Inima casei noastre bate în bucătărie (p)

Dacă vreodată ne-om muta într-o casă pe pământ în țara asta sau în următoarea, vreau ca bucătăria să fie mare. Mare, să ne putem învârti toți cinci prin ea fără să ne călcăm pe picioare. Ivan să-și poată plimba mașinuțele, Sofia să poată zbura cu dragonul ei din hârtie lipită, eu să pun capac peste omletă, omul să-și caute înnebunit ochelarii, pisica să fugă bezmetică printre noi după o scamă imaginară. Să am o insulă cu ghivece pe ea și multe sertare cu oale dedesubt și în jurul ei să ne strângem toți, cu prietenii noștri și ai copiilor, la o plăcintă mare cu mere coapte.

Vreau ca sufrageria să fie plină cu cărți. Să aibă un acvariu în loc de televizor și o canapea uriașă de culoarea laptelui cu cacao. Să ne putem întinde pe ea toți în toate direcțiile,  să fie comodă și pentru scris, și pentru citit, plină cu ghivece cu plante verzi și vii, cu draperii moi și o măsuță de cafea pe care copiii s-o umple cu creioane și bucăți de puzzle.

Vreau ca dormitorul să fie mic, mic de tot, cât să cuprindă un pat pare și două noptiere pe care să ne stivuim amânpatru toate cărțile cu care ne ducem seara la culcare. Atât, pat și noptiere și poate o comodă mică de tot pe care să-mi îngrămădesc colierele de bumbac și cerceii din lemn și desenele copiilor.

Holurile pot fi grase, goale și albe, cu câte-un tablou colorat atârnat și pisica noastră alergând bezmetică după scamele noastre imaginare.

Biroul poate fi mic sau mare sau rotund ori pătrat, nu prea-l folosesc. Scriu în pat sau pe canapea sau direct pe parchet, unde-mi vine gândul cel bun.

Băile pot fi oricum, petrecem oricum prea puțin timp în ele. Curate și oricum.

Lumină să fie,  căldură, texturi moi, culori prietenoase, flori și verde, cărți și jucării de copii. Nu mă supăr nici pe haine aruncate ici și colo, nici pe câte-o cariocă strecurată în trusa mea de machiaj. Asta face casa și viața vie, surprizele, micile încurcături,  zâmbetele sau încruntăturile, amintirile împreună.

Îmi plac casele noi, camerele de hotel, pensiunile, apartamentele prietenilor. Îmi place să văd cum își așază fiecare suflul în mobile și accesorii, în jurul căror obiecte se strânge familia, unde-s zonele cu inimă din casă.

La noi, deocamdată, veselia cea mai mare este în jurul mesei, pe podea, printre jucării, și în patul mare, unde ne strângem toți dimineața și ne iubim de parcă nimic altceva nu mai există pe lume.

Zilele trecute am făcut câteva poze în showroomul de mobilă Lems din Park Lake, să vă arăt ce mobilă aș alege dacă am renova acum apartamentul nostru sau ne-am muta în casă nouă. Când eram mică, mă uitam cu maaaare plăcere cu mama pe reviste nemțești cu mobilă și ne imaginam cum o fi să fie să trăiești în minunile acelea de case. Vă imaginați cu câtă bucurie am făcut pozele de mai jos! 🙂

Dar înainte de poze, vreau să vă mai spun că în toate magazinele Lems din toată țara aveți până pe 5 noiembrie reduceri de până la 50% la toate produsele. Și credeți-mă (de fapt, se vede și în poze), canapelele, dormitoarele și bucătăriile arată grozav! Toate mobilele Lems sunt create la Câmpina, în fabrica de mobilă Lemet. Îmi place mult că aceste produse sunt 100% românești, de la design la producție, că au prețuri pentru toate buzunarele și că au o mulțime de modele, pentru toate gusturile și dimensiunile de camere. Și acum sunt reduse până la jumătate! Dacă aveți chef de-o renovare, Lems e o idee bună!

 

 

 

Mi-ar plăcea să-mi spuneți care-i inima casei voastre. Unde bate ea?

 

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4183

16 comentarii

  1. Frumoasa mobila de la Lem’s, intr-adevar, insa nu permite sa jonglezi cu dimensiunile. In plus, ce am luat eu de la ei – un coltar de bucatarie cu mass si scaune s-a facut praf in 3 ani. Cred totusi ca durata de viata ar trebui sa fie putin mai mare…
    P.S. Bluza ta inflorata este absolut superba! Si tenesii galbeni se asorteaza asa de frumos cu mobila din spate. Foarte frumoase fotografiile

    • „Teniși”, nu „teneși”. Pentru ca sportul ala care se joaca in pantofi usori se numeste „tenis”, si nu „tenes”. Sunt atat de multe lucruri complicate in gramatica noastra incat e mare pacat sa le gresim si pe astea de logica simpla. Mai ales cand mai si scriem bloguri etc…

  2. În bucătărie, acolo avem cartierul general.
    Drăguță mobila dar tu ești … ce mai încolo-ncoace, su-per! Și ilegal de slabă. Cred c-ar trebui să mă cos la gură ?.

  3. Inima noastra bate in bucataria deschisa care da-n living. Am fugit de ideea asta insa apartamentul era superb iat asta era singurul minus pe care l-am acceptat. Este minunat!!!! Gatesc, vorbesc cu familia, nu ma simt inchisa si inghesuita iar ferestrele mari imi permit sa aerisesc instant. De acord cu tine, in dormitor un pat mare, dulapuri incastrate daca iti permite spatiul si noptiere. Atat. Mi s-a facut somn ?

  4. La noi in sufragerie,bucataria e prea mica.Acolo ne intindem pe covor,ne jucam,desenam ne simtim bine.Eu caut acum tablouri si lucruri dragute de pus pe pereti.In poze era ceva interesant,set de 3 tablouri.Frumoase poze.

    • Este superb la tine Cleo 🙂

      Si la mine tot in bucatarie este inima casei si a mea, nu e mare, dar este la bulevard si este luminoasa, iubesc sa imi beau cafeaua la masa din bucatarie, singura 🙁 (sotul prefera canapeaua din living)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *