Tâmpenia anului în parenting: câtă vreme ne folosim mâinile pentru a mângâia copiii, e OK să le folosim și să-i lovim

Când crezi că le-ai auzit poate nu pe toate, dar măcar pe cele mai ciudate, zbang, apare câte una nouă care te răstoarnă cu fundul în sus, îți dă foc, te face să te revolți și te încrâncenezi că niște aberații nu sunt doar spuse cu voce tare, dar sunt spuse la televizor și popularizate, iar majoritatea publicului e de acord cu ele.

Ieri am aflat că o doamnă intitulată parenting expert a spus la o emisiune TV din Marea Britanie că a-ți lovi copilul e cam din același film cu a-l alăpta sau alinta. Da-da, nu e vreo glumă proastă, am citit despre întregul scandal AICIAICI, și am urmărit respectiva secvență din emisiune (una dintre cele cu audiență semnificativă de la postul ITV) AICI.

Respectiva doamnă face parte dintr-un ONG numit Campaign for Real Education. Ce a spus ea la televizor: câtă vreme avem cu ai noștri copii o relație care implică și gesturi fizice, tactile, precum alăptatul și îmbrățișările, atunci și pedepsele fizice sunt acceptabile. Din ce a spus ea la televizor, eu am înțeles (și rezum la modul simplist) că atunci când îți bruschezi copilul, o faci cu aceeași mână cu care, de exemplu, îl îmbrățișezi, îl mângâi sau îi oferi sânul, deci e OK.

Vă rog să vă simțiți liberi să luați foc. Dacă alăptatul și mângâiatul sunt recomandate, și plesnitul este, pentru că se face, nu-i așa, tot cu corpul.

Tot doamna expert a mai spus că, atunci când copiii ei erau mici, i-a bruscat sau lovit uneori „ca să îi facă să înțeleagă”, pentru că erau prea mici, chipurile, ca să le poată servi argumente și explicații. Ceva ce aud des de la părinți obosiți, crescuți la rândul lor cu bătaie. Pentru ei scriu de atâția ani, alături de ei mă lupt să schimb mentalitatea asta bolnavă cum că nu ne putem crește copiii decât cu frică.

„Avem cu ai noștri copii o relație care implică atingerile; îi îmbrățișăm, îi pupăm, îi alăptăm. Dar uneori apar momente… De exemplu, când copilul iese în fugă pe stradă. Îmi amintesc că și copiii mei au făcut asta și atunci i-am zguduit bine și le-am zis să nu mai facă asta vreodată”, a mai spus doamna la TV

Nu pot să pricep și pace cum de mai există astfel de persoane și că ele mai sunt lăsate să vorbească la televizor. Cealaltă invitată din studio a explicat foarte bine următorul lucru: când doi sau mai mulți copii se lovesc la locul de joacă, îi despărțim, îi luăm deoparte și le spunem că nu e un coportament acceptabil; când niște adulți se iau la bătaie într-o cârciumă, îi oprim și victimele fac reclamație la poliție pentru agresiune. Dar când un părinte își lovește propriul copil, atunci spunem că este vorba de disciplinare???!!!

Când ajungi să îi provoci copilului durere ca să îi transmiți ceva ce nu ai putut transmite altfel este, după mine, profund greșit și nu am să obosesc niciodată să spun și să explic asta. Este răzbunarea ta, ca părinte, pe tine, pentru că nu poți sau nu știi să procedezi altfel. Nu este niciodată în regulă să lovești copilul!

Mi-a făcut rău fizic să ascult cum un reprezentant al unui ONG care se ocupă de educație spune că atunci când copiii sunt prea mici ca să înțeleagă, o pălmuță e eficientă. A mai spus și că acel copil atât de mic, odată lovit, NU te va privi cu teamă, nu-nu! Pentru că bezna minții. Există acum sute de studii care ne arată că până și pălmuțele astea distrug relația părinte-copil, încrederea de sine, modelele de relații funcționale, afectează copilăria și sapă o prăpastie adâncă între victime și agresori.

Și iar mă întreb cum, dar cum poți compara relația pe care o construiești cu al tău copil prin gesturi tandre cu cea pe care (crezi că) o construiești atenționându-l cu câte o smetie când nu face ce, când și cum vrei.

P.S A ieșit scandal după respectivul moment din emisiunea Good Morning, Britain. Dar dintr-un sondaj făcut public de moderatori chiar în timpul emisiunii a reieșit că 54% dintre telespectatori sunt de acord cu lovirea copiilor ca metodă de a-i disciplina…

Sursa foto: copil lovit via Shutterstock.com

Pin It

18 Comments

  • mihaela spune:

    Csf. Exista multi cretini in lume. Nu suntem o specie perfect, doar, intr-o masura, perfectibila.

  • Monica spune:

    Stai sa vaz daca am inteles. Logica ei este urmatoarea: daca folosesti un cutit sa tai un mar poti sa il folosesti sa tai si niste cabluri de priza inainte sa opresti curentul.
    Folosesc piciorul la mers? Atunci il pot folosi si sa mi-l indes in fund. Sau sa amestec cu el in oala cu ciorba.
    Concluzie: daca iepure atunci fasole, prin urmare chirpici si deci, fara indoiala, coropisnite.
    Ce? Nu ti se pare logic?

  • maddy spune:

    dupa logica ei si sotul doamnei cu mainile sale ii ofera flori, ii face masaj, o imbratiseaza, asa ca e perfect ok ca atunci cand el e suparat, tot cu mainile alea sa o bata ca sa`i bage mintile in cap. fara suparare, nu?

  • Deea spune:

    „Palma la fund” a fost și probabil încă mai este considerată, de anumiți experți, o metoda ok de a opri un comportament nedorit. Acum vreo 7-8 ani,când cea mare era mică, imi cumpărasem niște cărți de „parenting”, nu cred ca știam la vremea aia termenul, nu se vorbea mult la noi și nu aveam atât de mulți „experti” ( de la oameni cu studii pana la cântărețe). In fine, erau cărți scrise de psihologi, psihopedagogi din afara, iar majoritatea recomandau „time-out” , iar unele chiar „Plesnitul la fund” ca ultima varianta. Era scris clar ca acest plesnit peste fund trebuie făcut oarecum controlat( deci nu cu intenția de a provoca durere) cu degetele răsfirate etc. Cred ca erau și poze. Aceeași metoda ce o folosești la dresajul câinilor, acolo e cu ziarul la fund. Parca am mai citit ca acest „spanking” e încă controversat in alte tari și nu prea se include la „violenta fizica”, atât timp cât e aplicat ca in instrucțiuni. Nici măcar nu am o părere despre asta, tot parentingul a luat-o razna.

  • Carla spune:

    „Unde dă mama, creşte” -varianta englezească.

  • Oana spune:

    Draga printesa, ca un resident britanic de mai bine de 15 ani, iti pot spune ca programul TV la care te referi e unul tip „tabloidal”, unde intentionat au fost invitati indivizi cu pareri colorate care sa dezbata un subiect, sa creeze sensational, sa creasca rating etc. E exagerat un pic sa consideram asta „tampenia anului”; iar rezultatele sondajului sunt, cred eu, bazate pe oameni care nu trateaza subiectul prea serios.
    In UK smacking-ul e illegal (bine, se poate dezbate definitia); si, din experienta mea, abuzul fizic/lovitul copiilor in UK, daca exista, sunt considerate unacceptable ca norma.

    • Irina spune:

      oana, e adevarat ceea ce spui despre postul ITV in general si despre programul lor matinal, in special. insa ONG-ul in care respectiva doamna activeaza pe un post destul de rasarit nu este unul tocmai necunoscut in mass-media britanice. reprezentanti ai Campaign for Real Education sunt invitati inclusiv pe la BBC si li se solicita puncte de vedere. asadar, dincolo de profilul emisiunii, discutam despre opinii acceptate si, iata, promovate de o organizatie care, chipurile, activeaza in zona educationala. cam nasol.

  • o femeie spune:

    pt asemenea femei 2 palme de la sot tot mangaiere inseamna?
    Sau de la doctor, sa o ajute sa se lase de fumat si sa slabeasca un pic.
    Sau de la dentist un shut in fund ca nu a periat bine dintii si are resturi la ultimii.

  • Cris spune:

    Nici nu pot sa scriu in limba romana… it seems that I still have a lot of issues…when I read this part:”Ceva ce aud des de la părinți obosiți, crescuți la rândul lor cu bătaie. Pentru ei scriu de atâția ani, alături de ei mă lupt să schimb mentalitatea asta bolnavă cum că nu ne putem crește copiii decât cu frică.”, a deep fear feeling came into my heart and tears as well… this is what a mother that loves and hits her little girl is doying to the adult the girl became…and believe me I had a lot of therapy until my 30s…and I thought I am cured …well it seems I am not… crying now…

  • Dan spune:

    Apropos de bătaie ca metodă de descărcare emoțională: acest „instrument” este printre noi din timpuri imemoriale. În cartea cu mușchetari a lui Dumas-tatăl este o scenă în care unul dintre personajele principale, în acel moment refugiat la mănăstire și abandonat (credea el) de cea care îi răpise inima, folosea frecvent un bici pe propria piele pentru a-și scoate gândurile necurate din cap și (presupunem) pentru a se calma. Sigur, e o scenă dintr-un roman de secol 19, însă ce fel de „parenting” poate să educe asemenea comportamente, asemenea metode de reglare a emoțiilor? Concluzia e, cred eu, destul de clară. În secolul 21 nu mai folosim autoflagelarea pentru gestionarea emoțiilor; e poate un progres.

  • Iulia spune:

    Da, un rationament exemplar! Pe acelasi principiu, daca doamna isi foloseste gura pentru a manca branza, atunci o foloseste si pentru a manca c…t. Sa se inscrie pe grupul de Antiparenting pe FB.
    Toate subiectele astea sunt exploatate special pentru a crea tabere, conflicte, pentru a face audienta. Doamna asta poate sa nici nu existe, poate fi doar o actrita angajata intentionat pentru a lansa astfel de ipoteze. Important e ca efectul de fluture a fost creat si ajungem sa ne insusim un subiect si sa ne scoatem ochii.

  • Mam spune:

    Mie personal nu-mi plac articolele despre ce se discuta la TV. Nu mi-a plăcut nici cel cu copiii care seamănă cu foștii iubiți. Imi par articole can-can de umplutura, din lipsa de inspirație sau de timp pt a scrie ceva de calitate. Eu intru pe acest blog pt a citi articole serioase sau haioase. Sper că nu am deranjat Prințesa, pe care o respect și o citesc cu mare drag.

  • Eliza spune:

    Iti multumesc ca aduci la cunostinta si ca nu ne lasi sa uitam ca inca sunt oameni care instiga la asa ceva.

  • Ana M spune:

    Cei ce au votat probabil erau de acord si cu batutul sotiei, pentru ca nu a pus patrunjel in ciorba.
    Nu uitati ca acum, in Marea Britanie e plin de imigranti proveniti din tari in care violenta e ok. Si cum ei sunt cei care au destul timp sa stea sa voteze la emisiuni transmise cand oamenii sunt in mod normal la munca, normal ca ei vor constitui acel procent de sustinatori!

    • LS spune:

      Ia dă-mi și mie repejor un procent al emigranților de acest gen, Ana M ( sper un procent mare, că e plin de ei ) . Tu, doar tu, fără Google sau alți comentatori. Apoi, spune-mi la fel de repede cum de știi tu că acest număr imens de oameni stă la televizor și mănâncă chipsuri. ( Chipsurile eu le-am adăugat în speranța unei atmosfere complete de leneveală . )

    • dia spune:

      Hmmm, emigranți romani? Ca nah, violenta domestică si asupra copiilor e in floare la noi… nu trebuie sa ne uitam peste gardul vecinului…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *