Uitaţi-vă la fetiţa asta. Are trei ani.

E blondă şi creaţă. Are ochii negri şi rotunzi ca nişte mure mari. Are şi licărul acela pe care-l au prinţesele-n desene animate.

Merge la grădiniţă de un an. Locuieşte la casă cu părinţii ei. Aleargă prin curte o pisică maidaneză aciuată. Preferă să stea desculţă în parc.

Ca oricărei fetiţe blonde şi creţe, şi ei îi place culoarea roz. Dac-ar putea, n-ar mînca decît lucruri roz.

Spre deosebire de alte fetiţe însă, ea are un hobby mai special: îi place să-şi lipească plasturi cu rivanol peste tot.

E isteaţă, şmecheră, flirtăcioasă, atentă la detalii, cuminte. E o fetiţă nemaipomenită. Îmi doresc o fetiţă nemaipomenită ca ea.

Acum mai uitaţi-vă o dată la ea. Nu întoarceţi privirea, cum fac mai toţi oamenii pe stradă. Uitaţi-vă la ea şi spuneţi-mi dacă voi credeţi că ea crede că e ceva în neregulă cu ea.

Îşi prezintă încîntată poşeta.

Dansează.

Spuneţi-mi că nu vi se strînge inima de ciudă şi de drag. Uitaţi-vă la voi. Uitaţi-vă la ea încă o dată.

Acum spuneţi-mi că puteţi s-o ajutaţi. Într-un an s-au strîns abia 10% din bani. 185.000 de euro nici măcar nu-s aşa de mulţi bani.

Ea e Ioana. Mi-a zîmbit aseara şi mi-a pus o vrajă pe suflet.

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4183

23 comentarii

  1. Dragă Ioana,
    m-am gândit mult la fetiţa aceasta ca un îngeraş şi e bine că pui mereu imagini cu ea. Vroiam să te întreb dacă îmi permiţi să pun şi eu pe blogul meu cazul ei (doar nişte poze şi un mic text, + conturile pentru bani), nu se ştie niciodată cum sensibilizăm nişte inimi şi de unde vine ajutorul. Eu oricum voi ajuta, nu încape îndoială. Îmi mobilizez cât mai mulţi prieteni şi cunoscuţi. Am un prieten medic, îi prezint cazul şi poate va găsi şi el o soluţie, de participat sunt sigură că va participa la ajutorul ei. Secretul, aşa cum spunea şi mama mea (muuult mai înţeleaptă decât mine) e să nu te întrebi DE CE EU, ci să te rogi să ieşi cu bine din toate, să cauţi soluţia, ieşirea. Nici nu ştii cât bine faci că te implici. Şi dacă îţi doreşti mult, sunt convinsă că veţi avea o prinţesă sau un prinţişor. E de ajuns să vrei. Te îmbrăţişez cu drag şi sper să ne cunoaştem cândva şi personal. Am urmărit filmuleţul tău despre ciocolată şi mi-a plăcut mult. Cu drag, LEXY

    • Lexy, draga mea, chiar te rog sa scrii despre Ioana, poti folosi poze, poti prelua textele cu totul daca vrei, orice crezi ca e nevoie sa afle cit mai multi oameni de micuta.

      Ma simt legata de miini si de picioare, nu stiu ce sa fac mai mult, parca ma sufoc de neputinta… si banii se string atit de greu, of…

      Multumim pentru ajutor si pentru interes!

  2. Liniile de telefon sunt functionabile. Eu am donat. Faceti-o si voi, succes si inima buna!Va saruta pe toti, mama Ioanei, printesa urbana.

    • Multumim, orice vorba in plus ajuta, mai afla oameni, cine stie cum aude de ea cineva care isi permite sa doneze mai mult…

  3. Te-am postat si la mine pe blog.Adica pe Ioana.
    Este pe germana, deci nu te astepta la mari declaratii literare (daca traduci prin google 🙂 ) .Sper sa aiba ceva rasunet si vocea mea micuta .

  4. Ioana, am făcut acum un lucru îndrăzneţ. I-am scris deputatului Silviu Prigoană, ştiu că el deţine un centru de protezare la Cernica. I-am prezentat cazul Ioanei şi i-am indicat blogul tău, unde poate citi ceea ce tu ai scris mai bine ca noi toţi. Poate e un lucru exagerat, dar nu strică, măcar să promoveze cazul, să se strângă cât mai mulţi oameni care să ajute cu proteza respectivă. Ştiu că şi dânsul a trecut prin aşa ceva şi ştie ce înseamnă. Poate, cine ştie, ne poate ajuta şi îi poate oferi micuţei, dacă nu respectiva proteză, măcar o sumă de bani ori o promovare în rândurile celor cu posibilităţi mai mari decât ale noastre. Acum nu rămâne decât să ne rugăm. Şi să nu ne lăsăm. A

    • Foarte bine ai facut, Alexandra, rau n-are ce sa iasa, in cel mai rau caz o sa ignore mesajul tau si n-am pierdut nimic. Dar si daca se implica, ar fi excelent pentru micuta!
      Multumim pentru idee si pentru implicare!

  5. ufff….. as vrea tare mult sa iau legatura cu parintii Ioanei. doar sa vorbesc cu ei. poate sa o cunosc si pe ioana. eu, si baietelul meu, suntem in aceiasi… „oala”. uita-te la mine pe facebook. Sebastian este un viteaz. frumos, destept, puternic. deci… seamana mult cu Ioana!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *