Săptămâna trecută am avut-o invitată în live pe doamna doctor Iuliana Picioreanu, medic primar medicină de familie cu experiență de peste 30 de ani în spital și cabinet, coordonatoarea națională a grupului de lucru pentru sănătatea copilului desfășurată de Societatea Națională de Medicina a Familiei.
Am discutat despre un virus respirator care afectează îndeosebi copiii sub 5 ani, foarte prezent, dar foarte puțin cunoscut la noi: virusul sincițial respirator (VSR). 80% din copiii până la vârsta de doi ani fac VSR cel puțin o dată, alții fac și de două ori pe sezon. Unii fac o formă foarte ușoară, pe care poate nici nu o sesizăm. Alții fac o formă severă.
Puteți urmări discuția în clipul de mai jos (65 de minute).
Am rezumat mai jos principalele aspecte legate de simptome și tratament, dar și complicații și prevenție.
Nu este o afecțiune gravă, dar pentru anumite categorii de copii poate fi problematică, iar pentru restul e neplăcută. E bine să fiți pregătiți, majoritatea copiilor fac de mai multe ori VSR în timpul copilăriei mici.
ce este virusul sincițial respirator (VSR)?
Iuliana Picioreanu: VSR este identificat din 1956, când a fost depistat la o populație de cimpanzei răciți.
Există în jur de 200 de agenți cunoscuți care determină infecțiile tractului respirator, iar 64% din infecții sunt cauzate de VSR. Tot el e răspunzător și de 80% din decesele copiilor sub un an.
VSR acționează prin două proteine: o proteină G care identifică celula gazdă și se leagă cu o altă proteină, proteina F, de celula umană și pătrunde în organism, în mucoasă și de acolo invadează celulele sănătoase și formează o celulă mai mare, numită sincițiu. La copiii mici, acest virus determină o infecție la nivelul tractului respirator inferior (traheea, bronhiile mari, bronhiile mici și alveolele).
care sunt simptomele VSR?
I.P.: VSR se poate manifesta ca o răceală comună: cu muci, cu tuse, stare proastă, febră. La copiii mai mari sau la adulții cu astm bronșic sau BPOC e o problemă mai mare, pentru că acest virus lezează epiteliul, mucoasa, cilii, bolnavii vor tuși mai mult timp, chiar patru săptămâni până să se refacă.
factori de risc pentru vsr
I.P. Principalele clase de risc sunt prematurii, copiii micuți, care până la 6 luni au sub 5 kg, copiii cu malformații congenitale de cord, cei cu boală pulmonară cronică. Toate aceste categorii pot face forme severe de boală.
La un prematur bolnav de VSR, bronhia sau calea respiratorie are un perete extrem de gros și deci, lumenul sau gaura prin care trece aerul e foarte mică. Mucii sunt de sus până jos, până la capătul arborelui bronșic, iar un bebeluș nu poate tuși. Tot arborele lui bronșic este inundat de mucus și bebelușul se îneacă.
La pacienții cu malformații congenitale de cord complicate, în care una din ușile prin care curge sângele din cord este obstruată sau nu există, se creează o presiune mare la nivelul plămânului, care duce la o oxigenare slabă a întregului corp.
Mai există o categorie de pacienți de care să ținem cont și anume cei cu boli neuro-musculare. Pe ei nu îi ajută musculatura. Noi când respirăm, toracele se lățește, datorită musculaturii, ca să intre mai mult aer în plămâni. Ei bine, la acești pacienți nu se prea poate.
Așa cum sunt și alte malformații care reprezintă risc de formă gravă la VSR, de genul sindromului Down.
Copiii din toate aceste categorii sunt extrem de vulnerabili.
Un alt factor de risc sunt factorii de mediu: poluarea, mamele fumătoare, locuințele foarte aglomerate (un studiu Eurostat relevă faptul că în România locuințele sunt cam aglomerate, adică stau foarte multe persoane pe o suprafață mică), sărăcia.
Factor de risc este și prezența unor atopii în familie, astm bronșic sau alergii.
Când mergem la spital sau la medic?
I.P.: Dacă e să ne luăm după Academia Americană de Pediatrie, semnele de boală gravă sunt alimentația și respirația deficitare.
Acestea apar cam în jurul celei de-a cincea zi de boală. Semnele de severitate maximă ar fi: muci, rinoree, tuse, plus interes scăzut pentru ce se întâmplă în jur, apatie sau devine extrem de iritabil, cu reducerea poftei de mâncare și apneea (lipsa respirației).
Le asemenea, la o săptămână de febră, copilul ar trebui consultat de către medic, pentru că trebuie evaluat d.p.d.v. clinic, să nu existe o suprainfecție.
cu ce se treatează VSR?
I.P.: Acest virus nu se tratează cu antibiotic. Nu recomand nici antivirale, acelea se administrează doar în spital.
Oferim tratament de suport, adică antiinflamatoare pentru a scădea febra mai mare de 38,8, dacă starea copilului e proastă.
Oferă VSR imunitate naturală?
VSR nu oferă imunitate nici pe termen scurt, de imunitate pe termen lung nu poate fi vorba. Până în doi ani, unii copii se îmbolnăvesc și de două ori în același sezon.
metode de prevenție împotriva VSR
I.P.: Sunt patru elemente de luat în seamă.
În primul rând trebuie oprită răspândirea, care se face prin metodele clasice: spălatul pe mâini corect sau folosirea soluțiilor antiseptice.
A doua metodă ar fi limitarea transmiterii prin purtarea măștii. Lumea urăște masca, dar ea e extrem de utilă.
A treia măsură de prevenție este evitarea colectivității și a aglomerațiilor, pe cât posibil, în sezonul umed șu rece.
Și a patra este informarea și relația bună cu medicul de familie sau pediatrul.
De exemplu, dacă se mediatizează că infecțiile s-au înmulțit, familiile care au un copil cu factor de risc, e bine să se decidă ca toți să stea în casă. E o măsură de protecție pentru cel mic, neajutorat.
Ajută Synagis în prevenirea infectării cu VSR?
I.P.- Synagis este un anticorp monoclonal, o metodă profilactică eficientă și sigură care se folosește de 20 ani în 80 de țări. Și la noi a fost introdus prin anii 2000, dar nu era subvenționat. De anul acesta e subvenționat și în România, din februarie 2022 este oferit gratuit persoanelor cu risc mare.
Scopul acestei terapii cu Synagis este ca cei infectați să nu ajungă în spital, cifrele arată că a determinat reducerea spitalizării aproape la jumate. Poate nu sună mult, dar dacă 5 din 10 copii născuți prematur sau cu malformații congenitale de cord, care primesc Synagis, nu ajung să fie spitalizați, e bine.
Până la apariția vaccinului, acest anticorp monoclonal este singura soluție pentru acești micuți cu probleme.
Există teste specifice pentru VSR care se pot face la laborator sau în spitale?
I.P.: Există testul PCR specific pentru VSR, ca și în cazul COVID-ului, care e scump. Pentru copii există testele rapide, care sunt chiar foarte eficiente (mai puțin eficiente la adult). În România nu se prea găsesc. Nici în farmacii, nici în spitale.
Diagnosticul îl pune medicul prin excludere. Pentru gripă și SARS-COV2 există teste, deci în sezonul tipic le elimin pe acestea două, rămâne VSR, la care se adaugă și patologia puțin mai dură.
recomandați curele de aerosoli casă pentru tratarea virozelor respiratorii, inclusiv VSR?
I.P.: Nu recomand, o terapie cu aerosoli poate face mai rău. Academia Americană de Pediatrie, de exemplu, interzice în bronșiolită tratamentul cu aerosoli. Pentru că dacă fac o terapie cu aerosoli cu un mucolitic în bronșiolită, acesta fluidizează așa de mult, că e posibil să îmi înec copilul cu secreții, pentru că el nu poate expectora. Iar dacă ajung cu el în spital, secrețiile acestea trebuie scoase cu aparatură specifică, copilul are apoi nevoie de oxigen sau, în cel mai rău caz, de ventilație, iar aceasta se face numai în spital.
concluzii pentru părinți
I.P.: Nu vă recomand automedicația, nu dați copilului tratamente după ureche!
UNICEF arată că în România se întâmplă ceva grav: aproximativ 45-50% din părinți se informează de la vecini, bunici sau alți părinți. Și nu de la medic. Ceea ce nu e normal! Chiar dacă suntem printre țările cu durata de concediu prenatal cea mai lungă, la nivel de educație stăm foarte prost. Chiar dacă stăm acasă, nu ne educăm corect. Cel mai bine să facem ca englezii care zic: Supraveghează și așteaptă!
Este foarte important să existe o legătură între pacient și medic.
O altă greșeală care se face adesea: unii părinții desfac capsula care are un praf înăuntru și le dau copiilor conținutul, ceea ce este greșit. Pentru că acea capsulă este astfel creată încât odată înghițită, trebuie să depășească niște bariere, cum ar fi stomacul. Dacă desfacem capsula, pulberea nu își mai face efectul, nu mai ajunge unde trebuie să fie absorbită.
La fel și pastila secabilă. Dacă are dungă pe ea, o putem împărți, dacă nu are, nu o putem tăia.
Am observat că părinții nu mai au răbdare. Vor să se însănătoșească copilul lor cât mai repede. Vor să rupă lanțul normal al imunității.
De exemplu, mucii. Ei înseamnă barieră, zid. Așa reușește organismul să își izoleze focarul infectat. Iar mama îl rupe! Cu batista bebelușului, de exemplu. Sau tusea. Combaterea tusei nu se face decât dacă devine chinuitoare. Nu dacă tușește dimineața și mai tușește seara, începem să îi dăm tratament pentru tuse. Iar apoi întrebăm medicul, de ce nu a trecut tusea? Prin tuse organismul se apără, scoate particulele infectate în exterior.
Febra nu o combat dacă e 37 și ceva. În carte se spune că febra se combate dacă e mai mare de 38,8. Pentru că în timpul febrei se secretă interferon, care e antiviralul natural al nostru.
Mai multe informații despre VSR găsiți și aici.
Sper să vă fie de folos.
Transcriere realizată de Anda Zaiț.
Din pacate, la noi, foarte multi medici dau antibiotic la orice raceala si e greu eu ca mama sa decid daca il aministrez sau nu copilului? si e trist ca suntem puse in situatia de a ne asuma aceasta decizie. Nu inteleg de ce daca, eu fara studii medicale inteleg ca antibioticul se administreaza doar in caz de infectie bacteriana medici ignora acest lucru.
Doctorii fac asta ca sa scape de pacienti. Ei stiu ca o raceala se poate trasforma in otita sau supra infectie si stiu ca parintii o sa le strice weekendul cu telefoane si mesaje in toiu noptii. Asa ca prescrie si antibiotic sa fie….
Mai e si cultural, nu se face sa trimiti pacientul acasa cu mana goala. Eu am fost trimisa cu copilul acasa fara nici un tratament decat „tine-l sub observatie”. In Romania daca faci asa ceva iti merge vestea ca esti incompetent si dai faliment rapid.
Alt motiv este ca nu exista protocoale oficiale de tratament. In tarile civilizate o otita se trateaza la fel de orice medic, difera doar numele comercial, substanta activa e tot timpul aceeasi. Protocoalele sunt actualizate permanent in functie de ultimele progrese ale medicinei. Astfel medicul e protejat de malpraxis (am urmat regulile) si nu pierde vremea sa se informeze singur si sa umble pe la conferinte (chestie pe care medicii buni din Romania o fac pe buzunarul lor).
Doamne ce sfaturi utile! Si eu am fost o mama panicata la inceput dar m-a linistit pediatrul. Mi-a dat un fel de manual de utilizare cu exact ce spui tu mai sus, cand sa merg la dr si cand nu si cum sa las corpul sa lupte singur.
Nu o sa inteleg niciodata panica asta a romanilor cu dusu copiilor la doctor. Nu inteleg de ce un pediatru sanatos la cap isi face public numarul personal de mobil si accepta sa i se trimita poze cu scaunul bebelusului pe whatsap in toiu noptii.
Traiesc intr-o tara din aia in care mamele fac petreceri de varsat de vant (ca sa imbolnaveasca copilul intentionat si controlat) si isi trimit copii bolnavi cu sticla de paracetamol la cresa. Plus ca problemele de sanatate nu se discuta in cadru social si niciodata nu o sa stii ce tratament a primit copilu lu vecina pt otita. Pe cand la romani e la ordinea zilei sa compari diagnostice, simptome si retete.
Eu pot sa contactez pediatrul doar intre 8 si 17, in rest spitalul de copii sau clinicile private cu garda de pediatrie (care costa o avere deci te gandesti de doua ori daca e cazu sa-i deranjezi).
Urgențele nu există acolo? În cazul unei situații care chiar cere asta.
Mi se pare de bun simt sa respectam anumite limite, dar la noi nu se mai știe când ești la munca sau acasă. Dacă eu, ca director de școală, primesc telefoane și mesaje la orice oră, îmi imaginez ce pățește un doctor…
Asta e ideea, dupa ora 17 mergi la urgente, la stat (printre cele mai bune din lume dar astepti cu orele daca nu te aduce salvarea) sau la privat (nu se asteapta dar costa cat un weekend la 5 stele). Fiecare om are dreptul la viata privata si e normal sa nu deranjez medicul dupa program.
Off topic: nu am nici nr de mobil personal al invatatoarei, pot comunica cu ea doar intre anumite intervale orare.
Si in 12 ani de munca nu am fost sunata niciodata pe mobil dupa ora 18. Mobil platit de companie.
Foarte misto articolul, ma bucur ca aduci mai multe informație despre RSV in România, Ioana.
Noi locuim in Germania, aici se știe de acest virus, iar recomandările pediatrului sunt ca cele din articol. Ambii mei copii tocmai ce au avut RSV, iar simptomele pot fi înfricoșătoare (unul din ei e un bebe de 6 luni).
O singura mențiune as face apropos de muci si batista bebelușului. Din experienta si din recomandările pediatrului, in combinație cu soluție Salina ea este f eficientă in a preveni de ex otitele: dacă copilul are muci f mulți si nu ii suflam, ei pot ajunge in urechea interna si cauza probleme măricele.
Batista bebelușului mi-a fost recomandata de către toții pediatrii cu care am interacționat cu explicația ca dacă nu eliminam mucii corespunzător se pot duce către ureche și pot favoriza otite. Am avut și noi minunea de VSR, iar cel mic (4ani) a fost mai rău ca la covid(delta) – febra mare (39.6) care nu ceda la antitermic uzual, moleșeală foarte mare (nu putea sa stea in fund), tuse cu voma, etc. Nu este in categoria de risc și a scăpat de pneumonie, dar am tras 2 sapt după aceasta viroză.
Exact la asta ma gandeam si eu. Foarte util articolul dar partea cu mucii nu am inteles-o.
Locuiesc in Elvetia si atat de la camera de garda cat si toti pediatrii la care am fost ne-au spus ca este foarte important sa scoatem mucii (cu apa salina sau dupa caz cu Nasivin), deci nu inteleg de ce un medic pediatru nu ar recomanda sa scoatem mucii la un copil atat de mic ?
Si noi ne-am luptat cu RSV de 2 ori, o data cand avea 9 luni si o data acum la 19 luni, ambele cu bronsiolita. A fost greu dar am trecut peste bineinteles fara antibiotic.
Util si fain dialogul avut, multumim. Partea cu mucii imi rudica si mie semne de intrebare, tocmai pentru ca niciun medic pediatru sau Orl nu a oferit recomandarile acestea in episoade de viroza
Noi chiar avem probleme cu bronsiolitele repetate, am ajuns de 4 ori pana acum la spital pe oxigen.
Cine ar trebui să prescrie Synagis sau de unde se face rost de acest anticorp? Pana acum toată lumea ( medici) ne-a recomandat Singulair, pe care nu îl gasesc sub forma necesară.
Interesante informațiile, dar pentru că tot vorbim de sugari și copii până în 6 ani, nu pot să fiu de acord cu ceea ce zice doamna doctor cu batista bebelușului. Cum se presupune că elimină acești copii mucusul? Cum respiră? Cum suge un bebeluș daca are nasul înfundat? Da, nu aspirăm tot la 5 minute, dar nu poți lăsa copilul cu muci.
Silvana, cred ca trebuie intrebat medicul de familie, el ar trebui sa cunoasca programele nationale (in care e inclus si Synagis).
Util materialul, ne-a dat ceva incredere ca suntem pe un drum bun. Noi am mers din ziua 3 de simptome la pediatru cu cel mic (6.1 luni atunci) si l-a pus pe un tratament de însoțire, ca sa spun așa. La o saptămână am reevaluat si avea inca muci galbeni, tuse, febra facuse doar doua zile si aceea medie. Ne-a recomandat apoi aerosoli cu o substanta care nu se mai gaseste in farmacii, destul de diluata si un expectorant mai serios, i-am facut acei aerosoli 4 zile. Dupa 5 zile tusea lui a redevenit iritativa (era productiva si rara), am mers la alt pediatru care ne-a recomandat aerosoli cu dexa si antivirale. Nu am urmat ultimele recomandări pentru ca ni s-a parut prea mult si am decis sa asteptam, am renuntat si la aerosoli, ii aspiram in continuare mucii cand devin abundenti. Episoadele de tuse sunt insa destul de infricosatoare pentru noi si deranjante pentru el, il trezesc sau se sperie. Ne adunam toata rabdarea din univers si ne bucuram de fiecare somn, de faptul ca se alimenteaza la san bine si ca tusea e si productiva si, mai ales, ca e bine dispus si cu un comportament curios, ca a unui sigar normal la aproape 7 luni. Are, asadar, 14 zile de bronsiolita si ne rugam sa depaseasca virusul fara alte complicatii. Niciun pediatru nu a recomandat antibiotic, am facut si analize si toate sugereaza ca e virusul care isi face de cap. E grea asteptarea, e si mai greu ca nu stim daca este o evolutie normala, sau e agravanta, pediatrul a sugerat la un moment dat ca in aceste 2 sapt s-ar fi reinfectat..in conditiile in care stam cu totii acasa (inclusiv fetita mai mare, care a racit si s-a si recuperat intre timp). Frica noastra este ca sotul are astm bronsic (o forma usoara) si ca ar putea face bebe o astfel de complicatie. Nu stiu ce am putea face mai mult decat sa il insotim si sa veghem. Ne gandim cu ingrijorare si dupa acest episod, sora lui mai mare se duce la scoala la clasa pregatitoare, ce alternative avem pentru acest sezon parsiv cat timp bebe e in primul an de viata, luam in calcul si home schooling pentru o perioada, masurile de a-i tine separat ni se par mult mai greu de implementat. As fi intrebat-o pe dna dr daca e normal sa dureze asa mult bronsiolita, dar probabil ca e de la sine inteles ca da. Apoi, o sa ne sfatuim despre ce masuri preventive putem lua.
Ok si cu ce tratam tusea? O lasam in pace daca tuseste rar si poate trece pana la urma, dar daca tuseste mult si are mucozitati ce protocol, ce tratament folosim sau nu este nevoie de nimic? Din articolul asta si din altele ni se spune sa nu folosim mucolitice, expectorante, antitusive, batista bebelușului, aerosoli, antibiotice, antiasmatice, etc, nici un tratament.
Asta un medic va poate spune, nu articole pe internet. Din ce inteleg, in cele mai multe cazuri, trece de la sine, cand plamanul nu mai are nevoie sa se curete prin tuse.
Nu stiu ce sa cred. La Pediatru am primit si aerosoli si antiinflamator si antibiotic. Si sa curatam mucusul. Da pentru bronsiolita. Nu stiu cum altfel trece si se curata de la sine deoarece si o la simpla raceala e posibil sa primesti tratament. Si la bronsiolita daca doar stai si astepti…
Și noi am primit tratament cu antibiotoc pt acest virus.