Agentii imobiliari, moartea pasiunii

Nu vreau sa jignesc pe nimeni, nu vorbesc despre vreun personaj anume, ci mai degraba despre unul colectiv, foarte prezent in viata mea in ultimii 11 ani (v-am mai spus ca m-am mutat cu chirie de 11 ori pina acum, nu?). E el, Agentu’ imobiliar. Bun, agentu’ asta e de doua feluri: ala care da spre inchiriere si ala care da spre vinzare. Agentu’ de tip doi mi-a iesit in cale abia de curind, asa ca pe el inca il analizez. Pe cel cu inchiriatul il cunosc inca din 1998. Nu s-a schimbat mult. Are acelasi costum ieftin, lucios pe fund si pe la coate, cu camasa alba umpic gri pe la guler si mansete. Conduce o masina mica si veche, inscriptionata cu numarul de fix si fax al agentiei. Asta daca nu cumva e suficient de putin performant cit sa mearga cu tramvaiul.

Agentul imobiliar de inchirere este mereu flamind. Mieros, politicos, vorbeste mult si repede, pentru ca, nu-i asa, are atit de multe de zis. Strecoara complimente obosite; face glumitze expirate, ride singur, da din miini, se zvircoleste sa fie convingator. Pentru ca stie ca oferta lui e jenanta. Si-atunci croseteaza un ditamai mileul de detalii pe care le pune intii pe net intr-un anunt cit mai urlator, apoi le dezvolta la telefon si ti le livreaza si live, daca ii dai ocazia. Bun, deci are o garsoniera confort 1, 40 mp, complet utilat, recent renovat, zona buna, la 2 min de metrou, vecini prietenosi, pret excelent. Suni, nu afli nimic nou si concret, doar niste epitete in plus, gen „ocazie excelenta” si „numai azi m-au sunat 20 ca vor s-o vada”. Si la asa concurenta, te bagi, nu? Sa vezi minunea. Si te urci in metrou, frumos imbracata, sa dai bine la vecinii prietenosi. Si mergi, si mergi, pina la capat de linie. Acolo il suni pe Agentu’, care-ti zice sa iei umpic tramvaiul, ca sa nu-ti obosesti talpile delicate. Si mai mergi cu tramvaiul inca 5 statii, iesi bine din civilizatie. Dar nu-i nimic, iti zici, si-asa te saturasei de praf si zgomot. Cobori, pasesti cu atentie sa nu calci pe cap betivii care dorm la umbra in statie, stringi poseta la piept. Ah, uite-l, Agentu’, e acolo, te asteapta, iti zimbeste, da din miini, spune ceva dar tu nu te gindesti decit ca n-ar fi fost rau sa iei de-acasa briceagul elvetian pe care l-ai cistigat la promotie la tigari. Si o iei pe stradute, printre case si blocuri de 2 etaje cu rapirea din serai intinsa la uscat pe la geamuri. Si se frig micii la gratare, si puradeii se bat linga gard, manelele se aud de peste tot. Urcati intr-un bloc. Casa scarii nu mai are geamuri de mult, par explodate cumva. Pe pereti sint insemne dubioase de culoare maro, speri din tot sufletul ca e dermatograf. Un gindac negru de dimensiunea unui pui de pisica te asteapta pe presul de la intrare. „Aici este”, te anunta victorios Agentu, atent sa nu-l muste gindacul de glezne. Si intri. Si acolo e un fel de dulap mai mare, cu igrasie, linoleum cojit, fara mobila, cu un aragaz interbelic plin de resturi de mincare adunate acolo de pe vremea cind ai absolvit tu gradinita. „Pai da, are 40 de mp, cu tot cu casa scarii si lift, ca doar de folositi si pe ele zilnic, nu? Haha”.” In baie, n-ai cada. N-ai nici dus. Ai un fel de furtun prins de chiuveta. Sa te speli si pe cap daca tot ai terminat mai repede cu spalatul pe dinti. „Pai ziceati ca e renovat recent…” „Pai da, este, sigur, vedeti bazinul asta de la veceu? Are cel mult doi ani! A investit proprietarul, ca stie si el ca acuma chiriasii sint mai exigenti…” Aprobi fara sa comentezi, pina la urma nu vrei decit sa scapi cu viata, sa mai tragi o gura de praf de bucuresti si sa-ti mai scalzi urechile macar o data in zgomotul infernal al orasului. Intrebi de pret. Auzi ceva astronomic. Nici sa rizi nu-ti mai vine. Stringi si mai tare poseta la piept si iesi din scara, in fluieraturile prietenoase ale vecinilor.
Agentu’ te priveste incintat, probabil convins ca te-a convins. Tu-i spui ca il suni mai tirziu si te arunci in tramvai. El ramine in statie cu un zimbet de carton, si probabil te injura printre dinti. Ca esti proasta si n-ai acceptat pe loc oferta. Mai ales ca pe linga faptul ca proprietarul vrea 6 luni avans, tre sa ii mai dai si lui, Agentului, niste sute de euro, ca fara el n-ai fi gasit minunea de ocazie, si oricum, la cit a muncit pentru asta, merita salariul tau pe doua luni.

Saptaminile astea am cunoscut si Agentu de vinzare. Alt material, ca vorbim de sume cu de trei ori mai multe zerouri. Costumul e tot ieftin, ca nah, e criza. Masina e tot un matiz, tot vechi. Discursul e insa mult mai apretat. Avem constructii lungi, elaborate, cu subiect si predicat, plus o multime de termeni noi, cititi in revistele de specialitate. Totul e „jucat”. Tavanul, proiectul, caminul, scheletul de scara. Sint jucate. Adica nu-s drepte, practic. Si pentru asta, pretul casei e cu 10% mai mare. Uneori, Agentu’ te cheama la 25 de km de Bucuresti sa vezi o casa care inca nu exista, ca abia se toarna fundatia. Dar nu-i nimic, iti deseneaza el in praf cu virful pantofului unde-o sa fie bucataria si dormitorul. Si cit costa? 150.000 de euro. La tzara, la 2 ore de centrul bucurestiului, mica, prost compartimentata, groaznic finisata, cu teren pe care cu greu ai loc sa intinzi o patura sa faci un picnic.

Asta daca nu cumva Agentu’ decide sa aplice tactita diversiunii. Adica sa se pretinda proprietar. Casa e a lui, a construit-o pentru familie, cu cele mai bune materiale si cei mai buni meseriasi, dar acum si-a pierdut jobul si nu-si mai permite s-o termine. La pret nu poa sa lase, ca atita a dat pe teren si pe constructie, e marfa de calitate, ocazie, se bat clientii pe ea. Si peste 2 luni suni din nou, si el n-a dat-o, mai lasa la pret o mie doua, nu mai mult, ca nu vrea sa iasa in pierdere, si el tine la casa, ca doar e a lui etc etc. Si cind te gindesti ca pentru un contract semnat, un scrobit d-asta ia citeva mii de euro… Nu ma enervez, ca e luni dimineata si ploua asa frumos…

Spunea cineva ca afurisita asta e criza are o multime de parti bune. Nu stiu cit de multe-s ele, eu una sigur vad: ca macar jumatate din talentatii astia vorbareti ca niste papagali colorati si mincinosi ca niste femei adulterine au ramas la ei acasa, in fata televizorului, sa-si exerseze epitetele si minciunile pe nevasta. Comision zero.

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4182

23 comentarii

  1. ah, deci asta insemna "jucat"?! banuiam eu, dar nu ieream sigur. am vrut sa-l intreb ieri pe el dar am zis ca n-are rost. apoi am vrut sa te intreb pe tine, dar n-am vrut sa par tolomac. si dupa aia am uitat.

    ai uitat sa zici de name dropping-ul in exces. "vedeti casa aia? sunt parintii lui anca turcasiu, cornel si… nevasta-sa. dincolo sta doctorul Micu (?!). Aici directorul general de la "Sicovital" (nushce firma de medicamente). dincolo si-a facut casa presedintele de la SC Mistretu SA." si tot asa, un pomelnic intreg.
    who da fuck gives a fuck unde stau parintii Ancai Turcasiu? si fiindca veni vorba, who the fuck is Anca Turcasiu. adica stiu, canta.
    in fine. zona era buna, inteleg. da' pe mine ma deranjeaza cumplit orice name dropping.

    mda. as vrea sa vad si eu un agent de asta care vorbeste mai putin, ca mie mi-e penibil cand aud pe unul are lauda casa de-i iese prin urechi. unu care sa stea si sa astepte sa-l intre eu ceva. presupun ca asta se va intampla doar la o casa care se vinde singura. in rest, se pare ca regula e ca cu cat marfa-i mai proasta, cu atat agentul vorbeste mai mult. de tinut minte.

  2. Sfatul meu…!!!!!!!!
    Vrei casa? Pe pamant? A ta?
    Fa-o singura!!!!!!!!!!
    Asa cum vrei!!!
    Dureaza un pic dar o faci pt o viata!!!
    Si costa mai putin decat daca o cumperi!!!
    La final stii ca e facuta cu simt de raspundere si nu iti cade in cap la primul vant mai puternic.
    Vrei informatii mai in detaliu suna-ma!!!

  3. mie mi s-a intamplat ceva haios.cautam apartament de cumparat si am gasit unul care ne-a convenit,iar agentul care era femeie pur si simplu i-a furat proprietarului telefoanele mobile si i le-a inchis pana am scos noi banii sa facem precontractul.lol

  4. Robobabe, si eu am vrut sa comentam umpic despre asta cu "jucatul", da' uite ca ne-am luat cu chestii mai serioase si-am uitat. Agent imobiliar sa vorbeasca mai putin nu exista. Tot proprietarii sint baza. Ei macar stiu despre ce vorbesc, ca au construit cu mina lor… Deh, bafta noua!
    Irina, ne0am facut calculele in toate felurile si deocamdata am ajuns la concluzia ca diferenta de pret intre una ridicata de altul si una ridicata de noi nu merita nervii si timpul si stresul pe care stim ca-l presupune constructia propriei case. Si terenurile sint inca doarte scumpe… Dar daca ne razgindim, apelez, promit, stiu ca esti tare priceputa!
    Camelcutza, pooooftiiiimmm? A furat telefoanele? Doamne fereaste, ajtia nu-s oameni, sint monstri mici, cu minti criminale. Oare e vreun pacat capital pe care nu l-ar incalca pentru o suta de euro in plus?

  5. Priblema e ca nu stii ce cumperi niciodata.
    Una spune proprietarul ca a facut acolo si alta e in realitate.Ma refer la materiale structura…etc.
    Iar mai dureros e ca te trezesti la un moment dat ca dai pe intretinerea casei pe timp de iarna mai mult decat poti duce, pt ca nu ia nimeni in considerare acest detaliu super costisitor (mai ales)atunci cand face o casa cu scopul de a o vinde.
    Cand cauti o casa trebuie sa stii la ce sa te uiti.Aspectul estetic e deja cam pe ultimul loc.
    In conditiile in care se construieste in Romania eu n-am sa-mi cumpar niciodata o casa decat daca doar poate a fost facuta de tata.

  6. Irina, da, mi-e teama ca ai dreptate. D-aia si incercam sa luam ceva de la un proprietar, de la cineva care si-a construit ceva pentru el. In dezvoltatori n-am deloc incredere. Nu e deloc simplu…

  7. :))) io am cunoscut un singur agent ca de un an jumate sunt mutata si mi-e bine. am avut noroc de proprietari cumsecade.

    Am incercat sa pun eu biletele si sa gasesc fara intermediari, dar omii le rupeau.

    Agentu' e hamesti. Tu tre' sa fii atenta.

  8. Am ras copios, pe final m-am deprimat. Cred ca-n prima parte am putut sa rad pentru simplu fapt ca n-am fost nicodata in situatia asta.

  9. cred ca daca prezinta corect, nici mai mult, nici mai putin, vreo casa sau apartament sau garsoniera li se taie din salariu! ori asta, ori ei chiar au impresia ca sunt f destepti iar sub interlocutorii lor geme pamantul de la atata prostie. altfel nu se explica toata avalansa de tampenii ce le iese din guritze.

    pe de alta parte, cel putin la partea cu name-dropping-ul, nu stiu de ce am senzatia ca ei raspund, in felul asta, unei "cerinte a pietei"? ca exista o categorie consistenta de cautatori de vecini langa care "da bine" sa stea?

    e aproape ca la faza cu audienta, ratingul, tirajul in mass-media: exista un oarecare grup amator de un varf de lingurita de cacat si, pe acest considerent, tuturor li se livreaza cate-un polonic. sunt curioasa cat o mai tine. si-n imobiliare, si aiurea.

    bafta sa gasiti ceva potrivit!

  10. Ira, tineeee o vesnicie, ca amatori de name-droping (sau ma rog, la modul general, de cacat) sint destui in tara asta amarita. Multumim, sa ne gasim bun si frumos si aproape si ieftin. 😀

  11. Incearca si zona de vest:Domnesti, Clinceni,preturi mai bunicele case frumusele,curti spatioase si verzi,nu fereastra in fereastra ca in Voluntari sau ma rog…E doar o idee,voi hotarati daca sa faceti drumul dar incearca pur si simplu o recunoastere in nume propriu fara Agentu cu Matizu .Si referitor la criza:in demersul acesta al vostru ar putea fi de partea voastra.Bafta!

  12. @Anonim, multam de idee, daca zici ca e rost de ceva curte, uite chiar weekendul asta o sa mergem in recunoastere si prin partea aia.
    Cit despre catel… Va fi ori lup ori labrador, inca n-am terminat negocierile. Si nu, nu e nici Coditza… 😀 Desi nu esti departe de solutie.

  13. Daca va hotarati sa mergeti in excursia asta mergeti in comuna Domnesti si Clinceni deci dupa bariera.sunt si dezvoltatori in zona cu case de vanzare deci: Bafta!Aaa si imi trece alt nume prin cap:Azorica?Azorel?Misto faza cu ariciul ,am vrut si eu la un moment dat pana cineva mi-a spus ca miros f tare,dar sunt perseverenta si vreau o bufnita 😀

  14. :))))))) o bufnita…. uite ca asta chiar n-aveam pe lista. Da' astea nu stau prin copaci? Sau tu ai asa ceva prin gradina? Te invidiez.
    Miroase aricul? Saracul… Habar n-aveam. Mbine, atunci poate ma reprofilez pe soricei sau serpi. Oricum, ca e reptila sau rozatoare, tot Labush il intitulam, e clar.
    Catelul insa nup, nici Azorel nu e numele lui. Misterul persista.

  15. Nu,din pacate nu stau la curte dar nu se stie niciodata.Asa cum tu ti-ai cladit casa visurilor in suflet,eu mi-am cladit casuta mea de la tara cu prispa si muscate rosii in cerdac,stergare atarnate la icoane,ierburi de leac cu miros de fan si levantica,de paine coapta in cuptor ,rafturi pline cu tot felul..si in batatura o nepotica si o multime de animale.

  16. Asa sa fie! Daca bagheta mea magica ar functiona si pentru alti oameni, imediat as scutura-o deasupra visului tau, sa se faca adevarat.

  17. Bafta sa iesi invingatoare si din lupta asta. Poate la anu' pe timpul asta te bucuri de inceputul de toamna la voi la casuta. Dupa ce luati masa copioasa din postul anterior, va asezati pe balansoar si simtiti pt prima oara dupa o vara calduroasa nevoia sa va cuibariti sub o paturica 😀 dar hai deja sunt departe ;)) Bafta multa! orice casa veti gasi, voi o veti transforma intr-un camin, i know it!
    ps. Grivei? ;))

  18. Jean, nu e o varianta pe care o excludem 100%, dar nici una pe care o punem in capul listei, in primul rind pentru ca eu traiesc din scris, si e greu sa fac asta in alta limba decit in cea materna. Si degeaba am in alte tari case si masini daca 8 ore pe zi vind cuie.

  19. Scrii frumos si captivant, te citesc cu placere, drept urmare te rog sa n-o iei ca pe o critica din partea vreunei concurente, dar "umpic" nu exista, si-l folosesti atat de des ca-mi ia din placerea lecturii. In speranta ca o vei privi constructiv, semneaza o tiza.
    PS: un pic!

  20. @Anonima-tiza, eu folosesc o gramada de cuvinte care nu exista, ca imi place sa ma joc. Dar ai dreptate, cred ca am dezvoltat un tic cu umpicul asta. Promit sa am mai multa grija de azi inainte! Multumesc, sa ai seara excelenta!

  21. Name dropping-ul poate fi util, dar depinde de nume. Dacă pe strada ta stă Năstase, păi atunci sigur nu vor fi gropi în asfalt, gunoiul va fi ridicat la timp, etc…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *