Ați văzut că am scris primul, da? Pentru că după concertul de la PinkPop de duminică seara, am decis (eu cu copiii, cred că soțul nu achiesează) că vor urma și altele.
Cum a fost?
Păi, uf, multe de zis.
Ascult cu copiii Imagine Dragons de mulți ani, să fie vreo cinci. Au contaminat la rândul lor un număr semnificativ de colegi, rude și prieteni care ne-au trecut prin casă sau prin mașină. Știm pe de rost albume la rând, îi urmărim pe Insta, știm detalii despre viețile și familiile lor. Suntem, așadar, fani!
Unul dintre argumentele pentru mutarea în Olanda a fost acesta, că aici sunt multe concerte, festivaluri, vin și Imagine Dragons? au întrebat ei, sigur vin, le-am zis. Cum am aflat data mutării noastre, am căutat Concertul. L-am găsit repede, 19 iunie, în cadrul Pink Pop. Aș fi preferat un concert doar cu ei, dar și experiența de festival e faină, așa că am luat rapid bilete. Concertul urma să fie la două ore și ceva de casa noastră. Nu era de ratat.
Ei au mai mers cu mine la concerte, am mai fost de câteva ori la Monojacks la București, la Byron, la Rokabella, am mai prins și câteva festivaluri, nu erau tocmai picați din lună pe zona de concert.
Dar concertul acesta urma să fie muuult mai mare decât experiențele lor anterioare, și la o oră târzie.
60.000 de oameni la un loc, de la 10 la 12 seara, nu e ceva obișnuit pentru copii.
Dar îmi aduc aminte atât de bine concertele Iris și Compact la care mă ținea tata pe umeri, aveam 6-7 ani, cât de mult îmi plăcea să trăiesc asta cu el!
Ei sunt mai mari, au 8 și 10 ani, sunt muult mai umblați prin lume ca mine, știu muzica mult mai bine decât o știam eu pe a lui tata atunci.
În mod normal, de când s-au născut, ora de culcare a fost sfântă. Și în vacanțe, și la petreceri, chiar și de Revelion, copiii au mers la culcare cât de devreme s-a putut, pentru că nimic nu-i mai rău decât doi copii obosiți, nervoși, superagitați.
Vă imaginați bucuria lor să fie treji până la miezul nopții!
Au avut căști anti-zgomot, am fost pregătiți cu haine de ploaie (nu a fost nevoie), ne-au lăsat să intrăm cu ceva ronțăiala la noi, apa a fost gratis (din partea unui sponsor).
Ce m-a frapat de la început a fost că, deși era foarte multă lume, enorm de multă (nu cred că am fost la vreun festival mai mare vreodată, și am fost la multe), nu puteam cuprinde toată mulțimea, nu s-a înghesuit nimeni. Am stat pe la mijloc și am avut constant loc în jurul nostru.
Al doilea lucru care m-a șocat a fost grija pe care o avea toată lumea pentru copii. Adulți, adolescenți, femei și bărbați, imediat ce observau că avem copiii cu noi, deveneau brusc extrem de atenți.
O doamna s-a oferit să o ridice pe Sofi pe umerii ei, văzând că se aburcă să vadă.
Un domn a stat jumătate de concert cocoșat, să vadă Ivan ecranul mai bine.
Altă doamnă ne-a dat pătura ei, când a văzut că cei mici stau pe ciuci să se odihnească.
Un cuplu ne-a dat jetoanele lor la plecare (ne-am luat bere de ele).
Copiii au primit zâmbete, încurajări, lumea ne făcea loc și le făcea semne de apreciere că sunt acolo.
Mi s-a părut genial!
M-a șocat și cantitatea de gunoi, nu am văzut niciodată așa ceva. La noi la festivaluri și concerte e mult mai curat. Aici e curat peste tot pe stradă, în orașe și pe autostradă, rar vezi un ambalaj pe joc, dar la festival era efectiv covor de plastic pe jos, toți aruncau peste tot ce nu le mai trebuia. Am fost uimiți de asta! Sunt sigură că s-a strâns totul deja, dar pe moment, impactul pentru noi a fost puternic! 🙂
Copiii au rezistat foarte bine. Am ajuns cam cu o jumătate de oră mai devreme, ne-am orientat în spațiu, am mers la toaletă, am stabilit loc de întâlnire în caz că se rătăcește cineva, ne-am găsit un loc mai aerisit unde să ne instalăm. Au fost super atenți, au pus multe întrebări, foarte nerăbdători odată ce a început concertul! Încercam să recunoaștem piesa care urmează după discursul solistului, au cântat, i-am ridicat pe umeri, s-au jucat între ei. Au purtat căștile anti-zgomot la început, apoi au renunțat la ele, nu era atât de tare cât să îi deranjeze.
Mie mi-a plăcut mult, deși nu am stat într-o zonă cu prea mulți fani, îmi place mai mult când publicul e engaged.
Dar Dan (solistul) a avut o energie fantastică, a vorbit mult despre depresie, anxietate, dependență, despre importanța terapiei, despre război și putere, a fost cald și simpatic și a avut chef, mi-a plăcut mult!
La miezul nopții eram în mașină, la 2.15 am ajuns acasă, copiii au dormit tot drumul, apoi s-au mutat în pat, dimineață ne-am trezit care cum a putut și i-am dus la școală cu un pic de întârziere (am anunțat din timp și de ce, am convenit toți că e un eveniment care merită).
Sofia a zis că data viitoare vrea să stăm în primul rând, la gard, să dea mâna cu solistul și să-l vadă mai bine, iar eu am fost de acord! 🙂
Iuhuuuu, la suflet mi-a mers!
A fost un prilej bun să discutăm despre consumul de alcool, despre decizii și anturaj, nu ne-am simțit în nicio clipă în pericol, totul a fost civilizat și lin, chiar dacă da, erau oameni care consumaseră destule beri și poate și alte lucruri, nu a dat nimeni peste noi, nu am auzit oameni să se certe sau să se bată, nu s-a împins nimeni, nu am văzut nimic deranjant sau neplăcut în afară de gunoaiele aruncate peste tot (ciudat, hm). Multă poliție călare și pe biciclete, sigur erau și mulți în civil.
Urmează sâmbătă la Rock Werchter o zi de foc: Placebo, Nick Cave și Florence and the machine, Doamne, o să leșin de fericire! Tura asta mă duc doar eu, am decis că ar fi fost prea obositor pentru copii. Merg cu prietena mea Anda, care stă în Belgia, aproape de concert. Am mai fost la concerte împreună, suntem găini versate în domeniu!
Revin cu raport după!
Strict referitor la gunoaie: e posibil ca in țările “atat de curate, atât de civilizate”, sa fie mai mult vorba despre autoritățile competente decât despre cetățenii civilizati? Adică amenzi usturătoare și care chiar se dau pe bune, angajați la curățenie care își fac treaba prompt, mai curând decât oameni extrem de civilizati? Întreb fiindcă am tot văzut/auzit despre orașe și zone din alte tari extrem de curate, verzi, îngrijite, totuși cetățeni ai acelor tari, in alte tari cu reguli mai laxe, vandalizează si murdăresc tot, fiind cunoscuți pentru asta. Țin si acum minte, de exemplu, ca prin pădurile din jurul unor orașe faine, curate, din afara, am călcat in rahati de om si câine din plin. In orașe nu găseai nici sa cauți cu lupa așa ceva. E doar o curiozitate a mea, dacă oamenii in alte părți sunt chiar mai educați, au asimilat un anumit comportament, sau pana la urma este eterna frica de pedeapsa?
Cred ca un festival nu e cea mai buna situatie ca sa judeci gradul de civilizatie, pentru ca na, lumea vine acolo sa se relaxeze la urma urmei 🙂
Si in parc lumea tot să se relaxeze vine si totuși nu e normal sa lase dezastru in urmă. Si in mall la fel, si totuși acolo nu aruncă nimeni pe jos. Si eu cred la fel ca Deea, e vorba despre incompetența/inexistența statului, oamenii sunt porci peste tot.
Ok, am folosit un eufemism cand am scris ca lumea vine la festival sa se relaxeze. Ce ar fi trebuit sa scriu e ca multa lume vine la festival ca sa se puna in cap 🙂
Interesant e ca la acest festival nu erau suficiente cosuri, nici pe departe fata de cata lume era acolo. Eu am mers cu paharul in mana minute bune pana sa gasesc un cos. Daca erai in multime, nu aveai unde arunca. Deci ma gandesc ca nu este exclus ca asta sa fi fost intelegerea, ca se arunca pe jos.
Nu vreau sa contrazic nici ideea ca de fapt civilizatia se face cu amenzi. Cu siguranta ajuta. Pe de alta parte, in cartierul in care locuim noi, lumea iese sambata la strans de gunoaie, fara sa fie nimic organizat. Evident, oamenii fac asta nu de frica amenzilor, ci pentru ca vor sa fie curat acolo unde traiesc. Deci e posibil ca civilizatia sa inceapa cu amenzi si apoi sa continue fara sa mai fie nevoie de ele.
La un festival este imposibil din punct de vedere logistic sa asiguri cosuri de gunoi accesibile, pe un perimetru mare (cat un stadion, de exemplu), in care 60k de persoane sa arunce ambalaje si alte gunoaie si sa le mai si debarasezi in timp util. E complicat si sa alergi mereu din centrul stadionului pana undeva in lateral ca sa arunci un pet de apa, se creeaza o miscare a maselor care nu ar duce la nimic bun. Oamenii vin sa asculte muzica, sa danseze, gunoiul se strange a doua zi.
Asta nu inseamna ca nu sunt educati.
Inca ceva: la un astfel de concert/festival gunoiul este de fapt plastic (peturi, pahare), doze de bere/suc., servetele. Gunoiul se poate aduna selectiv.
Un fel de off topic…ai scris asta „În mod normal, de când s-au născut, ora de culcare a fost sfântă. Și în vacanțe, și la petreceri, chiar și de Revelion, copiii au mers la culcare cât de devreme s-a putut, pentru că nimic nu-i mai rău decât doi copii obosiți, nervoși, superagitați.” Sunt perfect de acord și procedez la fel!!! Intrebarea mea este: de ce sunt atâtea persoane care mă judecă pt că fac asta??? De la sprâncene ridicate până la „vai, prea il crești după carte”. Nu înțeleg ce caută un copil treaz la ora 23:00 ? Uneori cred că am eu o problemă.
Draga Raluca, nu ai nicio problema, in alte tari nici nu se concepe ca un copil prescolar sa mearga la somn mai tarziu de ora 20-21, isi fac cruce cu ambele maini cand aud ce e in Romania si ce lipsa de program au copiii de aici.
Si eu am avut si am in continuare ora de somn sfanta, si a fost modificata mereu potrivit varstei.
Iti pot spune in schimb de ce prietenii si colegii mei mei ridica din sprancene si nu aproba. Deoarece nu doreste nimeni sa-si faca programul dupa copil. Mai ales cand vine timpul frumos si cald, toti vor sa stea la terase si in oras pana dupa ora 23 si doar nu or sa intre in casa la ora 20 ca e tarziu pentru copil.
Majoritatea incearca sa-si continue viata si activitatile fix ca inainte de a avea copil, fara limite, fara ore de somn, ci dupa chef. Chiar si in zilele cu scoala stau afara in parc, la tigara, la suc ..pana seara tarziu 22-23. In familia mea extinsa, e aceeasi poveste, copilul doarme pe el si e obosit si marait, iar ei il tin treaz afara cat au ei chef sa stea. Uneori il baga la somn in masina, pe scaun, ca sa nu-i mai deranjeze. Nepoata mea de 5 ani se culca si dupa ora 24, daca parintii au chef sa stea in parc/oras.
Mda… atunci ce să zic de Spania? Că pe unde suntem noi sunt copii de toate vârstele la 12 noaptea, în zi lucrătoare. Și vorbesc spaniolă, nu-s turiști străini…
Nu cred că are treabă cu România. Mai degrabă cu dinamica în familie, și vremea de afară
Eu cred ca are legatura si cu programul de somn de la gradinita. In unele tari stiam eu (Uk, Olanda) copiii nu mai dorm la gradinita si atunci acolo normal ca se culca copiii mai devreme. Daca fetita mea (3 ani) doarme la gradi pana la 3 – 3.30 dupa-amiaza nu am cum sa o culc la 9. Nu-i e somn, nu adoarme. In zilele in care nu doarme de pranz atunci da la maxim 8 – 8.30 e la somn seara. Eu as prefera sa nu mai doarma atat ziua dar daca asa e programul la gradi…ne adaptam si ne punem la somn la 10.
Nici nu se pune problema, copilul trebuie sa aiba program si trebuie sa-si faca orele de somn sa creasca sanatos. Este bine si pentru copil si pentru parinte. Eu mi-am crescut copiii cu program, in mijlocul prieteneilor lor care unii erau cu program, altii nu. Programul era obisnuinta, nu s-a discutat asta niciodata. Dar, in afara de perioada cand au fost bebelusi, de cum au crescut putin si puteau avea timpul lor bun cu prietenii, au fost mereu exceptii de Craciun, poate Anul Nou daca aveam sau eram musafiri si cine stie ce alte ocazii speciale cand stateam tarziu undeva cum ar fi un concert sau ceva absolut interesant, de exemplu la Disney, sa vedem artificiile. Faptul ca intotdeauna(de cum au fost suficienti de mari sa stie) au existat exceptiile, a facut sa nu existe probleme, sa nu ceara alta data sa stea tarziu, sa nu se compare cu prietenii lor lasati mereu sa se culce tarziu, care stateau la filme cu parintii sau se jucau pe tablete seara de seara. Stiau ca si ei pot sta atunci cand este cu adevarat ceva distractiv si potrivit pentru varsta lor. Si, desigur, trebuia sa fie vacanta! Acelasi lucru se aplica la mancare. Si acasa, si pachetelul lor la gradinita sau scoala a fost cu mancare sanatoasa. Nu cumparam cipsuri de exemplu, sau tot felul de cauciucuri dulci care si lor le placeau. Dar, nu i-am oprit niciodata sa le manance cand eram in vreo vizita si erau serviti sau cand mergeau la un party. Asta i-a facut sa inteleaga ca moderat, ocazional, vor manca si ei asa ceva, dar pentru ca nu le-am interzis, nu mi-au cerut sa le cumpar sau nu pofteau cu disperare asa cum faceau prietenii lor ai caror parinti nu-i lasau nici sa atinga. Poate nu este o regula generala, dar la copiii mei a mers foarte bine lasandu-le aceste mici portite.
banui ca de romani.
De la strainezi nu avui asta, in clasa 1 culcam copila la 8 -8 30, in generala la 9 -9:30.
Cine comenteaza le aduc aminte ca poate de aia nu ne imbolnavim deloc de la varsta de 2 ani – ca am invatzat ca somnul e important.
Pentru ca un copil sa se dezvolte frumos si armonios, are nevoie de program, de masa si de somn, STRICT. Are nevoie de o rutina sanatoasa. Adultii care vor ” libertate” , sa gaseasca alte solutii, ca daca intreb de ce au vrut copii, o sa sara zece metri in sus. Copiii de 3- 4 ani care se culca la miezul noptii, vor avea probleme saracutii. In fine, trebuie multa multa responsabilitate si discernamant.
Chiar luna trecuta am fost la un concert Imagine Dragons, in Montreal- au avut un tur de 6 zile de concerte in 3 saptamani aici; eu am fost in penultima zi, aproape 50000 de oameni (intr-o sala de spectacole gen amfiteatru); putin spus impresionant- mind blowing, toti stiau cam integral cantecele, s-a cantat/ trait/ simtit intens tot timpul :). Spectatorii foarte grijulii, politicosi, curat inainte si dupa si o disciplina/organizare la intrare si iesire de inspira doar relaxare. Si da, Dan a abordat aceleasi subiecte, a dat exemplul lui de terapie, a fost chiar super sa fie adusa in discutie si promovata constientizarea asupra subiectului.
Mona, comentariul tau m-a uns pe suflet. Nu am inteles niciodata urarile de „petrecere frumoasa” de Revelion sau alte ocazii, cand copilul era mic, de la bunici, de ex. Adica… de Revelion copilul nu e tot mic, nu trebuie sa doarma?… Care petrecere? ?
Hei, „gunoiul de eveniment” e ceva tipic vestic, si pe mine m-a frapat asta in Londra cand s-a nimerit sa fiu acolo prin centru la Pride Parade, apoi in Dublin centrul seara tarziu arata mizerabil, mi se lipeau pantofii de strada, dar guess what, dimineata cand ieseam la 7 sa merg catre servici (eram in business trip), era totul luna! Asa „se practica”: sunt „practici” 😀 You’ll get used to it soon 😀
Si eu am fost mirata la primele iesiri la spectacole, meciuri ce erau in aer liber, de mizeria ramasa in urma spectatorilor. Am constatat ca diferenta dintre alte tari si Romania era armata de salariati angajata sa intre dupa fiecare spectacol/meci sa faca curatenie. Cumva, nu era bunul simt al spectatorilor. Privat, fiecare isi intretine bucatica lui curata, dar locurile publice sunt intretinute de cei platiti sa curete. Poate ca nu se arunca atatea chistocuri de tigara pe jos, asta si pentru ca nu se fumeaza atata de mult ca in Romania. Poate ca aduna mai bine si mai constiincios cacateii cainilor pe care ii plimba si pentru ca sunt urmariti de vecini, apostrofati daca nu o fac, apoi le intra in obicei. Sa ne gandim ca in Romania cainii sunt plimbati doar de o generatie incoace, oamenii trebuie sa mai invete! Adolescentii de peste tot trec printr-o perioada de rebeliune si le place sa calce reguli, fac pe grozavii unii in fata altora daca arunca ceva pe jos, daca sparg o sticla, etc. In fiecare tara o fac atata cat pot. Primavara aproape peste tot este mizerie pe sosele, pungi si hartii luate de vant, infipte in pomi si tufisuri. Sunt tari unde se face o campanie de strangere a lor de multe ori cu puscariasi sau mici infractori, sunt tari (ca Romania) unde doar verdeata primaverii le acopera daca gospodarii locali nu le strag la timp.
Tocmai am fost la concert in Dublin si pe mine la fel m-a frapat mizeria de pe jos, de la pungi de plastic la sticle si cartoane, desi erau suficiente cosuri de gunoi. O fi ceva specific acestui fel de eveniment.