si vin foarte repede.

  3. Sofia incepe scoala anul asta?

    Si noua ne plac hainutele de la TEX..nu rezista ele la prea multe spalari si la provocarile la care ii supun copiii mei (plus ca pentru Matei, la 10 ani, extrem de rar gasesc ceva pe masura lui), dar sunt simpatice si cu pret bun, mai ales daca prinzi si promotii..

  4. Wow, ce mare (inaltă) e fiica ta, abia astept s-o vad si pe a mea la fel, acum are 4 ani si jumatate :), iar in privinta hainelor, tulul tocmai a devenit materialul meu favorit si sunt deja la a 3-a rochie pe care i-am facut-o :). Fetitei tale ii sta superb in rochita de blugi cu ghetute.

  5. Ai o fetita superba. Amandoua sunteti de fapt frumoase. Iar Tex este foarte bun, de acolo cumparam multe haine copilei noastre.

  6. Foarte frumoase pozele si tinutele. Am regasit o Ioana in miniatura. Unele haine le-as purta si eu daca ar exista marimi pentru mamici :).

  7. Pozele sunt absolut superbe, de data asta imi venea sa sar textul numai ca sa vad mai repede pozele :)) Si asta e ceva, pentru ca imi place mult cum scrii 🙂

  8. Cu lacrimi in ochi am citit! Ce repede trece timpul. Au trecut deja trei ani de al prima noastra zi de scoala. Si chiar asa ma gandeam cum sa netezesc drumul lor si de ce trebuie sa plece zilnic de langa mine.

  9. nu, nu imi este ciuda ca nu mai e mic si dependent de mine. fiecare pas pe care copilul meu l-a facut fara mine m-a bucurat. fiecare lucru pe care l-a facut fara mine m-a bucurat. ma bucur de faptul ca el creste, ma bucur de fiecare etapa in care intra si de fiecare etapa pe care o depaseste. mi se pare ca e firesc asa si ca nu am niciun motiv sa fiu trista sau sa simt ca pierd ceva. cand el castiga, eu castig alaturi de el. de ce-as trai hranindu-ma din nevoia pe care copilul meu o are de mine, ajungand sa flamanzesc pe masura ce el creste?
    orele pe care le petrece la scoala sunt ore in care compara, acumuleaza, creste. nu-mi e frica de acele ore nici pt el, nici pt mine. copilul creste si fiecare pas firesc din viata lui ma face sa zambesc. si nu vad de ce ar fi altfel.

  10. Ma gandesc cu frica si emotie la ce ma asteapta. De abia ma descurc sa imi iau mie haine si inca nu am copii.Tin minte ca ai mei nu imi ofereau cele mai bune haine de copii si nu cred ca a observat cineva asta.
    E un text scris frumos. Multumim!

  11. Hainele Tex imi par scumpe pentru calitatea oferita. Nici modelele nu ma dau pe spate… Sunt cam banale… Iar incaltamintea… Chiar nu as da imitatie de piele in picioare copilului asa cum si eu am ales de ceva ani ca mai bine aleg un lucru de calitate dar mai scump decat unul prost si ieftin.
    Sofia e super faina!

  12. Rochia de blugi a Sofiei mi-a adus aminte am și eu una la fel, cu eticheta. Am făcut-o cadou unei fetițe, colegă cu Sara. Iar când a fost aniversarea Sarei, a primit-o înapoi. Cadou. ??? Dar Sarei nu ii vine, ca ii e mică. Și uite așa a rămas in șifonier.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *