Luni, dubla duminică

Nu scriu pe blog în weekenduri. Pentru că nu vreau și n-am vreme de scris. Zilele de weekend sînt doar ale noastre, ale mele cu ea și cu el. Sînt pline ochi, de dimineață de la 8 (uneori chiar de la 7) pînă seara la 9. Uneori seara găsesc apeluri ratate cu 10 ore în urmă, atît de rar îmi verific telefonul. Laptopul nu mi-l deschid deloc, decît dacă e obligatoriu să caut vreun program la vreun muzeu sau parc.

Dar azi e luni. Totuși, e o zi de luni liberă. Sîntem tot doar noi trei. Deci e ca și cum ar fi weekend, numai că mai greu, că lunea vine după două zile de distracție și conectare în trei care pe mine m-au lăsat complet lată de oboseală. Am avut și oaspeți din țări străine, am ieșit mult, am gătit, am stat pe terasă la vin și tapas pînă tîrziu, burta atîrnă tot mai greu, suport foarte greu căldura.

Deci teoretic ar trebui să nu scriu. Practic, iacă-tă-mă. Repede repede între omleta mare și prima ieșire la joacă, să vă spun că:

1. Am nevoie de o vacanță la mare. Care o să se întîmple peste niște ani, la cum arată lucrurile.
2. Sofia e fată mare: își alege singură hainele, se urcă și se dă jos singură din scaunul ei de mașină, de dezbracă (aproape) singură, se descalță singură. Sigur, în proces mai cade, se agață, mai rupe una alta, dar totul totul face sigulă.

Iată cele mai recente outfituri.

20140608_184003

(tricoul cel cool e de la Minirock)

3. Postul pe care l-am scris acum niște ani despre homosexualitate (și ce cred despre asta) e încă popular. Și adevărat. De asta ce ni s-a întîmplat sîmbătă seară ne-a suparat destul de tare.

Acum fug la multiplele chestii adorabile pe care le am de făcut, voi, dacă aveți timp și chef, puteți comenta cu mine pe oricare dintre cele trei subiecte. O să fac giumbușlucuri să mențin conversația vie. 🙂

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4183

13 comentarii

  1. Ce nesimtita! De parca unei familii cum sunteti voi sau noi sau ei (evit cuvantul „normal”) trebuie sa-i pese de ce fac alti oameni, in alte case sau in alte paturi. Romania (cu tot cu Tata Leana de la sat si televiziunile de „stiri”) trebuie sa invete ce e aia viata privata si respectul pentru ea.

    Si eu am acelasi sentiment de inca o duminica. Doar ca fara burta si cu bebe de aproape 6 luni in curs de diversificare. Dar, e bine si frumos si cald si, cel putin pe strada si in casa mea, miroase a tei infloriti. 🙂

  2. o intrebare scurta (ptr cand ai timp):cum faci cu programul de culcare al Sofiei, in zile ca astea, cu musafiri si seri prelungite afara.Mie mi-e ca ii pierd cheful de somn de la ora 10.Multumesc si o zi faina!

    • Programul ei de somn (de zi si de noapte) este identic indiferent de programul nostru, de musafiri, petreceri, etc, ea la 2 la prinz si la 8 seara e in pat, cineva sta cu ea pina adoarme, apoi o supraveghem pe camera cit timp noi stam pe terasa sau la un film sau whatever.

    • :)) ok,deci pe terasa la voi.Initial ma gandisem la terasele restaurantelor.Pfff,cam asa vad si eu la mine:adio seri in oras 🙂
      Super iile si foarte dulcica mititica

    • E cadou de craciun de la omu, a luat-o dintr-un magazin de pe calea mosilor.

  3. Rasounsuri posibile la intrebarile „ziaristei”:
    1. Nu ma simt in mod particular mandra ca sunt bucuresteanca nici azi nici maine nici ieri asa cum nu m-as simti mandra nici daca as fi vieneza, singaporeza sau patagoneza. Locatia e meritul soartei, conjucturilor, etc… nu al meu.
    2. Daca s-ar casatori fi-miu cu un barbat: hmmm, o sa poata tac-su sa iasa cu „nora” la o bere iar eu ma inteleg bine cu barbatii deci unda verde.
    3. Pedofil criminal poate sunteti poate nu sunteti dar proasta sunteti in mod sigur deci sunteti la fel de periculoasa ca si un pedofil criminal.
    4. ” Sigur nu știați, dar conform unui studiu făcut în SUA, 80 dintre pedofili sînt homosexuali.” = „Bla bla bla SUA bla bla” , cuvantul SUA anuleaza seriozitatea afirmatiei.

    • nu toate studiile americane sunt balarii. oamenii studiaza pedofilia in contexte academice, mie mi se pare util.
      CU TOATE ASTEA, chiar si daca 80% din pedofili sunt homosexuali, reciproca nu are cum sa fie adevarata deoarece e o eroare de logica.

      e ca si cum ai zice ca 80% pisici au blana alba, deci animalele cu blana alba sunt nocive societatii fiindca 80% animale cu blana alba sunt pisici.

  4. Daca s-ar marita fie-mea cu o gagica? .. daca tanti aia o face fericita, io-s de acord. Sigur ca nu e chiar ‘comod’, pentru ca ar avea mereu de suportat tot felul de ‘corecti’ care sa-si bata joc de alegerea ei, dar datoria mea de parinte este sa ii fiu alaturi. Si i-as fi. Ma intereseaza mai mult sa o stiu iubita si fericita, decat sa ii bag pe gat ideile altora.

  5. Sa va bucurati de dubla duminica! e mult mai buna decat dubla de luni, caci la mine incepe saptamana de munca duminica.

  6. Daca as avea un copil si acel copil s-ar casatori cu o persoana de acelasi sex, ar insemna ca s-ar casatori cu un OM (femeie sau barbat) si m-as bucura tare ca ea/el e fericit(a) si m-as bucura ca si-a gasit pe cineva cu care sa imparta ce are de impartit (pasiuni, ganduri, sentimente, amintiri etc.).

    Ceea ce ne defineste conditia de OM este suma faptelor pe care le intreprindem si NU cine ne trece prin pat, bucatarie, dus etc.

    @Cirius: subscriu si eu la numarul „1” al tau 🙂 insa eu cred ca locatia (tara in care m-am nascut/tara in care locuiesc) este o chestie pur aleatoare (care nu ma defineste insa nici nu ma deranjeaza) si nu un merit.

    Foarte fain tricoul.

    Nu am mai apucat sa merg la mare/ocean de ceva ani buni insa plaja raului din apropiere cateodata este un surogat placut :).

  7. Un mare număr de copii din zilele noastre sunt foarte deştepţi, curioşi, vioi şi amuzanţi.

    În „epoca raţiilor şi cozilor” un copil era (şi de multe ori a rămas şi la maturitate) un tip bizar, de o timiditate absurdă, de autist, în faţa necunoscuţilor şi în schimb tare în gură când era în gaşcă, umil până la a se face cârpă în faţa profilor şi gata oricând să chiulească de la ore ca să fumeze în spatele tomberoanelor, încet la carte, dar şi fără să fie curios să afle lucruri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *