Istanbul: it’s not you, it’s me

M-am tot gindit zilele astea de cind m-am intors de la Istanbul ce mi-a displacut acolo atit de mult cit sa refuz ideea de a ma intoarce in urmatorii ani. Si cred ca stiu. Si e vina mea, intr-un fel. Sint o persoana olfactiva. Retin mult mai usor mirosuri decit imagini, sunete sau gusturi. Un miros neplacut e mult mai greu de suportat pentru mine decit o imagine sau un sunet neplacut. E suficient un miros placut sa ma lipesc de un om sau de o farfurie cu mincare, la fel cum un iz neplacut ma indeparteaza instantaneu de lucruri si de locuri.

Iar la Istanbul miroase. Imi veti spune despre condimente si carne fripta de oaie. Am simtit si asta, desigur, si nu asta mi-a displacut. Imi plac condimentele, sofranul, mirosul de grasime de oaie topita, nimic din toate astea nu ma deranjeaza. Sint o gurmanda si ma bucura orice aroma care rezulta in timpul sau in urma prepararii de mincare.

La Instabul miroase insa urit. A urina de om si de pisica, a mincare si gunoaie alterate, a picioare si subtiori transpirate. Ne-am invirtit pe strazi pline de turisti si de localnici, ne-am plimbat cu barca si cu tramvaiul, am haladuit prin bazar, prin palate si muzee. Peste tot miroase urit. Iar pentru nasul si stomacul meu, izul de piele transpirata, de sosete umede, de mizerie, de igrasie, de pereti umezi si vechi a fost prea mult.

Nu, nici mincarea nu m-a dat pe spate. Am mincat peste sub vestitul pod Galata. Bun, dar am mincat mai bun la 2Mai. Am mincat in Taksim la un impinge tava, am cules de-acolo toate specialitatile pe care le aveau in vitrina, de la musaca de spanac, legume la cuptor si pilaf de orez cu sos de fasole. A fost bun, dar nu memorabil. Am gustat si kepabul de oaie, si humusul cald cu unt topit deasupra. Am dat iama si-n rahatul cu fistic, si-n baclavaua cu nuca si-n cornuletele fragede cu sofran. Singurul lucru pe care l-am adus acasa au fost covrigii cu susan numiti „simic” simit (multumesc MD) care se vind peste tot pe-acolo. Au fost buni, moi si aromati, dar nu tin mai mult de-o zi. Inghetata elastica e interesanta ca textura, dar n-are nici un gust. Kataiful e prea dulce, iar budincile cu lapte scazut sint prea asemanatoare cu ce prepara mama din plic dr. Oetker. Baclavaua pe care-o face mama lui Cetin este mult, dar mult mai buna.

Moscheele sint frumoase pe dinafara. Impresionante. Dar n-au miscat nimic in mine in felul in care au facut-o Notre Damme, domul din Milano, San Pietro din Roma. Iar pe dinauntru n-am stat mai mult de 1 minut. Mirosul cumplit de picioare descaltate m-a alungat instantaneu. In micul nostru grup se dezbatea aprins daca e miros de picioare sau miros de soareci morti. N-am stat sa aud concluzia, am iesit rapid, verde la fata, si-n urmatoarea n-am mai intrat.

Palatele sint de vazut neaparat. E fix cum ne-a zis ghidul palatului Dolmabahce: „We like it big in the middle east”. Cel mai mare candelabru din europa, cel mai mare covor din lume (100 mp), cele mai mari caftane si diamante si asa mai departe.Camere uriase si bogat decorate pentru barbati, camere mici si simple pentru femei.

Bazarul m-a dezamagit groaznic. O adunatura de afaceristi care vind fie haine de genul celor pe care le gasesti la noi in IDM sau Europa, dar la preturi mult mai mari, fie comercianti de suveniruri exagerat de scumpe si ele, de la ibrice de alama la narghilele, fie bijuterii de aur, covoare si haine de blana. La cele din urma nu m-am uitat deloc, ca nu ma intereseaza deloc, dar suvenirurile si hainele mi s-au parut urite, de proasta calitate si scumpe. Nimic nu m-a stirnit suficient cit sa incerc sa negociez, asa ca nici placerea asta n-am gustat-o. Bazarul de condimente mi-a placut.

Aglomeratia de peste tot m-a speriat putin. Valuri de mii de oameni. Pe strada principala din Takism se merge pe doua sensuri, daca te bagi pe contrasens, te iau pe sus, te calca pe picioare, ca vitele.

M-au enervat cumplit diferentele intre femei si barbati. Ei in blugi si tricou, ele sub straturi si straturi de material negru. Ei mincau si beau si rideau si petreceau la masa, ele stateau pe tabureti la 30 de cm in spatele lor, fara sa manince, cu miinile in poala si capul plecat. Majoritatea (dintre cele carora le puteam vedea chipul, pentru ca erau si multe care aveau burka inchisa pina deasupa nasului, lor nu le vedeam decit ochii) erau foarte palide si aveau ochii cumva vinetii, ca un om bolnav. Mi s-a parut fascinant ca in servicii lucreaza exclusiv barbati. La restaurante, magazine, peste tot numai angajati barbati. M-am si speriat cind, la cabina de proba, a intrat peste mine un pusti foarte amabil, curios daca imi vine rochia sau nu.

Cit despre shopping, n-am nimic a zice. Magazine deloc pe gustul meu (eu nefiind adepta brandurilor scumpe), iar in putinele in care-am intrat, nu m-a atras nimic de pe stendere. Preturi mai mari ca la Viena, Praga sau Barcelona.

Cazarea a fost jalnica, e prima oara cind mi se intimpla sa aleg un loc dupa reviewuri (multe si bune) si sa ma trezesc la fata locului intr-un dezastru complet. Calatoresc in Europa de 7 ani, inchiriez garsoniere, camere de pensiune si hotel de citeva ori pe an in diferite colturi de continent, si asa teapa nu mi-am luat niciodata. Hotelul Esen, pe care l-am gasit pe Venere.com, e asezat intr-adevar foarte bine, la citeva minute de moscheea albastra si de Topkapi, dar pozele de pe Venere si realitatea n-au mare lucru in comun. Camera a avut dimensiunile unei garderobe, iar ca sa te speli pe dinti trebuia sa deschizi usa de la baie ca sa nu-ti invinetesti cotul. Am avut si mic dejun, rosii si castraveti, telemea si salam straveziu, plus niste biscuiti cu crema d-aia de simti zaharul intre dinti. Parcarea a fost si ea oarecum ok, respectiv am lipit masina de geamul de la parterul hotelului si ne-am rugat sa nu ne-o zdrobeasca masina de gunoi dimineata. Despre igrasie nu va mai povestesc, ati vazut-o in poze. Dimineata ne culegeam de pe spate bucatile de tavan care cadeau noaptea peste noi. Nu va mai povestesc cum miroseau salteaua si pernele, va spun doar ca a fost pentru prima oara in 25 de ani cind am dormit cu fata in sus. Iar cind simteam ca imi cade capul intr-o laterala, ma trezeam de frica sa nu mi se faca rau de la mirosul de statut. Personalul a fost insa amabil, o surpriza placuta.

Drumul de 12 ore dus, 12 intors nici nu mai pierd vremea sa-l critic, ne-a epuizat, mai ales portiunea din Bulgaria, care e foarte lunga. Partea buna a fost ca ne-a costat 170 de euro cu tot cu bezina, casco, taxa de pod, buvigneta si autostrada. Impartit la patru, iese mult mai bine decit un bilet de avion. Data viitoare insa, o sa iau avionul. Inca o parte buna la drumul cu masina a fost escala la Nessebar pe drumul de intoarcere. Am mincat bine, rapid, intr-un restaurant pe malul marii.

O masa de doua persoane in Taksim variaza intre 10 euro (la autoservire) si 50 (in locurile mai elegante). Calatoria cu tramvai/metrou costa 0,75 euro. Berea e 3-5 euro. Intrarile la muzee sint cam 5 – 10 euro. Croaziera de 90 de minute pe Bosfor e 5 euro.

Cam asta mi-a displacut la Istanbul. Nu ma intelegeti gresit, nu spun ca nu e un oras frumos, ofertant, misterios. Sint convinsa ca e. Doar ca ce-am inteles eu din el, prin ploaie si mici dezamagiri (majoritatea olfactive) nu se poate lega acum in amintiri placute. Sint sigura ca sint milioane de lucruri in Istanbul care ti se lipesc de suflet, al meu a fost probabil prea umed si cu narile prea atente pentru o prima intilnire cu un loc atit de diferit de toate celelalte pe care le-am vizitat pina acum. Cu siguranta nu-i port pica si vreau sa-l mai intilnesc o data. Eventual cu un cirlig pe nas.

Pin It

15 Comments

  • dressaddict spune:

    Mi-a placut foarte mult ce ai povestit, chiar au fost cateva lucruri la care nu m-as fi asteptat, dar parca mi-ai starnit si mai mult curiozitatea si il pastrez pe lista locurilor in care vreau sa ajung. De fapt, cred ca ultimul paragraf m-a convins cel mai mult : )
    Peste o luna si un pic o sa ajung la Nessebar si eu, asa ca sa-mi zici si mie, te rog, restaurantul acela de pe malul marii. Multam!

  • Merat spune:

    Cred ca it's Istanbul a little, not only you… diferenta dintre barbati si femei, chiar nu pot sa inteleg. Mi se pare absolut incredibil ca sunt femei care traiesc asa. Anul acesta am avut la facultate o materie la care am studiat problema, dar parea mai mult ca o poveste asa… subiect de examen, etc. Dar sa si vezi asta… BLEAH!!!
    In rest, suna okay… dar trebuie sa ai curaj sa te mai intorci :)) asta dupa ce ai povestit, caci dupa pozele de pe facebook pare ca nu a fost asa rau 🙂
    So, toate printesele sunt asa funny sau is it just you? 😀

  • Evergreen spune:

    Te inteleg perfect! Si la mine daca pute nu ma mai poti convinge cu nimic. Nu ma mai pot concentra.

    🙂 Eu vreau sa vad orasul. Este orasul preferat al unei prietene. Cine stie? O fi prins ea alta perioada si se dadeau cu spray-uri pe picioare.

    :*:* e o experienta. imi pare rau ca nu te-ai distrat, dar mai adaugi ceva la catastif

    🙂

  • MD spune:

    Covrigii cu susan se numesc "simit" nu "simic", din cate stiu eu.

  • Ionouka spune:

    Dressaddict, in Nessebar mergi pina in capat de tot, pina vezi ca incepe o insulita diferita de restul statiunii. Parchezi masina in marea parcare din dreapta, apoi revii pe drumul de intrare pe insulita si pe stinga e un restaurant de lemn pe 3 nivele, Gloria del Mar se cheama. Iti recomand supa de creveti si dovlecei, crevetii in sos de sampanie cu risotto si parmezan. Stai departe de paella si de desertul casei, o clatita din ciocolata cu inghetata, ambele fara pic de gust.
    Merat, ma rasfeti, ca de obicei!
    Evergreen, e de mers, musai!
    MD, ai perfecta dreptate, corectez imediat!

  • Adela Stan spune:

    Nu am fost niciodata la Istanbul, tocmai pentru ca nu ma tenteaza absolut deloc. Mi-l imaginez ca este exact cum l-ai descris tu aici – mizerabil, urat mirositor, oameni imbracati in culori terne si as adauga eu, si limba care nu e deloc…melodioasa, sa zicem. Nu ma pasioneaza nimic din cultura acestei tari. Poate ma insel si o sa-mi schimb parerea daca voi ajunge vreodata acolo…

  • Anonymous spune:

    data viitoare uita-te pe http://www.tripadvisor.com Pe mine ma ajuta de fiecare data. Si da, Esen e foarte slab cotat acolo.

  • MD spune:

    Cu placere! 🙂 Imi pare rau ca nu ti-a placut. Intr-adevar, este un oras cam murdar dar are si partile lui frumoase. Pacat ca n-ai avut parte de un mic dejun turcesc adevarat! Poate data viitoare …

  • Ramona spune:

    Hello, princess! Am urmarit cu interes postarile tale legate de Istanbul si asta pentru ca eram foarte curioasa cum ti s-a parut. Am fost acolo la sfarsitul lui 2007, de Revelion si mi-a placut tare mult. In mijlocul iernii eu savuram o cafea la una dintre terasele de pe malul marii si asteptam nerabdatoare croaziera pe Bosfor. Nu a plouat, nu a nins, nu a mirosit a nimic urat. Din cate stiu,vara nu se recomanda sa mergi in Istanbul. Cred ca iarna frigul atenueaza mirosul… Am o multime de prieteni care s-au intors de acolo cu o lista de "asta nu mi-a placut".
    In plus, in Istanbul te-am cunoscut pe tine, "fata cu sute de cercei" 🙂

  • Zuzu spune:

    E nasol cand asteptarea de acasa nu se potriveste cu hotelul in sine.
    Am patit si eu asa.

    Insa, uite, ca TripAdvisor, guru-ul meu in materie de cazari, nu minte

    http://www.tripadvisor.co.uk/Hotel_Review-g293974-d1464950-Reviews-Esen_Hotel-Istanbul.html

  • Liv spune:

    Hm, ce pacat! Eu am fost la Instanbul in martie, si a fost foarte fain, nu mirosea, vremea a fost foarte frumoasa, totul inverzit si plin de flori (multe magnolii). Mie chiar mi-a placut orasul, si mancarea, iar ca experiente de shopping, am gasit langa hotel un fel de "pestera lui Ali-Baba" cu tot felul de lucruri (haine, jucarii etc.), unele nu extraordinare, sau de proasta calitate, dar si esarfe de matase superbe si la preturi incredibile.

    Mi-a mai placut croaziera peste Bosfor si partea asiatica, mi-au placut dulciurile :), chiar si bazarul nu mi s-a parut asa ingrozitor. Intr-adevar, ce vindeau ei acolo nu era ieftin, dar am gasit si unele magazine foarte interesante unde am avut pentru ce ne tocmi (mai mult de placere :)).

    Cat despre drum, intr-adevar asta a fost partea horror, noi nici macar nu am mers cu masina, ci cu autocarul (ne-am hotarat de pe-o zi pe alta, ca altfel sunt convinsa ca gaseam, la acelasi pret, bilete de avion), si a fost absolut oribil (se fuma in masina, la intoarcere a fost un accident si stat cateva ore pe marginea unei rape, in Bulgaria, ce sa mai, ingrozitor).

    Imi pare rau ca ai avut o experienta neplacuta, eu totusi cred ca orasul merita explorat mai bine (chiar ma gandeam sa ma mai duc in octombrie).

  • Mariana spune:

    Nu îmi doresc deloc sa merg acolo!mai ales după ce am citit acum!
    Bine ca nu ai făcut o hepatita!Ești o viteaza ca ai reușit sa stai câteva zile!
    Am fost prin 1993 cu cinci colege!Clar nu doresc deloc sa mai merg niciodată!
    Mirosuri urâte la tot pasul,transpirație,parcarea plina de praf,magazine scumpe la ce prezentau ei,toalete sub orice critica,igrasie, și nimic nu te atrăgea acolo,băștinașii libidinoși(agățau la tot pasul colegele grăsuțe)pe una au vrut s-o cumpere!!!
    Iar muzica care se auzea dimineața of,fără comentarii!
    Ma terminat faptul ca bărbații nu munceau nimic stăteau la crâșme…iar ele îmbrăcate cu cinci rânduri de haine si doar ochii se vedeau!
    Pe câmp doar ele erau,nici un bărbat!Autobusele erau pline doar cu bărbați nici o femeie!
    O ar mai fi multe de spus cum a fost atunci…acum poate s-a mai schimbat pe ici pe colo!
    Ce mia plăcut?O zona cu ambasade(dacă nu ma înșel ambasada SUA,o zona curata,plăcută,pe malul marii…acolo tot sa stai!
    Mâncarea nimic nu mi-a plăcut,e drept noi nu am fost în restaurante!
    Te sfătuiesc sa nu te mai gândești la ce a fost…bine ca ești teafăra și sănătoasă!Eu nu as fi reușit sa îndur atâtea!!!
    Poate alți au avut noroc de lucruri frumoase și de ședere plăcută!Vai bine ca am stat doar o zi juma!
    Toate bune și sa auzim de bine!

  • Florin spune:

    intr-adevar, Istanbulul e un oras foarte polarizant, you either hate it or love it, iar experienta depinde mult de zona in care stai si de locurile prin care te plimbi.

    si eu cand am fost prima oara, acum vreo 5 ani (tot cu masina, venind din Grecia), mi s-a parut un oras foarte neprietenos si mi-am jurat ca nu mai calc pe acolo, dar am fost din nou in primavara asta si spre surpriza mea experienta a fost absolut genial (povestea e aici)

  • M. spune:

    Tu ai ramas dezamagita de Istanbul asa cum am ramas eu dezamagita de Roma, pe care as vrea sa o mai vad doar in poze si sa ma bucur de ea la distanta..

  • pffyyy spune:

    Hello hello!
    Am inceput sa te citesc de vreo 3 zile dupa ce ai reusit sa ma vrajesti si sa ma suprinzi la modul in care seman cu tine (verb ales asa pt ca sunt nascuta tot pe 1 decembrie, doar ca 2 ani mai tarziu :D).
    Mi-am luat inima in dinti sa comentez aici, pt ca mi se parea aiurea sa iti scriu la posturi din 2008, cu toate ca abia m-am abtinut :)))
    Istanbulul poate fi minunat! L-am adorat in cele doua dati cand am fost in iarna, chiar in preajma Revelionului. Atunci iti garantez ca nu miroase nimic. Din aceleasi motive olfactive, nu am fost in stare sa ma bucur de Venetia, caci starea de rau era pregnanta.
    Despre hotel, iti las aici hotelul tare dragut la care am stat intr-una din dati (au mic dejun bogat si gustos :P) just in case….poate te hotarasti mai repede de 10 ani http://hotelniles.com/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *