Naturală sau cezariană?

Toată lumea mă întreabă care-i mai ușoară. Pe facebook, pe email, în comentarii, ba am primit și cîteva semeseuri. Care-i mai mișto. Mai cu moț. Mai de filmat cu camera familiei. Mai de ales, așa. Mai rămîne să mă oprească femei pe stradă să-mi ceară părerea și-i gata treaba. Că deh, puține femei au ocazia să le experimenteze pe amîndouă, ceea ce înseamnă că e cumva de la sine înțeles că am datoria să le compar și să comunic rezultatul.

Știu că vreți să știți cum o să fie nașterea copiilor voștri nenăscuți. Știu că vă doriți să doară cît mai puțin, să fie cît mai rapid, mai ușor, mai frumos, cu recuperare mai rapidă, cu alăptare imediată și cu zero depresie post partum. Poate așa vor fi nașterile voastre. Poate nu. Experiența mea nu are însă nici o relevanță pentru ale voastre. Dacă pentru mine nașterea naturală a fost frumoasă și cezariana a fost ok (și nu spun că așa au fost), asta nu înseamnă că cezariana voastră nu poate fi frumoasă sau nașterea naturală nu poate fi absolut ok. Viteza cu care m-am recuperat eu după fiecare are legătură doar cu capacitatea organismului meu de a se recupera. Nici o însemnătate pentru alte corpuri de femeie. Nici o însemnătate nici pentru viitoarele mele nașteri, dac-o mai fi vreuna.

Vă rog să nu vă supărați pe mine, dar nu-mi asum o astfel de comparație, pentru că mi-e teamă că unele dintre mamele indecise ar putea lua hotărîri (și) pe baza experiențelor mele și asta ar fi complet greșit. Nu vreau să fiu responsabilă pentru o decizie care ar trebui să țină de corpul, mintea și așteptările fiecarei femei. Doar ale ei.

Eu mi-am dorit enorm să nasc natural. Prima oară n-a fost să fie din cauza intervenției medicilor, a doua oară am știut să-mi apăr dreptul la o naștere firească și am cîștigat eu! Asta știți deja.

O să spun doar că ambele mele nașteri au fost ok din punct de vedere al recuperării, una mai rapidă, alta moderat de rapidă, una m-a surprins cu dureri post-operatorii mari în primele zile, cealaltă m-a surprins prin lipsa lor, după ambele nașteri am alăptat imediat fără probleme. Despre una am amintiri minunate, despre cealaltă am amintiri traumatizante. Amîndouă m-au lăsat cu cîte un copil perfect în brațe, ceea ce vă doresc și vouă. Dar mai mult de-atît n-o să auziți de la mine.

Nașteri frumoase, doamnelor, și copii sănătoși! Pînă la urmă are dreptate omul meu, nașterea e doar un pas, unul dintre mulții, poate chiar unul dintre cele mai ușoare din parcursul nostru de părinți. Nu e nici pe departe atît de importantă, cîtă vreme în urma ei și mama și bebelușul sînt sănătoși!

Pin It

53 Comments

  • Ina spune:

    Foarte frumos ai scris!!!! Felicitari!!!

  • Anca spune:

    Eu sunt gravida in 5 luni si indecisa cu privire la nastere…..dar citind articolul tau mi se pare de bun simt si f corect. Am tot intrebat in stanga si dreapta cum a fost nasterea prietenelor mele…..si oricum eu tot indecisa sunt:))))) Parerea ta pe mine nu m-ar fi ajutat prea mult:) Se pare ca o sa fie o decizie „pe loc”. Sanatate multa!

    • raluca spune:

      anca, eu iti recomand sa te hotarasti pana atunci! pentru ca, „pe loc”, vei lua decizii pe care, poate, le vei regreta sub influenta mai multor factori. cum ar fi, la primele dureri sa alegi cezariana, asa cum am facut eu! iti spun ca regret ca nu am fost hotarata ce vreau pana in acel moment. sfatul meu este sa te pregatesti foarte serios pentru o nastere naturala, ca vad ca si spre asta inclini, adica sa mergi la cursuri Lamaze si sa te informezi cat mai mult in acest sens, iar daca, intre timp sau chiar la final, apar complicatii sa mergi spre cezariana. Eu am aflat dupa ce am nascut ca pregatire pentru nastere nu inseamna sa intrebi prietene (asa cum faci si tu) pentru ca, asa cum spune si Ioana femeile reactioneaza diferit in acele momente si dupa asa ca nu poti face comparatii serioase, ci pregatire inseamna cursuri pentru nastere si gasirea unui doctor care sa fie dispus sa te ajute sa nasti natural (sunt foarte multi doctori care din comoditate te imping spre cezariana). sper sa nu te supere comentariul meu, insa am simtit ca trebuie sa iti spun cele de mai sus pentru ca asa eram si pe la 5 luni de sarcina

      • Sunt de acord cu tine, Raluca.

        Daca pot ajuta o graviduta cu un sfat (asta din experienta personala), acela este sa se decida din timp si sa se pregateasca si pentru nastere naturala si pentru cezariana. Cand incepe travaliul, nu este nici timp, nici capacitate de concentrare pentru a lua cea mai buna decizie sau pentru a te „remonta”.

        Draga printesa, a fost o placere sa citesc intreaga postare, insa ultimul paragraf este de „pus in rama”!

    • Andreea spune:

      Eu am facut cezariana dar mi-as fi dorit natural . long story short asa a fost sa fie. ideea e ca de fiecare data cand ma gandesc cat de important este si ptr copil sa nasti natural imi pare atat de rau ca nu am putut si eu sa nasc natural…nu ai idee. in timpul nasterii e un intreg proces in corpul tau. sunt bacterii care se duc pe cordonul ombilical de la tine la copil , benefice ptr sanatatea lui/ei. pe cand, la cezariana ti-l scoate mai rapid decat ar trebui si taie cordonul ombilical prea repede. nu conteaza cum nasti. daca poti , roaga doctorul sa mai lase cordonul ombilical atasat la copil 2-3 minute..pana cand nu mai pulseaza deloc. majoritatea copiilor care nu primesc acel sange la sfarsit fac icter. eu am rugat doctorita si nu a facut icter. mai aveam doua fete care au nascut o data cu mine si copiii lor au facut. e trist ca trebuie sa le spui tu doctorilor si nu te invata ei dar asta e, ne informam.

      • Stefi spune:

        Pentru copil cel mai important e sa se nasca in modul cel mai sigur pentru el. Cezariana e cea mai putin stresanta si cea mai sigura metoda pentru copil (asta nu inseamna ca toti copiii trebuie sa se nasca prin cezariana, dar nici ca mamele sa ramana cu sentimente de vinovatie pentru ca o nastere vaginala nu a fost posibila in cazul lor). Diferenta aia de bacterii ramane de vazut daca e si relevanta clinic, si mai ales daca e relevanta dincolo de un eventual risc mai crescut de alergii. Pentru ca in cele mai multe cazuri de cezariana, alegerea e intre un potential risc crescut de alergii si un risc crescut de probleme neurologice sau mai rau (eu una as alege alergiile fara nici o ezitare).

        Icterul e cauzat de prea multa bilirubina in sange pe care un ficat imatur nu o poate procesa corespunzator. Mai mult sange in sistemul circulator nu ajuta cu nimic, ci dimpotriva creste riscul de a dezvolta icter (cu singurul beneficiu fiind un nivel ceva mai ridicat de fier, cf. http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/14651858.CD004074.pub3/abstract). Icterul e mai comun la bebelusii nascuti inainte de 38 de saptamani (vezi imaturitatea ficatului si incapacitatea lui de a filtra suficient bilirubina din sange), la bebelusii care au suferit traumele cu sangerari/invinetiri in timpul nasterii (mai multa bilirubina in sange), la bebelusii cu grupa de sange diferita de a mamei, la bebelusii alaptati, si la bebelusii carora li s-a taiat mai tarziu cordonul ombilical. Asa ca probabil altii au fost factorii pentru care bebelusul tau nu a facut icter si altii au facut ( de ex bebelusul meu nu a facut icter, desi la nasterea lui am cerut intentionat taierea cordonului imediat pentru a se putea preleva celule stem pentru a fi donate).

        Asa ca cel putin in privinta prevenirii icterului, doctorii au dreptate in practica cu taierea cordonului ombilical in cam 1 minut de la nastere.

        • Miruna spune:

          Stefi, din pacate esti in eroare legat de faptul ca cezariana este cea mai sigura metoda de nastere si cea mai putin stresanta pt copil. Extragerea copilului, prin manevrele fortate din timpul cezarienei, ii produce un stress major. Sunt studii, ca tot citezi unul mai sus.Tocmai ideile triste de genul asta incurajeaza mamele sa opteze pentru cezariana.

        • Anca spune:

          @Stefi, becteriile alea sunt relevante de-a dreptu. Daca te descurci cu engleza, poti citi articolul de mai jos.http://bretcontreras.com/genetics-of-the-21st-century-microbes-affect-disease-susceptibility-body-weight-and-ability-to-build-muscle/

          • Stefi spune:

            @ Anca: Am citit articolele originale care au observat diferentele de flora bacteriana. Autorii respectivi speculeaza (dat fiind speciile de bacterii in cauza) ca probabil asta duce la o diferenta in riscul de alergii – atat (dar efectul clinic nu este inca studiat, deci tot ce au putut autorii sa ofere este o speculatie educata). Nu ca nu ar fi important, dar a regreta o cezariana care a fost necesara si fara de care probabil copilul s-ar fi nascut compromis intr-o masura mai mica sau mai mare (cum e cazul persoanei careia i-am raspuns) pentru ca exista un risc crescut de alergii mi se pare trist.

            @Miruna: si nasterea vaginala implica stress pentru copii (unii il tolereaza, unii nu). In timpul contractiilor, copilul nu mai este alimentat cu sange proaspat oxigenat – in general, daca placenta functioneaza bine, oxigenul pe care il primeste intre contractii ii ajunge pe timpul contractiei, dar situatia de travaliu e stresanta pentur bebelus (e ca si cum noi adultii la intervale regulate ar trebui sa ne tinem respiratia pentru 1 minut si asta ore si ore in sir; nici nu mai vorbesc aici de nasterea vaginala asiastata de forceps sau vaccum, ci pur si simplu de stressul travaliului). Cat despre studii, m-ar bucura sa stiu care studii arata ca bebelusii nascuti cu cezariana sunt mai stresati decat cei nascuti vaginal. Eu tot ce am gasit arata fie ca indicii de stress sunt mai mici si pentru mama si pentru copil dupa cezariana decat dupa nastere vaginala cu sau fara epidurala, cu sau fara extragere cu ventuza (http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1471-0528.2006.00865.x/pdf; http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19778252), fie intr-un studiu foarte recent ca nivelul de stress (masurat ca nivel de radicali liberi) este la mama mai mare dupa cezariana, dar la bebelus mai mare dupa nastere vaginala (http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23570570). Daca exista si studii care arata altceva, de-abia astept sa le citesc.

            Faptul ca cezariana e mai putin stresanta pentru bebelus decat o nastere vaginala fara complicatii nu inseamna ca toata lumea trebuie sa aleaga cezariana; multi bebelusi tolereaza bine stressul travaliului si se adapteaza bine in ciuda stresului mai ridicat de la nastere; iar pentru mama refacerea dupa o nastere vaginala fara complicatii e relativ usoara. Ce mi se pare trist e cand mame ca persoana care a scris initial regreta si poate se simte si vinovata ca nu a putut naste vaginal, crezand ca asta cumva l-a afectat pe bebe, cand de fapt studiile arata ca pentru bebe cezariana e cea mai sigura metoda de a veni pe lume. Tot ce-mi doresc eu e ca informatia prezentata pentru cele doua moduri de nastere sa fie bazata pe fapte si nu ideologie.

        • Camelia spune:

          Draga Stefi,
          te citez: ,,Pentru copil cel mai important e sa se nasca in modul cel mai sigur pentru el. Cezariana e cea mai putin stresanta si cea mai sigura metoda pentru copil (…)”, pentru ca asta a fost si parerea mea… Nu a contat recuperarea mea (I couldn’t care less!), ci doar motivul enuntat… si nici nu am fost de parere ca experienta mea de viata ar putea prima – paleste in fata motivului enuntat mai sus. Nu era vorba de mine in primul rand, ci de el … care a fost perfect sanatos, alert, activ, vioi si foarte constient (aware, ar fi mai potrivit 🙂 ), prin comparatie cu alti copii nascuti natural. Am dedus ca nu a fost traumatizat deloc, si asta m-a facut foarte fericita. De ,,taiat”, oricum esti taiata, si am preferat taietura operatiei de cezariana, si nu au fost sechele pe care sa le fi resimtit indelung sau dramatic.
          In rest … numai de bine tuturor.
          P.S. ,,Obiectul” dragostei mele are acum aproape 17 ani, dar n-am uitat nimic. In continuare este perfect 🙂 … most of the time 🙂 .

  • ella spune:

    Draga Printesa, sa iti traiasca si sa fie sanatos micul print. Ma bucur ca ai trecut cu bine peste nastere si te felicit pentru curaj:). Cu cine ai nascut? Pentru ca nu orice medic ginecolog accepta nastere naturala dupa cezariana iar eu o sa nasc la anul si vreau tot naturala ca si tine.

    • Printesa Urbana spune:

      Doina Mihailescu, Regina Maria. Ai detalii in postul detaliat despre nasterea lui Ivan, acum citeva zile.

  • Lavi spune:

    Eu as fi vrut sa scrii, daca se poate, sau poate ai scris si am pierdut eu, un post detaliat cu greselile care la prima nastere te-au condus la cezariana. Asta cred ca ar fi fost util pentru mamicile in devenire, ca si mine. Te felcit pentru curajul de a naste natural dupa ceza, putini medici incurajeaza asta si putine femei isi asuma asta.

  • Stefi spune:

    Foarte bine punctat – nemaivorbind ca in foarte multe cazuri nici macar nu e treaba de a alege, nu daca scopul e un bebelus viu/necompromis. Asa ca e oarecum irelevant. Si da intre o nastere vaginala necomplicata si cu refacere usoara si o cezariana complicata cu refacere anevoioasa exista multe multe nuante de gri, si nimeni nu poate garanta dinainte unde pe spectru se va afla fiecare nastere.

    • Printesa Urbana spune:

      Cred ca majoritatea fetelor care m-au întrebat au posibilitatea de a alege, de aici și dilemele. 🙂

      • Stefi spune:

        Pai nu e sigur ca au, decat daca aleg cezariana (atunci stiu aproape sigur ca vor naste asa; nici asa nu e total garantat – un travaliu preciptat un pic inainte de 39 de saptamani poate duce la o nastere vaginala neplanuita la usa spitalului de ex). Daca aleg sa nasca vaginal, nu inseamna ca o sa si fie neaparat posibil, uneori nasterea vaginala a unui copil viu/necompromis se dovedeste in timpul travaliului imposibila indiferent de dorinta/alegerea viitoarei mame.

  • Loredana spune:

    Eu mi.am dorit cezariană de când ma știu. Am născut natural fără epidurala. A fost foarte greu. Travaliu a fost foarte lung, am ajuns la spital duminică noaptea, la 2, si am născut luni la 19. Cel mai greu a fost luni, travaliu a început la 7 si am născut la 19. Habar n.am cum a trecut timpul. Eram epuizata, la fel ca tine adormeam intre contracții. Apoi copila s.a blocat și a fost nevoie de vacuum și epiziotomie. Refacerea a fost imediata. Cusatura a fost singura care m.a jenat câteva zile. In rest nimic.
    Atunci am zis ca nu mai vreau sa nasc niciodată, sau nu natural. Acum spun ca as alege natural fără discuții.
    Nu doar pentru beneficiile medicale ci si pentru cele psihologice.

  • Cirius spune:

    In primul rand felicitari pentru noul sosit in familie, sa fie sanatos, iubit si sa va bucurati de el!

    Relativ la nastere, imi place articolul tau. Fiecare alege pentru el. Nasterea nu este o marca de pasta de dinti: spune-mi cu ce te speli tu ca sa aleg si eu. Aici intervin multe neprevazute. Aceeasi femeie nu are doua nasteri naturale la fel sau doua cezariene la fel, daramite doua femei diferite.
    Ma intriga o chestie totusi: pe blogul tau, pe forumuri si pe mai toate site-urile pentru viitoare si actuale mame trend-ul este spre nasterea naturala. Daca intri in comentarii si incepi sa citesti remarci ca nimeni nu zice: bai, cezariana e mai buna pentru ca: ….. In schimb, nasterea naturala este mega cantata. Ceea ce nu e rau. Dar aici apare partea dubioasa: de ce sunt asa de multe cezariene. Unde sunt toate femeile care prefera nasterea naturala? Cand ajung colo pe masa se razgandesc brusc? Cred ca multora le place sa se dea politically corect si in realitate aleg ce e mai usor. Si eu am ales ce mi s-a parut mie mai usor: cezarioana. Iar daca ar fi sa o iau de la capat as alege tot cezariana. Optiunea mea, asa am avut eu chef, asa am crezut ca e bine si gata. Mi s-a cam acrit de sprancenele ridicate cand spun ca am nascut prin cezariana. Si de justificari.

    Si inca un lucru as mai vrea sa precizez: asa cum eu nu imi dau cu parerea daca e mai bine cu circumcizie sau fara ar fi bine ca si barbatii sa se abtina cand vorbim de nasteri sau alaptare. Mi s-a intamplat, si nu pe net ci in viata reala ca un barbat sa inceapa sa imi povesteasca de ce ar fi trebuit eu sa nasc natural. Sunt de acord, si eu cred la fel, de fapt un barbat ar trebui sa nasca natural si sa aiba si menstruatie o data la doua saptamani daca se poate dar na. Nu hotarasc eu, din pacate 😀

  • Robo spune:

    ma bucur ca ai ales sa scrii asa despre dilema asta pe care o au gravidele.

    un singur lucru trebuie spus in legatura cu nastere, si anume sa nu se nasca acasa, ci intr-un spital, chiar daca se alege naturala. asta mi se pare important si aici nu cred ca mai este o chestiune de alegere, ci de responsabilitate.

    • vio spune:

      Robo, o sa-ti sara cateva doamne in cap pentru ce ai scris aici 🙂
      Dar eu spun exact ce ai zis tu: mergeti, doamnleor, la spital. Chiar daca bunicile unora dintre voi au nascut acasa…eu zic ca e bine sa acceptam ca am evoluat intre timp..:))

      • Stefi spune:

        E si putin ironic, zic eu, ca anumite persoane sa propovaduiasca nasterea acasa pentru ca asa au facut stramosii nosti folosind un calculator si desigur intenetul fix la fel cum faceau si stramosii nostri 🙂

        Cat despre nasterea acasa, nu cred ca vreo femeie corect informata ar alege-o, pentru ca implica riscuri crescute mai ales pentru bebelus, si mai ales la prima nastere chiar si in cazurile in care riscurile inainte de inceperea travaliului erau mici mici de tot (si eu cred ca orice viitoare mama isi doreste in primul rand un bebelus viu/sanatos). Dar exista destule locuri pe internetul asta perfect natural unde femeile sunt mintite si sfatuite prost, site-uri de „informare” care de fapt sunt de dezinformare, unde articolele stiintifice nu sunt discutate, dar unde experientele proprii sun tratate ca dovada stiintifica (experiente proprii care oricum sunt triate doar pentru povesti pozitive, pentru ca cele negative tulbura zen-ul).

        • Greta spune:

          Mie mi se pare absolut înspăimântător – şi n-am folosit gratuit cuvântul ăsta – cât de agresiv a devenit curentul „naşteţi acasă, în CONFORT”. În mediu nesteril, fără măcar o moaşă, doar cu partenerul de viaţă care poate şti / intui ce are de făcut, sau poate greşi nefiind de specialitate, sau poate leşina. Sunt atât de multe necunoscute, cine se poate încrede că e pregătită pentru orice situaţie sau urgenţă medicală?
          Dar citesc asta tot mai des. Se propovăduieşte tot mai des naşterea neasistată, iar „predicatoarele” nu-şi pun nicio clipă întrebarea dacă vor mai putea dormi noaptea în cazul în care cineva se ia după ele şi se întâmplă o nenorocire.
          Mă opresc aici, înainte de-a îmi lăsa degetele s-o ia la goană pe taste…

          • Stefi spune:

            Medicina moderna a devenit victima propriului succes – a facut nasterea in spital atat de sigura incat unii au impresia ca nasterea in sine e lipsita de riscuri.

            Un medic sfatuieste intr-un anumit fel pentru ca, spre deosebire de (semi)-anonimii de pe internet (nu ma exclud nici pe mine), ei trebuie sa-si asume si consecintele sfaturilor pe care le dau.

          • roxana spune:

            Ohooo am citit si eu cateva povestiri cu nasterile acasa . Sunt atat de inversunate pe medici cele care au nascut acasa . Corpul stie ce sa faca , nici nu trebuie sa impingi , totul e natural ….bun, si la mine s-a sucit copilul intr-o parte si s-a blocat , credeti ca mai puteam eu sa plec atunci la spital ?? eram cu contractiile la minut , sau mai bine zis credeti ca mi-as fi dat seama ca se blocase ???
            Pe vremea bunicilor se nastea acasa ca nu aveau altfel cum ……telefon nu , ambulanta nu , unde era sa nasca ? si nu mureau la nastere femei sau copii? Sau sarcini pierdute credeti ca nu erau???

        • Andreea spune:

          In Franta multe femei aleg sa nasca acasa. A revenit moda as zice. Eu daca as fi incercat asa ceva probabil n-as mai fi fost astazi, nici eu si nici bebe. Am vrut nastere naturala, ca aici e jinks daca vrei cezariana. Adica daca n-ai probleme majore, nici un doctor nu face asta. Am ajuns sa fac cezariana in urgenta, recuperare dupa 40 de zile perfecta.
          Acum, dupa aproape 11 luni pot face 300 abdomene fara probleme si ma pregatesc sa urc un nou munte…cu bicicleta.
          Cum as face altadata? Adica daca ar mai fi sa fie inca un bebe? As alege eu…ce vreau…ce simt, nu ce zice societatea.
          In fine, nasterea e doar inceputul…apoi urmeaza o viata intreaga.
          Soyez braves!

  • Cristina spune:

    Superb ai scris! Eu, recunosc, ma numar printre cele curioase sa citeasca o comparatie, dar uite cum imi sta curiozitatea in cui acum :). In urma cu 6 luni si 2 saptamani am nascut prin cezariana un baietel superb si sanatos. Astazi ma intreb oare cum ar fi fost o nastere natura. Poate voi afla candva, poate nu. Este inca prea devreme sa ma gandesc la un viitor copil … poate … candva … acum ma bucur de minunea mea mica :).

    P.S: Te citesc de multi ani, nu-s intamplator pe aici :D. Sa fiti santosi si fericiti toti 5 (ca de’ si pisica face parte din familie).

  • andaz spune:

    M-a emoționat sfârșitul postului. Are dreptate Robo.
    Frumos scrii…

  • Mihaela spune:

    Exceptional spus!
    Nu se compara nicio nastere cu alta, nici macar la aceeasi femeie, dar la femei diferite! Nu exista termene de comparatie la acest capitol. Nasterea – idiferent cum – este o experienta unica!
    Daca cineva are lua decizia sa nasca intr-un anumit fel pt eu sau alta persoana i-a povestit cat de frumos sau ne-frumos a fost la ea, as avea procese de constiinta pt ca am privat persoana de o decizie mult prea personala!
    Si cel mai important lucru este rezultatul final: o mama si un copil sanatosi!
    Numai bine!

  • Marmota spune:

    haha Cirius, ultima ta opinie este de fapt what secretly all women want 🙂

    Ma surprinde in continuare ca in Romania se tot insista pe reticenta fata de nasterea naturala dupa o cezariana. In Franta, in afara de contraindicatii evidente, nu se pun obstacole, daca vrei sa nasti natural nu sunt probleme, esti incurajata si instruita cu tot ce vrei sa afli.

    Imi cer iertare pentru comparatia Romania-Franta, stiu ca suna aproape ca o insulta… aici am fost tratata atat de frumos si am avut atatea facilitati si ajutor la indemana, ca mi-e rusine cand citesc ce ati suferit voi cu macelarii spitalelor romanesti (pe care de altfel ii cunosc si eu).

    Eu una am plecat din start cu ideea: voi face ceea ce va fi mai bine pentru copil (in primul rand) si pentru mine, pe termen lung. Diabet gestational imens, copil cu macrosomie (avea 56 cm la nastere, 4kg040), 5 sarcini pierdute (moarte fetala intrauterina), 37 de ani, mutatie Leiden V, cadru emotional dezastruos (mama isi traia in agonie ultimele zile in Romania) – doctorita mi-a recomandat cu tarie cezariana. Nici nu am stat pe ganduri, dupa un chin de o viata pentru a avea un copil, nu aveam de gand sa il stresez cu o nastere care ar fi putut fi lunga si grea.

    Cezariana (la 39 sapt) a fost atat de usoara si durerile atat de putine, ca parca nici nu a fost. Operatia in sine a fost rapida (am intrat la 9, am iesit pe la 9.30 si mai mult a durat pregatirea anesteziei), tatal m-a tinut de mana de dupa cearsaf, copilul a strigat sanatos din prima clipa, l-am avut imediat, era complet nebotzita incat nu incetam sa ma mir de surpriza de a o vedea asa frumoasa. Cat m-au cusut, copilul a stat pe pieptul gol al taticului, iar eu puteam sa ii vad pe amandoi in camera de alaturi.

    Mi s-a dat voie sa ma ridic a 3a zi, durerile nu erau mai intense ca dupa operatia de apendicita si de fapt au trecut rapid. Nici nu visam sa fie atat de rapid si nedureros, nu era deloc cum imi inchipuiam.

    Deci nasterea perfecta… ar fi fost 🙂 daca stupidul de chirurg ar fi binevoit sa citeasca dosarul meu de anestezie si sa nu imi puna orice leucoplast – atata alergie am si eu in viata mea.
    Am facut arsuri de gradul 2 pe toata burta din cauza pansamentului compresiv facut cu leucoplast d’ala lipicios. Durerile mele astea au fost, ca ma umplusem de mancarimi peste tot, cu febra, frisoane, hipotensiune, laptele a intarziat sa apara si mi-am putut hrani copilul la san abia in a 5a zi.

    Dar spre deosebire de Ro, aici spitalul a actionat de urgenta, au venit pe rand sa se scuze chirurgul, anestezistul, reprezentantul spitalului, mi-au trimis dermatolog si mi-au zis ca pot sta in spital cat doresc eu – lucru de care am si profitat de altfel, ca nu vad io unde e atata graba sa te intorci repede acasa, taiata, cu noutatea unui copil. Nimic nu se compara cu butonul de langa pat si mancarea (buna) adusa la nas, plus ingrijirile constante pentru mine si bebe.

  • Marmota spune:

    edit: am intrat la 8 in operatie, scuze!

  • o femeie spune:

    Ce conteaza? Ce primeaza?
    cum vreau eu?
    Cum e mai bine pt copil?

    • Geo spune:

      Conteaza si cum crezi tu ca femeie si viitoare mama ca iti va fi. Da, copilul e bine, dar daca tu ca mama nu esti bine cum vei avea grija de el? Cred ca trebuie avute in balantele ambele persoane care participa efectiv la nastere: mama si copilul.

      • Stefi spune:

        Si poate cel mai mult conteaza sa fim un pic umili in fata nasterii si sa acceptam ca in cele mai multe cazuri alegerea nu e la noi (de fapt, ca alegerea nu e la nimeni). Ce poate garanta medicina moderna (fata de trecut) e ca aproape toate nasterile (indiferent de cum decurg ele) se termina cu un bebe si o mama sanatosi, si asta cumva ne-a creat si falsa impresie ca de fapt suntem in masura sa alegem calea.

        Mie mi s-a parut mereu bizar cand eram intrebata cum o sa nasc. Raspunsul meu era ca neavand puterea sa citesc viitorul, voi putea raspunde doar dupa. Tot ce mi-am dorit eu de la nastere a fost ca la final sa tin in brate un bebe care dupa nastere sa fie la fel de sanatos ca si inainte (stiind ca eu ca organismul mai dezvoltat pot suferi fara consecinte dramatice traume mai mari decat bebele, am fost deschisa pentru orice posibile traume corporale de orice natura, necesare pentru a-i scuti bebeului meu suferinta si mai ales consecinte de lunga durata). Am mai scris si in alt comentariu ca a planui o nastere vaginala nu e egal cu a si naste vaginal, si nici macar programarea unei cezarienei nu e garantie ca femeia respectiva va naste cu cezariana (mama mea de exemplu, acum aproape 40 de ani, desi programata pentru cezariana, a nascut vaginal pentru ca travaliul s-a declansat mai repede si a fost foarte scurt).

  • Gabi spune:

    Respect !

  • Laura spune:

    In ultima vreme este o eterna discutie in jurul meu pe acest subiect. Pe acesta, alaturat celui cu nasterea acasa. Eu sunt inca destul de departe de acest moment. Tre’ sa mai parcurg o etapa pana la asta… 🙂 Ba chiar ma aflu in momentul in care nu as putea spune ca ma da afara din casa instinctul matern. Totusi, fata de acum 2-3 ani, am inceput sa ma gandesc serios la acest eveniment, din viata mea, care va urma sa vina. Probabil ca instintul ala e pe cale de trezire, nu stiu…

    Ce cred eu, POTENTIALA viitoare mama? Ca orice decizie iei (si cred asta, in general), trebuie sa o iei INFORMATA. Dupa ce acest pas e facut si cunosti detalii despre ambele proceduri, avantaje-dezavantaje… cred ca e foarte important ce simti TU. Cred ca cel mai important lucru este sa faci ceea ce iti da tie un sentiment mai mare de siguranta, de armonie cu propriul corp.

    Ma gandeam la o poveste din copilaria mea. Pisica familiei trebuia sa nasca, stiam cand. I-am pregatit noi un cos mare, frumos, cu carpe speciale absorbante etc. Cand a venit momentul, pisica s-a bagat in sertarul meu cu pijamalute. Era unul din locurile ei preferate din casa. Noi am mutat-o in cos, ea a devenit stresata si s-a mutat la loc in sertar. Am facut eu asta de 2-3 ori, pana cand mama m-a oprit: „Asta e, o sa iti curatam pijamalele. Nu se simte in siguranta in cos, vrea acolo…” Stiu ca nu suntem animale, nu vreau sa compar pe nimeni cu o pisica, nu ma intelegeti gresit. Ce vroiam sa subliniez e ca o mama stie… 🙂 Tot ce trebuie sa faca ea (si cei din jurul ei!) e sa se asculte.

    Eu stiu exact ce varianta voi alege. Pentru ca e cea care mi se potriveste mie, cea care pe mine ma face sa ma simt in siguranta. Eu. Oricum doar pentru mine sunt datoare sa stiu.

  • Alma spune:

    Felicitari, draga printesa! Desi nu te cunosc decat de pe blog si prin intermediul unor cunostinte comune, ma bucur enorm ca ai ales si ca ai reusit sa nasti natural dupa cezariana.
    Astazi se implinesc 6 luni de cand eu am nastere unui suflet intruchipat intr-o fetita perfecta, ce a ales sa se nasca acasa. Nu ne propusesem asta (desi eram pregatiti si pentru o astfel de varianta). Nasterea a fost perfecta. Insa nu incurajez nasterile acasa, nici pe departe. Dar incurajez nasterile naturale, in spitale, in toate situatiile in care acestea sunt posibile.
    Sa va traiasca minunatiile si sa fiti cu bucurie toti 4!

  • Ema spune:

    Bravo, prințesă, e singurul mod logic și de bun-simț de-a tranșa problema. Eu am făcut greșeala să caut păreri în stânga și-n dreapta, m-am setat pe naștere naturală, n-a fost să fie, dar important e că acum nici nu mai contează de ce, în amintire momentul a rămas frumos pentru că, vorba ta, până la urmă s-a soldat cu un copil perfect!

  • lia spune:

    A-ti impartasi experienta pe un blog nu te face responsabila de nimic. Este strict povestea ta, ceea ce a functionat si ceea ce nu a functionat pentru tine si ai tai, nu este reteta ta de succes pentru restul lumii.
    Cine asteapta sa fie decis de altii o face pe riscul lui. Uneori a risca inseamna a evolua, a castiga, alteori inseamna si a pierde.
    Daca de ex eu am un blog culinar nu inseamna ca sunt responsabila de felul cum imi aplica altii indrumarile gastronomice. Sunt n la puterea n factori in ecuatie pana si la o banala reteta de gogosi (de la ce fel de faina folosesti, ce drojdie, felul cum incorporezi lichidul, pana la cat si cum framanti etc.), nu totul se reduce la a respecta intocmai gramajul indicat.
    Daca eu povestesc cum imi educ copiii, nu inseamna ca ceilalti, toti vor si putea urma intocmai reteta mea de succes. Pentru ca suntem unici.
    Asa ca eu cred ca pana la urma cartile, scrierile altora, documentarele, revistele, tot ce inseamna media in general iti ofera strict informatii.
    Fiecare dintre noi triaza ce-i este util, adapteaza la propria viata ce-i poate fi de folos, isi largeste orizontul de cunostinte prin citirea si intelegerea experientelor altora.
    Nimeni nu ar trebui sa ia asa brut o informatie si s-o aplice fara discernamant. Mai ales cand este vorba de nastere, care de fapt implica doua vieti.
    Mie mi-e greu sa cred de ex. ca exista femei care aleg sa modul cum sa nasca, daca sa faca avort, ce fel de metoda contraceptiva sa foloseasca, ce fel de dieta sa tina, in functie strict de niste sfaturi ale altora din mediul internautic.

    • Stefi spune:

      Uneori, daca mediul internautic le zice ce vor sa auda, fata de exemplu de parerile medicilor, unele persoane sunt inclinate sa aplice sfaturile care le plac, nu cele care li se potrivesc lor… Bine-inteles, asta nu e responsbilitatea bloggerului respectiv.

      Eu insa cred ca articolul asta e bun asa cum e scris acum si pentru ca nu se face comparatie intre doua nasteri care nu sunt numai ale mamei, ci mai presus de toate ale copiilor. Cat despre comparatia durerilor, senzatiilor, e foarte posibil ca fiecare e asociata cu alt tip de dureri/probleme etc, care nu prea merg comparate direct.

    • Bea spune:

      Asa ar fi normal, intr-o lume ideala. Din pacate, nu traim intr-o lume ideala si multi nu inteleg ca suntem total diferiti si ca ce e bun pentru mine, nu e neaparat bun si pentru tine. Cred ca Ioana se abtine in a da sfaturi pentru ca nu vrea sa influenteze pe nimeni, dar si pentru ca sunt oameni care nu inteleg ca ea povesteste strict de experienta ei. Daca mai tii minte, acum ceva timp povestea cum a fost amenintata pe baza unui articol scris din perspectiva ei. Nu mai retin detalii exacte, dar, nah, sunt oameni care fac diferenta si oameni care nu.
      P.S. Tu ai dreptate in ce zici si sunt total de acord cu tine, sa nu ma intelegi gresit.

  • Eliana spune:

    Excelent articol si subliniaza foarte bine un fenomen extrem de raspandit la noi: falsa dilema intre cezariana si nastere naturala. Am sansa sa traiesc intr-o tara cu poate cel mai avansat sistem medical din lume. Si cateva invataturi personale ce le am din acest sistem, relevante pentru subiectul articolului: decizia intre cum aduci copilul pe lume apartine exclusiv medicului, in functie de circumstantele medicale ce reprezinta cel mai mic risc pentru mama si copil. Responsabilitatea mamei este sa inteleaga recomandarea medicului, consecintele si riscurile asociate. Medicii nu opereaza „la cerere” cezariene din motive nejustificate medical. In ciuda perceptiei, cezariana este o operatie majora ce implica riscuri. Cu exceptia cazurilor urgente, chiar si inainte de o operatie prin cezariana se lasa mama sa treaca cateva ore prin procesul de travaliu, ceea ce duce la o mai buna pregatire a copilului sa fie adus pe lume. Conform medicilor de aici, o operatie de cezariana este ca si una naturala, din punct de vedere al posibilitatii de nastere naturala ulterioara. Un an este intervalul minim in care recomanda sa nu aiba loc a doua nastere naturala, atat. Nu se dau antibiotice dupa operatie „preventiv”, iar copilul este pus la san imediat ce mama e pregatita. Pana se trezeste mama (in cazul unei anestezii totale), copilul este dat tatalui, care este rugat sa stea la bustul gol si sa tina copilul gol pe piept. Chiar daca procesul de lactatie se declanseaza mai incet, copilului nu i se da niciodata lapte praf, ci eventual ceva glucoza. Bineinteles, daca sunt mamici ce din motive personale decid sa nu alapteze, este alta poveste. Insa motive pur medicale exista pentru un procent extrem de limitat…Stiu ca exista diferente de sistem, insa consider ca este important sa fie demolate anumite mituri si mamele sa isi cunoasca drepturile si sa poata pretinde de la medici si specialisti un tratament adecvat.

  • Mihaela spune:

    eu cred ca nasterea este atat de personala si fiecare trebuie sa nasca asa cum e mai bine pentru psihicul sau, pentru sanatatea sa si a copilului sau. fara comparatii, fara vehemente de genul nasteti acasa, nasteti natural, fara rusine ca am facut cezariana. corpurile noastre sunt diferite, ritmurile noastre sunt diferite. ar tb sa ne respectam si onoram pe noi insane in acest proces al nasterii. si sa transmitem copilul si familie bucuria nasterii, indiferent de modul cum acel copil a fost nascut.

    da, rau cu multe alegeri, ieri, urmaream un documentar despre copiii din Siria in timpul razboiului. o mama isi dusese la bun sfarsit sarcina in acele conditii groaznice. dorea sa-i spuna sotului ca a nascut un copil sanatos si ii daduse jurnalistei o fotografie cu ea si copilul sau, in cazul in care ii va gasi sotul pe unde se ducea sa filmeze. impresionant.

  • Bebelina spune:

    Buna,

    Recunosc ca sunt una dintre acele persoane care ti-au cerut un post pe aceasta tema.
    Eu sunt sincera si iti spun ca sunt un pic dezamagita.
    Pana la urma in foarte multe dintre posturi iti exprimi parerea personala in legatura cu un subiect sau altul. Cred ca pana la urma de aceea te citeste atata lume.
    Nu inteleg de ce tocmai acum ai ales sa nu iti exprimi parerea, dar poate ca tu stii mai bine.
    Iti respect hotararea.
    Eu as fi fost interesata sa iti aflu parerea pur si simplu prin prisma faptului ca in Romania nu prea am auzit de cazuri de nastere naturala dupa cezariana. Medicii care accepta sa asiste o nastere naturala dupa cezariana ii numeri pe degete.
    Nu inteleg iarasi de ce iti este teama ca cineva va lua decizii in functie de ce ai decis tu atata timp cat ai un blog unde iti exprimi in majoritatea cazurilor pareri personale. Oricum, in jurul nostru este enorm de multa informatie care ne influenteaza viata cum nici nu ne imaginam. Pana la urma de aceea s-a ajuns si la situatia in care cezarienele sunt considerate, chiar si de catre unii medici, mai safe decat o nastere naturala.
    Eu zic ca cine are scaun la cap, orice ai scrie tu aici, ar fi capabil sa faca diferenta si sa ia o decize in functie de ceea ce simte si nu pentru ca asa ai ales tu, adica pe principiul „Daca a zis Printesa Urbana inseamna ca asa e”.

    Toate cele bune iti doresc!

    • Printesa Urbana spune:

      adriana, am descris deja nasterea intr=-un post anterior, ai acolo toate detaliile despre nvdc, comparatia intre natural si cezariana e alta discutie.

  • Iulia Prida spune:

    Salutare. Nici nu stiu daca sa ma bucur sau nu pt voi. Eu sunt din Chisinau si la noi se practica cezariana doar daca e vreo problema de a naste pe cale naturala. Sa mergi la medic si sa-i zici ca vrei cezariana desi bb e in pozitia perfecta pt o nastere naturala, nu ai sanse. Suntem de moda mai veche poate la acest capitol, dar ma bucura faptul. Sanatate!

  • Claudia spune:

    Buna
    Eu am nascut natural. nu mi-am pus problema niciodata sa nu o fac. nu voiam sa aud de cezariana. asa ca zis si facut. am nascut pe 3 ian 2012 un baietel de 4, 350 Kg si 56 cm, dupa fix 16 ore de travaliu si o epidurala si la final m-am ales cu 16 copci. toate bune si frumoase dupa trei zile cand trebuia sa plec acasa stupoare mi s- ainfectat cusatura pentru ca am facut o reactie alergica la fire, fiind prima operatie din viata mea, nu am stiut ce se poate intampla. am stat 21 de zile cu bebe in spital pentru ca alaptam. si am suferit inca o operatie de chiuretare a zonei infectate si inca o coasere de data asta cu fire clasice. singura mea frica a fost daca alegeam cezariana si faceam aceeasi reactie la fire, ce naiba pateam. Ma bucur ca am scapat doar cu atat, dar acum mi-e frica sa mai fac un alt copil. astept poat eo sa gaseasca o cale de teleportare :). glumesc, dar inca nu ma pot gandi sa trec iar prin ce am trecut dupa nastere. culmea multora le e frica de ce se intampla in timpul nasterii, mie de ce s-ar putea intampla dupa.
    Multa sanatate si fericire micutului tau

    • Crina spune:

      Și eu am făcut aceeași alergie. Acum știu cu ce fire să nu mă coasă la orice altă tăiere(oriunde ar fi ea.)

  • Crina spune:

    Eu am născut acum 15 ani natural. S-a rupt apa la 35 de săptămâni, făre contracții, am sunat medicul care mi-a urmărit sarcina. Care nu a răspuns pe cele trei telefoane… El făcea gărzi la Polizu. Pt că era mai departe și nu știam pe nimeni acolo am mers la Municipal. M-a consultat un nene doctor care mi-a zis că e pelviană. Mama a plâns două ore din clipa aia. Nu mint. E pelviană, dar nu e urgență, mai stă până la Polizu, aparțineți de ei. Formula de drum: taică-miu șofer, mama bocitoare, soțul panicat, eu stresată. Am ajuns, am spus că sunt a domnului dr. XYZ, s-au sunat între ei și m-a pasat celui de gardă. Dl. dr. Nicu Brănescu. M-a asigurat că nu e pelviană, nu a fost. Cât o fi plâns mama pe hol nu mai știu (Eu m-am născut pelvian și știa săraca prin ce trecuse). Am intrat la naștere pe la 9 dimi, s-a născut pe la 17. Pe masă maxim o ora, restul în anticameră, cu perfuzie. M-a pus pe dilatatoare…când a venit sorocul am născut. Doctorul super calm, m-a liniștit, a vorbit cu mine tot timpul. Au fost enervante moașele care îmi băgau coate-n burtă. Copila prematură, 2100g, scor 7, perfectă în rest. Ce urăsc la nașterea naturală? Patul/masa/capra aia pe care pun gravida. E total pe dos, pe spate nici un pârț nu dai bine, dar să împingi un copil…Toate mamiferele nasc …cumva să ”curgă” copilul pe când poziția asta…
    Doctorul meu a avut nuntă cu fi-su. Asta a fost explicația. La patru ani diferență cumnată-mea gravidă, a mers la același in urmărire sarcină, cu promisiune că vine la naștere, vai, cum…se poate?! S-a rupt apa, la termen, contracții mici, hai la Polizu din prima. Dl dr. nu s-a stresat nici de data asta. În gardă era dracu știe cine, care când a auzit că e pacienta lui nu s-a băgat. După multe ore de așteptat(cei din gardă tot îl sunau, noi pe altă parte…), a catadicsit să vină, a văzut starea gravă, a intrevenit cu cezariană la risc. Copilul era angajat in vaginală…dracu știe ce a fost. A venit nesimțitul și după 14 ore s-a născut bubu. Cam leșinat, scor 8, băgat la ventilator. A suferit copilul ăsta de la lipsa de oxigen… în primi patru ani dacă suflai mai tare pe el făcea muci. Cumnată-mea avea culoare pământie, era la reanimare cu branule pe toate părțile. Recuperare grea după, cicatrici urâte, dar așa a fost la ea. Am văzut și cezariană vindecată cât o guriță. Depinde în ce doctor / dobitoc ai încredere…Am plecat de acasă cu niște socoteli… nu ne-au ieșit. Orice alegeți informați-vă la fel de bine și despre cealaltă opțiune. Și foarte bine despre medic. Foarte, foarte bine. După aceste experiențe cred că aș naște pe orice parte, dacă știu că am alături un OM medic, căruia îi pasă. Sănătate maximă.

  • Marieta spune:

    Eu am născut natural. Fără epidurala. Nu mi s a părut greu si am născut repede: 10 minute de când am intrat in sala de nașteri. Nu am comparație cum e mai bine, natural sau cezariana, dar parca natural e in firea lucrurilor. Asta bineînțeles dacă nu apar alte complicații. Înainte sa nasc, am dat peste o moașa care mi a spus sa nu cumva sa cred ca n o sa doară sau ca n o sa fiu speriata dar sa nu ma gândesc la asta pentru ca fiecare femeie are gradul ei de suportabilitate a durerii si e posibil ca sa nu mi se para asa greu. In plus contracțiile durează cam un minut si un minut imediat trece. Si asa a si fost. Mi s au rupt membranele la 6dimineata in ziua de Crăciun. Am sunat o pe doctorița si mi a zis ca dacă nu ma doare si nu am contracții sa nu ma grăbesc tare. Ne am întâlnit la spital (un spital privat, ales pe considerentul ca dacă nasc de sărbători, nu vreau sa nasc cu un medic de garda la stat) si pe la 8au început contracțiile. La 13:20 am intrat in sala de nașteri, pe picioarele mele, si la 13:30 s a născut Lucas. Pentru mine totul a fost perfect din punctul asta de vedere. Dacă ar fi sa recomand ceva, as spune sa nu va luați dupa experiențele altora. Nicio naștere nu i ca alta la fel cum nicio femeie nu simte ca alta femeie.

  • Lavinia spune:

    Buna,

    Am un baiat de 1 an si 1 luna si am nascut natural. Nu spun ca a fost usor(15 ore de travaliu), ultimele 2 mai grele. Am lasat doctora sa decida din punct de vedere medical daca e bine sa nasc natural sau nu. Spre fericirea mea, doctora a zis ca e ok sa nasc natural. Am nascut fara epidurala sau alte anestezice :). Dupa nastere mi-am revenit foarte repede, a trebuit sa stau 2 ore in pat obligata ca altfel eram in picioare langa bebe.
    Oricum , cred ca si a doua nastere o sa fie tot naturala ( asta daca dioptriile nu cresc prea mult ). O sa decid la momentul respectiv.
    In concluzie, cred ca nasterile nu se aseamana intre ele, fiecare e unica, fiecare corp la fel. Deci, cred ca e mai bine sa te iei dupa propria intuitie si dupa doctor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *