Aglomeratie mare

Am atitea de scris, de spus, de intrebat, de ascultat de la voi… Dar nu prea apuc sa ma asez linistita citeva minute cu degetele peste taste. Sint mereu pe drumuri, prin autobuze, cu nasul in cefele meltenilor si cu fundul in palmele mitocanilor care se prefac inghesuiti in mine cind jumatate din tramvai e gol. Cunosc oameni noi, ma imprietenesc cu oameni vechi, semnez, parafez, modific, beau fresh cu multa gheata ca sa-mi fac curaj pentru urmatorul autobuz, probez rochii si voaluri, molfai pe apucate cite-o cireasa intre o intilnire si urmatoarea. N-am mai stat la masa, cu o farfurie in fata, o furculita in mina stinga si un servetel in poala de mai bine de o saptamina. Nu m-am vazut cu prietena mea cea mai buna de doua saptamini.
Dar uite ca azi e vineri, diseara dansam, iar miine ma duc la restaurant sa-mi aduc aminte ce inseamna un papanas bun, apoi ma vad cu oameni pe care ii aleg eu, nu-i las sa ma aleaga ei pe mine, iar duminica imi fac vint catre munte, unde o sa fac poze la cer de jos in sus si o sa maninc cel mai bun snitel de pui pe un virf de munte unde odata nu de mult m-a speriat de moarte o vaca. Nu-mi plac vacile, mi se par perfide sub privirea aia umeda si sticloasa. Ca daca au coarne, clar stiu (si vor) sa-mi provoace chestii dureroase cu ele. Dar si ce daca, nu mi-e frica de vaca aia, ca intre timp am crescut mare si n-o s-o mai iau la sanatoasa pe creasta muntelui numai pentru ca ea a ridicat o sprinceana catre mine. Ea are coarne, eu am strategie. Las’ ca vedem noi care-i mai tare.
Acum ma duc sa-mi pun pantofii cu toc, ma asteapta un 104 sa ma duca in centru sa cunosc un blogger international, sa las o factura, sa predau o invitatie, sa vad un sediu de firma si poate, daca am noroc, sa iau un prinz organizat. Si-apoi sa vin fugutza acasa, sa scriu, sa modific, sa postez, sa editez, sa adun si sa scad, sa citesc contoarele, sa schimb nisipul pisicilor, sa intind cuvertura pe patul din dormitor…
Hai ca nu-i asa rau cum suna. Mi-ar trebui un aparat d-ala de dilatat timpul, second hand evident, ca n-am bani de unul nou.
Ce ma enerveaza cel mai tare e ca nu apuc sa maninc suficiente cirese. Si ca nu reusesc sa traiesc suficienta viata.

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4183

10 comentarii

  1. Si stai ca inca n-au venit caldurile alea cumplite, cind mirosurile de transpiratie sint ucigatoare direct de la 8 dimineata…
    Iar apropo de vaci, empatizez. Vacile sint periculoase.
    Masina de dilatat timpul n-am, ca eu am timp. Am atata timp ca as da in stanga si-n dreapta. De fapt, ia si tu doua ore pe zi, ca vad ca ai nevoie…

  2. Ei, ai energie. Traiesti. Cugeti. Existi. E mare lucru. Lasa meltenii, lasa prostiile. Scrie. Mult si frumos

  3. Hei, Laura, multumesc si bine-ai poposit printre gardurile si meltenii mei. Eu as scrie, la fel de frumos, cu siguranta muuult mai mult, daca mi-ar mai da viata asta o pauza din cind in cind… 🙂

  4. hai ca m’ai amuzat cu vaca ta si mi’am amintit ca si eu fugeam de ele cand mi se parea ca ma privesc intr’un fel.

    sa te distrezi in wk si pentru mine… si sa ai timp sau sa te obisnuiesti cu viteza asta ca sa poti sa traiesti mai mult decat suficient.

    tu papa papanasi si eu cirese si facem schimb telepatic :))

  5. Evergreen, nu stiu daca vreau sa ma obisnuiesc cu viteza asta, nu e ca nu-mi place, ba dimpotriva, dar cred ca nu ma tine fizicul la asemenea program :D.
    De acord cu swapul de delicii. Cum procedam mai exact?

  6. Cred ca nici la SH nu se mai gasesc masini de dilatat timpul…le-au luat altii mai rapizi.
    si crede-ma niciodata nu vei avea suficient timp sa traiesti viata..trece asa..p fuga…
    Un wkd placut si plin de soare si zambete!

  7. sa stii ca si mie mi frica de vaci:) cirese mananc intr-una de cand au aparut, sunt preferatele mele…ar trebui sa-ti faci si tu mai mult timp sa le savurezi ca imediat nu mai sunt…iar pe mine faptul ca am mult de alergat intr-o zi ma face sa trec mai usor peste aceasta perioada
    weekend placut!

  8. Simona, multumesc de urari, sa te bucuri de weekend, de pauza, de viata.
    Lara, da, asa e, time flies when you’re having so much to do, si nu ma pling, doar ca nah, simt cum trec lazile de cirese pe linga mine…. 🙂
    Weekend minunat!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *