Ce-am mincat bun la the Library, si da, a nins

Milimetric, ce-i drept, dar a nins. Am impins cu stergatoare un strat micronic de ceva ce semana cu zapada. Frig, vint. Sau ma rog, ceva ce seamna cu frigul si cu vintul, ca tot peste 0 grade avem, iar vintul e complet neconvingator. Magazinele-s pline, la fel si stomacele noastre. Pentru ca astazi am facut cunostinta cu niste minunatii fine.

Am mers sa mincam la proaspat deschisul The Library, asezat deasupra magazinelor Mobexpert si Klass, in Pipera. Locul miroase a nou, e decorat simplu si decent, geamurile-s imense, plus o cupola de sticla prin care poti sa casti gura la ninsoare cit astepti mincarea.


Buuun, si-a venit ea, mincarea: am deschis sesiunea de degustare recomandarea bucatarului Marius, care ani de zile a invatat pe la Londra, pentru ca apoi alti multi ani sa gateasca pentru dl presedinte la Golden Blitz. Piept de rata la gratar, pe pat de varza rosie calita si stinsa in vin alb si miere, evident cu sos de portocale. Carnea a fost excelenta, elastica si consistenta, frageda, aromata, nici grasa nici slaba, numai bine asortata cu varza dulce si sosul de portocale.


Dupa ce ne-am scaldat gurile cu apa plata, am trecut la felul doi: risotto cu pui si legume, tras in vin si otet balsamic. Calduros orezul, moale fara sa fie cleios, legumele crocante, puiul cu gust de vin, excelent! Cu ocazia asta imi cer definitiv iertare de la orez, pe care multa vreme l-am acuzat ca e fad.

Ei da, finalul a fost magistral. Recomandarea bucatarului din nou: bezea cu crema mascarpone, fructe proaspete si sos de capsune. Nu mai rontaisem bezea de ani buni. Iar aceasta bezea marca the library a fost mama lor. Mare, moderat de dulce si de aromata, incapatinata pe dinafara, inmuiata putin de crema de mascarpone, colorata de bucatile de fructe acrisoare si inecata de sosul de capsune decis sa dea el aroma principala a desertului din farfurie…

Am incercat s-o savurez, am rupt-o in bucatele mici de tot si la fiecare bucatica am mestecat secunde bune, dar tot s-a terminat prea repede… Bai, a fost foarte bun! Genul de chestie care-mi ramine in gind si-n memoria papilelor gustative multa vreme. Sint sigura ca peste citeva zile o sa ma uit cu ochii rotunzi la sotzu si-o sa ma cer in Pipera, la bezeaua uriasa.

Acum stam cu buricele in sus si ne uitam la film cu pac pac. Si-avem de gind sa tot facem asta pina la primavara.

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4189

9 comentarii

  1. Buna duminica tuturor!
    Orestia, preturile-s medii, adica 2 oameni maninca si beau pina-ntr-un meleon.
    Radu, crede-ma, e cine stie ce!! De Uptown am auzit ca e cam fitzos, deci nu pe genul meu, dar o sa merg sa vad ce si cum, ca am auzit ca mincarea e buna.
    Iulia, la noi nici nu s-a asezat inca…

  2. Nu e neaparat fitzos, depinde la ce ora mergi. Ziua e chiar casual.

    Pe vremea cand se chema Micul Print era mai mult o terasa, abia dupa aceea a inceput sa apara prin reviste de scandal.

    ..

    Ca pret nu e (cu mult) mai scump fata de altele, cam intr-un milion/doua mananci destul de ok. Doar si pentru muschiul de vita merita sa mergeti acolo.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *