Sssst, ma odihnesc…

Pai da, dorm pe mine, pentru ca de citeva saptamini nu-mi mai ajunge timpul si, cum fac de cind ma stiu, daca e sa renunt la ceva sa mai cistig niste timp, somnul iese din schema primul. Lunea stam pina tirziu sa alegem aranjamente de flori. Marti iesim cu oameni dragi la limonada pe lipscani si la film, cautam parcare pina la miezul noptii. Miercuri concert (apropo, foarte misto Gogol, am dat din miini si din cercei fara incetare cele 90 de minute cit s-au zbatut oamenii pe scena). Joi dansuri doua ore, bataturi la calciie in pantofii de nunta, febra musculara la git, am atipit pe covor. Acum e vineri dimineata si-am venit sa dorm cu ochii deschisi in parc. Acasa n-am loc de pisici, care se bucura ca ma vad si se alearga si danseaza pe parchet de nu pot sa-nchid un ochi.
Aici e bine. Intii ca e racoare. Al doilea ca nu aud televizorul vecinului, care de la 8 la 10 in fiecare dimineata urmareste stirile proteve cu sonorul la maximum. Al treilea ca nu suna nimeni la interfon sa ma implore sa deschid sa puna „si ei niste pliante in poste”. Al patrulea ca nu am telefoanele la mine, deci sint de negasit.
E clar ca aici e locul optim de odihna. Uite, pe banca din stinga stau turceste doua fete care invata ceva de pe niste foi. Vorbesc incet, din cind in cind le aud foile fosnind. Pe banca din dreapta nu mai e nimeni acum, a fost mai devreme un batrinel mic care a fumat cu pofta o tigara, pe care a stins-o pe asfalt, apoi a luat mucul, l-a ascuns intr-un servetel si l-a bagat in buzunar.
Mi-am scos sandalele si stau cu dejtele aproape de apa. Mi-e sete, as bea ceva rece. As fuma o tigara. As face o baie. As dormi un somn. As asculta o filarmonica.
As face o nota mentala cu starea pe care-o am acum. Sint obosita, ma misc incet, gindesc incet. Ma simt scufundata intr-un butoi urias cu serbet de zmeura. E bun, miroase frumos, ma face sa ma simt bine, dar totul e in slow motion cumva. Ce mergea linga chiseaua de serbet? Un pahar cu apa rece, parca. Eu am linga butoiul meu cu serbet ditamai lacul rece. Bine ca nu stiu sa inot, ca cine stie ce-mi trecea prin cap…
Urmeaza bookfest, doua petreceri, o sesiune de catarari, un drum la mare, alte dansuri cu bataturi, flori, web, dulceata de visine, rochii lungi si largi… Asta e cu siguranta cea mai misto vara ever!

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4267

5 comentarii

  1. Offf, sa imi tii si mie putin serbet, eu aduc apa aia rece de izvor, care facea paharul de la bunici sa fie plin cu "roua" 🙂
    Zi frumoasa si weeknd plin de iubire!

  2. Psssst, dormi? Alo? Verusca? Bai, scoala bre, la munca, haide, ce e cu vacanta asta continua? Devii enervanta cu serbetul tau roz si moale. Eeeei, altii muncesc de 3 ore deja!

  3. Neatza, Simona, hai ca uite ti-am facut loc aici pe banca. Distractie placuta la mare… 😉
    Victor, aide mah nu fi rau, eu incerc sa va inspir, nu sa va enervez. Si oricum nu prea mai am baterie, deci ma intorc intre betoane, na, ca sa nu mai ai motiv de invidie.

  4. Oooof si eu vara asta astept sa termin examenele, apoi treaba la facultate ca sunt printre cei care se ocupa de inscrierile bobocilor, apoi MAAAYBE, daca se mobilizeaza si vrea cavalerul meu, un pic pe la mare 🙁 Pot sa traiesc vara asta prin ce citesc la tine? :))

  5. 🙂 Gogol sunt foarte faini!!!

    Somn uşor, deşi văd că nu prea ai parte, dar măcar cea mai frumoasă vară!

    Să fie cum simţi tu!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *