Dragă proaspătă mamă,

   *pentru Corina noastră, mamă de trei zile, pentru toate mamele de o zi, cinci, trei săptămâni sau zece

Ai încredere în tine. Știu că e greu să ai încredere într-o persoană atât de nedormită, recent cusută pe ici pe colo, cu sâni dureroși, amețită de hormoni care o fac să pară pe alocuri nebună, dar persoana aceea ești tot tu, persoana minunată care a decis să aducă pe lume un pui perfect, ca să-l iubească până la moarte și dincolo de ea.

Ai încredere în copilul tău. Va ști să-ți arate ce-i priește și ce nu.

Ia-ți copilul în brațe, ține-l acolo cât de mult. Acolo va mânca, dormi și crește cel mai bine.

Dacă primești sfaturi care ți se par bizare, cum ar fi să te mulgi între supturi, ca să vezi cât lapte scoți, ai încredere în instinctul tău. Lasă pompa, ia copilul și pune-l la sân. Te temi că nu mănâncă suficient? Te cred, e normal să ai dubii, până la urmă nu vezi ce iese din tine și intră în el. Dar dacă el e mulțumit după masă, adoarme liniștit, dacă atunci când e treaz e vesel și curios, dacă udă scutece, atunci e bine, primește tot ce are nevoie de la tine.

Încearcă să nu te panichezi. În primele săptămâni de viață, puiul va face mereu lucruri ciudate. Va necheza în somn. Va urla o oră din cauza unei râgâieli de o fracțiune de secundă. Va sta treaz, deși e mort de oboseală. Va adormi instant în brațele unui străin. Va refuza să sugă, deși îi e foame. E nou în lume, nici pe sine nu se cunoaște. Dă-i puțin timp. Se va obișnui cu toate, te vei obișnui cu el. Ia-l în brațe, vorbește-i din suflet, zâmbește-i, cântă-i.

Nu te aștepta la prea multe din partea lui. Ce vezi prin filme, cu copii care dorm singuri în pătuțul lor din prima noapte, cu bebeluși purtați în coș de colo colo de parcă ar fi o pungă cu cornulețe cu gem, astea nu prea se întâmplă în realitate. Copilașii nou-născuți au nevoie de multă atenție, îngrijire, dragoste, tot timpul.

Greul va trece. Greul acesta, de necunoscut, de adaptare la tot noul, va trece curând. Vei căpăta puteri nebănuite, vei ști să-l asculți, să-i dai ce are nevoie, chiar dacă acum ți se pare că plânge în limbi străine. Toate am fost așa la început. Trebuie să trecem prin asta, pentru că nu teoria te învață, ci practica.

Lasă-ți soțul să facă alături de tine sau în locul tău tot ce se poate. Să-l spele, să-l plimbe, să-l adoarmă, să-l schimbe. Sunt clipe de neprețuit de care are și el dreptul să se bucure de la început. Sunt momente dificile pe care nu e corect să le gestionezi doar tu. Fiți o echipă all the way, așa e cel mai bine pentru toți.

Când simți că nu mai poți, să nu cumva să te gândești că e ceva în neregulă cu tine. Toate nu mai putem, cel puțin o dată pe zi, indiferent de vârsta copilului. Iar acum, la început, e cel mai greu. Cheamă ajutor. Dormi două ore ziua. Nu face nimic altceva, nimic nu e mai urgent decât sănătatea minții și sufletului tău.

Când simți că totul o ia la vale și nu mai știi ce să mai faci, ia-l în brațe. Cântă-i. Spune-i cât de greu îți e. Ia-l în brațe și iubește-l ca și cum ai fi tu acolo. Ia-te în brațe. Dă-ți tu putere, ai de unde, toate avem. Încă puțin și n-o să mai doară nici cusăturile, nici sânii. O să înceapă să fie totul frumos, lin, ca un dans pe care îl aștepți de atâta vreme.

Și vei ști să dansezi, cu siguranță vei ști, ai ritmul în sânge. Dă-ți voie să mai greșești un pas sau doi, mâine o să-ți iasă mai bine.

Cel mai frumos dans din lume, al vostru e. Și e doar la început!

Dansează, mami, dansează, cu zâmbet și bucurie, ai încredere în copilul tău, el te iubește și are încredere în tine. Suflet în suflet și nici nu mai contează muzica! Curaj, te descurci de minune!

Sursa foto: proaspătă mamă via Shutterstock.com

shutterstock_424191577

28 Comments

  • Ioana spune:

    Ah, mulțumesc! Cel mai frumos articol! Aveam nevoie.

  • copila blonda spune:

    Corina nu ştiu dacă are timp de stat pe net…
    Dar, dacă mă înşel: felicitări, Corina! 🙂

  • Carla spune:

    Corina, nana Corina?
    Sănătate mamei, puiului ei și felicitări!

    • Printesa Urbana spune:

      Daaa, s-a nascut cel mai adorabil nepot! 🙂 <3

    • Carla spune:

      Tare mă bucur, mie îmi place nana Corina din povestirile tale, sunt convinsă că va fi o mamă bună.

      Cel mic să vă aducă bucurie tuturor!

  • Lumi spune:

    Fainn! Ce bine mi-ar fi prins articolul asta acum 8 ani!!!! 🙂 E clar de dat mai departe! Te puuup!

  • Oana spune:

    Chiar vroiam sa te intreb daca a nascut si daca sunt bine amandoi. Le dorim numai bine si acomodare usoara la viata cu copilas :).

    • Printesa Urbana spune:

      Daaa, sunt minunati, bebe Amza este atat de micut si de blond si de perfect, pfff, sa-l inghiti, nu alta.

  • Anita spune:

    Apropo de dans, va recomand cu cea mai mare încredere https://m.facebook.com/SalsaBabyWearing/

    Activitate mai mişto ca asta nu ştiu să fie. Pe cât ador să dansez cu partenerul meu, sa dansezi cu puiul tău cred că e şi mai înălțător. Abia aştept!

  • Valentina. spune:

    Eu in primul an am fost cea mai fericită mamica din lume. Totul a mers ca uns. Bineînțeles,au mai fost clipe mai puțin plăcute dar foarte rar. Eram si sunt obsedata de bebelul meu care acum e bebeloi,are un pic peste 2 anisori. Doar in cazuri extreme am lăsat-o 2 sau 3 ore cu altcineva. Câteodată mi e dor sa stau o seara la o terasa doar eu si sotul dar îmi trece repede. Cu acesti ani frumosi nu ma voi mai întâlni niciodată…dar fiecare bebe e unic. Depinde si de noroc acum. Multa sănătate proaspetelor mămici si bebelusi!! Cu fiecare copil pe care îl crestem facem lumea mai frumoasă.

  • Danny spune:

    Mi-au dat lacrimile…vine la fix articolul asta dupa o noapte alba cu bebe de 7 sapt. Ne-a confirmat pediatra ca e burtica de vina dar am avut tot felul de ganduri cand plangea. Azi s-a linistit si doarme ca un ingeras iar eu mi-am permis sa vad ce mai e pe net. Iti multumesc pt incurajari, Ioana, nu te opri din scris!!! PS: te-am cunoscut la Brasov, la lansarea cartii, esti o persoana minunata

  • Rodiq spune:

    La fix si pentru mine, mama cu 2, bebelusul avand 5zile si neplacandu-i deloc somnul…

  • Scrisulici spune:

    A mea are 9 luni acum, dar îmi aduc și eu aminte cusăturile (oh, doamne cusăturile…) și sânii și ceața din cap. Dar eu am avut soțul alături 24/7 și asta a făcut diferența pt mine.

  • Andreea spune:

    Bine spus, Ioana! La anul prin februarie trebuie sa recitesc randurile tale pentru bebe 2, sa nu mai fiu iar in transa.

  • Iulia spune:

    Esti minunata! Foarte frumos spus. Multumim.

  • Cristina spune:

    Ufff deci e normal ce simt. Multumesc de articol, mama de ingeras de fetita de 6 sapt care simte in permanenta o grija enorma care ma paralizeaza cateodata ca nu cumva sa se intample ceva. Eu am cerut ajutor pt ca simteam ca sunt coplesita si ma simteam vinovata ca nu am fost in stare sa ma descurc, dar vad ca nu am facut rau.

  • Prutz spune:

    Draga mea,

    Am certitudinea ca esti o mama minunata si ca puiul tau e un norocos. Probabil cand o sa vezi comentariul acesta, ai realizat deja ca dragostea de mama e cea mai puternica dragoste din lume si ca iti da puteri nebanuite. You can do it!!!

    Va pup pe amandoi:*:*

  • Andreea Ilie spune:

    Pfff frumos spus, dar in momentele alea tot îți vine sa o iei razna. Singurul gând care are trecere este acela ca după 1 an jumate va fi mai ușor… Asta e experiența mea. Acum puiul are 1an si 9 luni si ne înțelegem f bine (exceptând mâncarea, dar asta e alta poveste). In toamna vine bebe 2 si ma ia cu rău cand ma gândesc la cezariana, la sânii dureroși, la alăptat NON stop la început, la alăptat cu totul (grea treaba mi se pare asta). La împărțirea între doi, la soț care nu mai vrea sa se implice f mult ca s-a lămurit cât de greu e si s-a ascuns in cochilie…
    Este cel mai greu dans, frumos, ca il iubești pe bebe, dar f greu.

  • Ana spune:

    A venit la fix articolul. Bebe Sara implineste azi 8 zile. 8 zile minunat de grele, cu dureri de spate si de la cezariana, cu stres si griji si rugaciuni. 8 nopti de trezire si adormit iepureste, pe ici, pe colo. Cu verificat de o mie de ori daca respira, daca ii e frig, sau cald, sau foame. Cu ¨tine tatica-n gura¨, cu sani umflati si durerosi, cu pompat pana la febra musculara.
    8 zile in care am invatat de la un pui de om ca mamele au puteri supranaturale.
    Felicitari mamici pentru curajul de care dati dovada! Curaj, Corina, si rabdare! Sa fiti sanatosi!

  • Elena spune:

    Ce frumos! Ar trebui printat si pus pe usile din maternitate. Ar trebui sa il invete pe de rost si sa il recite asistente din maternitate, catre proaspetele mamici. Multumesc!

  • Mirona spune:

    Corina, iti spun si aici felicitari! Sa fiti sanatosi, el pufos si tu odihnita.
    Si imi permit un sfat prietenesc: cand urla bebe seara cu orele si voi nu stiti ce sa-i mai faceti sa-l calmati (sper sa nu se intample, dar pare ceva normal in viata lor :))) ), nu aprindeti toate becurile din casa. Lumina aia il confuzeaza si mai tare.

  • Oana V spune:

    Daca aveam noroc de asa niste sfaturi bune acum 1 an si 7 luni ajungeam si mai departe … Am trait un cosmar in primele 3 luni dupa nastere. Un pui vesnic flamand dar … lenes, muls in timp ce dormea el, colici peste colici, verificari peste verificari sa vedem daca: respira, suge destul, ii e cald, ii e frig, etc. Intrebari care ne alergau haotic prin minte atat mie cat si sotului meu. Dar de la 3 luni cand am descoperit Bonnisan s-a facut liniste in casa si am putut sa dansam in 3. Abia atunci „s-a dat pe brazda” si a devenit cel mai adorabil copil. Si DA toate durerile si suferintele dispar ca prin minune intr-o singura clipa de tandrete, cand vezi o privire nevinovata care iti spune ca tu esti lumea lui, cand isi lipeste nasucul de pielea ta, sau te strange de deget cu disperarea neputintei lui. Atunci uiti si realizezi cata responsabilitate ai, cat insemni pentru acel sufletel, cum veti fi uniti pe veci, cum il vei iubi chiar si atunci cand iti vine sa fugi de acasa. Succes si felicitari tuturor mamicilor! Sa aveti rabdare, putere si intelepciune!

  • Ioana spune:

    Am citit articolul acum cateva zile,eram inca in spital,descurajata.
    Am simtit nevoia sa.l recitesc pentru ca toate vorbele bune sunt adunate aici.
    Mai greu este sa.mi dau voie sa gresesc…sper sa nu mai dureze mult.Cred
    Multumesc!

  • Jana spune:

    Ai scris atat de frumos si sincer ca mi-au dat lacrimile. E un articol minunat, de citit pentru toate mamele noi. E ca un balsam pentru minte si suflet. Multumesc!

  • carmen spune:

    Oh, ce frumos si linistitor este acest articol. Sunt la al 3-lea bebita, are acum 8 luni, ceilalti au 5 si respectiv 2 ani. Imi iubesc copii cu disperare dar anumite momente ma coplesesc.. Am descoperit acum blog-ul. Este minunat si iti multumesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *