Sleep-training pentru mamă

După ce-am întors problema pe toate fețele, am ajuns la concluzia că singura cale să supraviețuim noii situații locative cu doi părinți (dintre care unul lucrează full time) și doi copii (dintre care unul nou-născut) este ca eu să dorm cu bebelușul, mai ales că e alăptat.

Aici intervine problema principală, și anume că eu nu pot dormi cu nimeni, niciodată, de mult. Eu și omul avem saltele diferite, deși dormim în același pat (teoretic, că practic el s-a mutat în cameră la Sofia cu somnul de vreo două luni). Ca să dorm, am nevoie de liniște absolută (folosesc dopuri de urechi), întuneric, zero mișcări în pat. Mno, acum imaginați-vă cum dorm eu cu bebe Iv, care e morișcă și-n somn și-n trezie, care dacă e lîngă mine cere la sîn din sfert în sfert de oră. Iar șansele ca eu să dorm în timp ce un fiu de-al meu bea lapte din țîțele mele sînt mici spre inexistente. Așa se face că în ultimele 7 zile am dormit cu totul vreo 10 ore. Dormitul cu bebe mi se pare deeestul de complicat. Cu toate astea, altă soluție nu-i. Așa că am intrat în bootcamp: fac sleep-training cu mine.

Care-i problema, întrebați? Nu e pentru că mi-e teamă să nu mă așez pe el, că nu mi-e, sînt sigură că instinctul meu funcționează foarte bine chiar și în somn și că riscul să mă întorc peste el e minim. Nici că nu-mi pot lua ochii de la el, că pot, sînt atît de obosită că aș putea să dorm și în prezența lui Johnny Depp. E pur și simplu o chestie a mea, mi se trage de la dormitul în cămin. E un prag psihologic la mine care trebuie musai depășit, și cum n-am timp de mers la psihopupu, învăț prin practică. Fie o să mor de oboseală, fie o să adorm de oboseală, fie o să ajung chiar să-mi placă. Nu-s insomniacă, n-am fost niciodată, nici copleșită de gînduri sau panici. Pur și simplu nu pot dormi bine cu altcineva lipit de mine. Aia e, complet lipsit de romantism, știu.

M-am pus în pat la 8 seara cu bebe lipit de mine, am exersat atașarea la orizontală, întuneric, cald, apă la îndemînă și zăcut acolo pînă a doua zi la 9. De dormit nu poate fi vorba. Zac așa între trezie și somn. În prima noapte de boot camp am dormit de 2 ori cîte 20 de minute și apoi de două ori cîte aproape o oră, cu jdemii de treziri de remufat copilul (care uneori mai țipă cînd are gaze și-l pun rapid la sîn ca să trezească fetița), de reașezat finet sub cap pentru regurgitări, de șters sînul din care curge ca la balamuc. În a doua noapte am dormit chiar și o oră legată. După o săptămînă pot spune că nu mai știu dacă dorm sau nu, cert e că uneori îmi aduc aminte ce-am visat, deci ceva ceva tot dorm. Iepurește așa, dar e mai bine decît nimic. Restul casei doarme în liniște (pentru că bebe nu apucă să plîngă deloc, orice-ar dori eu sînt acolo să-l fac fericit în trei secunde), bebe e mulțumit că e lipit de mine, everybody wins (mai puțin eu, dar cine știe, poate încet încet ajung și acolo).

Am început să încurc cuvintele între ele, dar încă trăiesc. Vă țin la curent cu evoluția sleep-trainingului meu.

79 Comments

  1. andrama

    Ioana, daca nu merge asa eu zic sa faci invers: Dormit tu in camera cu fetita, macar jumatate de noapte, tatal cu baietel pe burta lui si cu un biberon de lapte al mamei(zici ca abundezi de laptic). Eu am procedat ca tine, dupa vreo luna am invatat sa dormim impreuna eu si bebe. Problema e ca si acum(dupa 1an si 3 luni) bebe nu stie cum sa (a)doarma fara mine, iar tati nu stie cum e sa nu doarma toata noaptea legat. Asa ca suntem hooked aici. A fost bine primul an cat am stat in cic, dar acum nu mai e bine din diverse motive. Succes!! Mai merge si varianta de compromis:cand tati vine de la job, ia copii de o aripa si ii scoate din casa (unul.in landou, unul de mana) si mami doarme doua ore macar. Succes!

    • Magda@ Linii colorate

      Asta cu biberonul e cu dus si intors, poate face o confuzie de biberon si sa te chinui 2-3 luni sa il readuci la san. Si al meu doarme doar cui mine, dar tati stie sa il adoarma, in sistemul de purtare si se trezeste si el daca plange copilul (de 1 an 4 luni)

  2. Alexandra

    >:D< (în limbajul vechiului yahoo messenger, o îmbrățişare strict virtuală!)

  3. Andrea

    Si eu dorm mai bine tot singura, avem pat de 1,80 latime sa nu ne intalnim noaptea :). Iar pe bebe l-am avut in cosulet langa patul meu, nu apuca sa se foiasca prea mult ca ma si trezeam si ii dadeam sa pape, asa ca nici el nu plangea, doar ca fiind in cosulet, intre trezirile lui dormeam si eu…

  4. Ina

    Ohh….ce ma asteapta!!! Si eu imi astept pruncul in octombire…si te citesc cu mare mare interes! 🙂

  5. adda

    9 luni jumatate, asa am am dus-o..bafta! 🙁

  6. Ai incercat sa dormi doar cu copilul in aceeasi camera, dar nu in acelasi pat? Ori are bebele un patut al lui, ori sunt acele saltele pe care le atasezi de patul tau unde sta doar bebele. Ma gandesc ca atunci tu ai avea salteau ta si el a lui si ar putea functiona mai bine. Ceva de genul asta: http://www.youbabyandi.com/the-joys-of-co-sleeping/

    Oricum succes! Vei gasi o solutie pana la urma.

    • Printesa Urbana

      Nope, la noi in dormitor nu e loc de asa ceva din pacate.

    • Stefi

      Daca zici ca oricum aveti doua saltele la pat, poate reusiti sa dormiti fiecare pe salteluta lui (eventual repozitionat patul sa fie la perete, sau pus o opritoare in marginea unde nu esti tu – eventual cumparat una care poate fi folosita mai tarziu oricum la patuturile de copil). Asta ar rezolva macar foielile, chiar daca nu si galagia. Cu Sofia cum ai procedat cand era nou-nouta si o alaptai inca des noaptea? Poate merge adaptata solutia aia… (daca problema e ca plansul mai mult de 5 secunde al lui Ivan ar trezi-o pe Sofia, poate merge aplicata ceva izolare fonica intre camere – si o patura agatata provizoriu pe usi mai estompeaza sunetele, nu e estetic, dar poate functioneaza; mobile pe peretii eventuali comuni…). Succes in sleep training, somnul e important pentru toata lumea (nu degeaba lipsa de somn e folosita ca metoda de tortura).

  7. ada

    Acum cinci luni eram exact in aceeasi situatie. Bebe langa mine, nu dormeam aproape deloc, dar era bine ca nu-mi trezea fetita. Prima luna a stat la san aproape non stop. Nu puteam sa o pun in patut deloc. Cam pe la doua luni am reusit sa o pun in patut seara, iar la prima trezire din noapte iar ajungea langa mine. Am invatat sa dorm si asa, dar nu-mo iese de fiecare data. Multa rabdare, printesa! Va fi tot mai usor pe masura ce creste! Pe mine m-a ajutat enorm de mult spirulina, imi dadea energie si rezistam cu foarte putine ore de somn. Stimuleaza si lactatia, deci numai bine! 🙂 Sanatate si rabdare iti doresc!

  8. Ioana

    Eu inteleg ca partea cea mai dificila e ca baietelul vrea lapte din 15 in 15 minute si de fapt, asta nu te lasa sa dormi 🙂 La Sofia nu a fost la fel? Poate iti faci foarte multe griji pentru fetita si de-asta nici nu poti dormi. Cheama ajutoare (bona, mama, soacra, prietena) sa stea macar doua ore cu Iv sa poti si tu dormi legat.

    • Printesa Urbana

      Ajutoare n-am, din pacate, doar pe mama pentru citeva zile, si chiar daca as avea, din alea 2 ore, mi-ar lua 1 juma sa adorm. 😀
      Acum suge mai rar Iv, prind si noaptea ceva somn.

    • Ioana

      Uff… imi pare rau. Ce poti incerca, la mine functioneaza, este sa te intinzi pe pat pe spate, cu picioarele putin departate si bratele pe langa corp si sa incerci sa iti relaxezi corpul incepand de la piciorul stang, pe rand, fiecare bucatica de corp (incepi de degetele de la piciorul stang, apoi treci la cele de la piciorul drept, apoi glezna piciorului stang, glezna dreapta, samd). Pe mine ma ajuta total, ma relaxeaza si deobicei, cand ajung pe la buric sforai 🙂

  9. Margot

    Eu am citit despre o tehnica, la mine functioneaza, anume ca sa adormi, stai 15 min si nu misti deloc si cica corpul intelege ideea, eu atat ma concentrez sa nu ma misc, ca adorm, dar nu trebuie sa te misti deloc deloc

  10. Laura

    Poti incerca tehnica cu 2 saltele. Eu asa dorm cu fetita, ea pe o saltea, eu pe cealalta. Cand se trezeste imediat ma mut langa ea sau pun mana pe ea sa ma simta aproape. Prima luna e mai grea cu somnul, apoi o sa te obisnuiesti, sunt sigura. Si o sa fii fericita ca poti dormi cu zgomote, foieli si altele 🙂

  11. Andreea

    Been there, done that. Am aceeasi problema. Dupa o luna de epuizare am dormit bustean. Si acum la 7 luni dormim la fel. La noi a functionat mai bine somnul intr-un scaun de la Ikea. Bebe pe perna de alaptat (un Boppy) si eu dormeam in scaunul respectiv (Poang cred ca se numeste). Ne trezeam dupa cateva ore leoarca de lapte :). Succes!

  12. Monia

    Inainte de a ramane insarcinata, multi ani de zile a dormit cu dopuri, intuneric total de am ajuns pana acolo incat am vopsit luminitele de la becuri, ceasuri etc cu markerul negru. De dormit cu bebe, dorm, dar nu ma odihnesc nicicum, desi el nu manaca decat de doua ori pe noapte. asa ca, il pun seara in patut si la masa de dimineata il mut in patul meu.
    Greu mai poate fi cu somnul, mai ales cand mai ai si ganduri sau esti insomniac, eu le-am avut pe toate. Cateodata le mai am si acum.

  13. Ana (Milano)

    Ioana draga la noi exact la fel, dar exact. Eu nu am reușit niciodată sa dorm cu nimeni pana la soțul meu ( i-am si spus ca aveam regula…am zis de voi găsi vreodată pe cineva cu care sa pot sa dorm atunci il isu de bărbat si așa a fost) dar si cu el nu suport sa ma țină in brate strâns sau alte alea…trebuie sa am libertate totala in pat. Când am născut-o pe cea mica ( 2,8kg la 42de saptamâni…da dincolo de termen cu mult) am pus-o in pat din aceleași motive. Soțul s-a dus in camera cu cel mare (care are 3 ani) si eu sunt încă in pat cu cea mica, alaptata la sân încontinuu ca sa nu urle si sa nu trezească pe nimeni. Ea suferă si de reflux deci e un chin. Singurul lucru foarte negativ este ca doarme si adoarme doar așa…noapte si zi si acum are 5 luni. De 5 luni dorm iepurește ca tine, pe o coastă, cu ea care ma folosește ca suzeta. Când ( de 2 ori) s-a întâmplat sa reunească sa o adoarme soțul si a acceptat sa fie pusă in pat fără mine lângă ea…a dormit 4-5 ore fără Întreruperi. Când e cu mine suge si cere sânul la fiecare 45 de minute zi si noapte. Suntem extenuate amândouă si va trebui sa găsesc un mod sa o fac sa doarmă fără mine căci cu mine…nu doarme! Deci e ok pentru prima faza, ba e chiar indicat dar pe termen mediu lung nu e practic…sau cel puțin la noi nu e. Încearcă măcar ziua când e bona sa o lași cu amândoi 2 ore legate si sa le dormi alea doua ore …daca poți.Ai nevoie pentru tine si pentru producția de lapte. Ma rog pentru voi sa va fie din ce in ce mai bine si nu te preocupa de greutate, si a mea e subțire si a fost subțire dar mănâncă si e lunga lunga deci e ok. Fiecare copil e un univers aparte. Viața e super pufoasa!!! P.s. Ca sa adormi încearcă tehnici de respiratie, pe mine ma ajuta f tare. Inspiri si expiri profund de 10 ori concentrându-te numai pe respiratie. Daca dupa 10 nu dormi mai faci 10. Ajuta foarte tare.

    • dana

      si eu am fost ,, suzeta ,, pana la 1 an si 10 luni cand l-am intarcat plecand de acasa o seara. Dar tot numai cu mine vrea sa doarma , leganat pe picioare pana adoarme si apoi spre dimineata inca o tura de leganat pe picioare…pana l-am intarcat, nu l-am pus pe picioare nici o data . Mai avem pana vine bebe 2 vreo 4 luni si deja ma gandesc cum sa-l fac sa doarma cu tata . Nu stiu cum o sa ne adaptam , deja sunt rupta de oboseala , dorm ,,iepureste ,, de 2 ani .O sa vedem ce-om face, e o etapa de viata, ne facem noi mari !Sa fiti sanatosi si multa putere !

  14. Cristina

    Aproape aceeasi situatie, plus un sot sforaitor in pat cu noi :). Am cumparat un patut pentru bebe pe care l-am pus langa partea mea de pat, numai ca nu a tinut grozavia prea mult pentru ca bebe manca din ora in ora in cel mai fericit caz si cum ii lua jumatate de ora la fiecare masa, mai ca nici nu apucam sa pun capul pe perna si eram inapoi cu el in brate. Apoi am descoperit ca pot dormi minute bune daca il las in pat cu noi si asa a ramas si pana in ziua de azi. Are 6 luni si jumatate, mananca si acum din 2 in 2 ore noaptea si uneori, cand il dor gingiile sau are un alt disconfort mananca si din ora in ora.
    La inceput pateam ca tine, nu puteam inchide un ochi cand manca si fiind mic dura si mult pana termina si eu eram vesnic pe minus grav cu somnul. Noroc ca doarmea ziua des si bine si atipeam si eu cu el, de multe ori intinsa in pat, cu el pe pieptul mei si perne in jurul nostru (pozitia noastra preferata).
    Acum nu stiu daca atipesc sau nu, uneori cred ca da, dar n-as fi chiar sigura, oricum el mananca mult mai repede asa ca este mai usor. Clar e ca de cele mai multe ori adorm imbracata si ma trezesc semi-dezbracata … cine sa mai aiba energie sa puna si breteaua maieului la loc!?

  15. alina

    neata’

    bebe meu are aproape 2 luni jumate. Baietelul de 5 ani e fericit. Eu acum apuc sa dorm cam doua ore legat si as mai dormi ziua dar nu ma lasa baietelul.
    Va fi mai bine. Zau, va fi mai bine.

    succes!

  16. Simona

    Draga Ioana! Eu am o fetita de aproape trei ani. Iti spun din proprie experienta ca bebe trebuie sa doarma de la inceput la el in pat si, de asemenea, trebuie obisnuit sa interactioneze cat mai mult cu cei din jurul sau, astfel incat sa nu fie 100% dependent de tine iar tu sa poti respira / dormi / face baie / manca in liniste. O saptamana, cat se va acomoda bebe cu noul lui patut, intradevar va fi mai greu, insa dupa aceea vei avea clipele de liniste si odihna la care visezi. Nu vor fi multe insa atat cat sa-ti incarci bateriile. Nu mi-am dat seama cate luni are bebe insa trebuie sa-l inveti sa manance cat la 3 ore. In felul asta si stomacelul sau va putea sa digere in liniste laptele pe care il manca. pe de alta parte e posibil sa nu poti dormi tocmai pentru ca esti suuuuper obosita. Eu asa patesc. …si nu in ultimul rand tati trebuie sa mai stea cu bebe. Pune-i-l in brate intre orele de masa ale bebelusului, fa o baie, bea un pahar cu lapte caldut sau un ceai si du-te la culcare. Multa bafta! 🙂

    • Daniela

      Care luni? bebe Ivan are maine 2 saptamani. Deci cred ca asa de mic nu poate manca la 3 ore, ca ma gandesc ca i se face foame mai repede.Si inca e foarte dependent de mama la varsta asta.

    • doina

      Asa mic poate minca la 3 ore, e o chestie de rutina pe care o deprinde repede. Rutina e buna, pentru ca ziua capata un ritm care poate fi inteles si urmat usor, prin urmare toata lumea stie ce are de facut si cind. Copilul nu plinge exclusiv de foame, asa ca si mincatul la cerere deasa poate fi controlat intr-o masura agreabila pentru toata lumea. O suzeta nu a daunat nimanui, mai ales in perioada asta de acomodare. Chiar si pentru tine e buna impunerea unui program, pentru ca altminteri laptele va curge nonstop, adica sinii nu mai apuca sa se umple si nici sa se goleasca complet. Cosleeping-ul este exagerat ca beneficii, dupa parerea mea, dar este numai parerea mea. Uite ca am citit aici : http://www.leblogpiquant.com/2013/01/reteta-noastra-pentru-somn-bebelusesc.html#.U9kAH_mSyao Mamica respectiva este medic gastroenterolog, deci nu are numai informatii din carti si de pe net.

    • Printesa Urbana

      O cunosc pe Elena, e o mama nemaipomenita. 🙂

      Eu nu cred in alaptarea la program, din multe multe motive. Copilul bea lapte si de sete, cum sa-i refuz sinul cind in casa sint 28 de grade si afara 40? Copilul cere sin si cind are crampe sau cind viseaza urit. Sa-l las urlind doar pentru ca nu au trecut 3 ore de la masa? Copilul maninca cit are chef, ce sa fac, sa-i torn pe git ca sa ma sigur ca nu cere mai devreme de 3 ore? fiecare face cum crede, Ivan insa e in urma cu greutatea, eu ma bucur cind cere, in nici un caz nu ma apuc sa-i fac program acum, poate cind o fi mai mare, mai puternic, o minca mai mult si oi dormi si eu. Deocamdata insa e exclus.

    • Stefi

      Eu cred ca ce e de luat de la postarea respectiva e de incercat ca bebe sa manance o masa intreaga (pe cat posibil, si pe cat posibil de determinat -ceea ce nu e deloc usor) si sa i se ofere oportunitati de somn la intervale regulate. Programul cred eu ca si-l face cat de cat constant el singur o data ce reuseste sa manance destul la o masa (si cred ca asta sugereaza si postarea, pentru ca spre deosebire de alte metode care sugereaza sa le faci copiilor program, postarea sugereaza o posibila rutina dar nu program pe ore). N-am inteles niciodata cum ai putea amana o masa a bebelusului cand acesta urla de foame. La spitalul unde am nascut ziceau ca e preferabil ca prima data sa-l schimbi si apoi sa manance (pe considerentul ca daca adoarme mancand, nu mai trebuie trezit); ei bine, dat fiind cum urla de foame la trezire, n-am avut inima sa fac asta niciodata, asa ca bebeul meu prima data manca si apoi urma schimbatul (pe termen lung, cred ca a avut beneficiul ca practic bebe a invatat sa adoarma altfel decat la san).

      Dar da, e greu si obositor pentru un bebe mic si un pic letargic poate sa manance suficient fara sa oboseasca. O sa mai creasca si o sa fie tot mai expert la asta. Si in plus, sfaturile pentru conditii de iarna cand in casa poti mentine conforatbilul 18-20 de grade sunt un pic altele decat in toi de canicula.

    • AlinaD

      Eu nu cred ca un copil „trebuie” sa doarma la el in pat de la inceput. In sensul ca nu e o reteta valabila tuturor, sunt copii care se simt mai bine singuri in patut, sunt copii care isi doresc apropierea mamei/tatalui. Si inca un lucru din experienta: decat sa ma dau de n ori jos din pat noaptea ca sa merg la bebe si sa ii dau sa pape, am preferat sa il aduc langa mine in pat. Mi se pare varianta cea mai comoda pentru mama si asa obosita …

    • cata

      Sa fiu sincera am inceput cu un post, apoi am trecut la devorat blogul… totul azi.

      M-am abtinut sa scriu la ceza vs naturala pt ca sunt indecisa si nici eu nu stiu ce vreau si de ce mi-e frica 😀

      Dar sa revin la subiect: in primul rand felicitari!!
      Eu astept bb 2 in oct, iar fetita „mare” are 4 ani si jumatate. Intre ea si tz mea a fost dragoste la prima vedere si sunt momente acum cand mai vine si ma miroase si ma pupa si le zice „tzica mea dulce”. Da stiu, poate fi pathologic, macar e fata 🙂

      Ce as putea eu sa spun legat de subiect (pareri personale, pe care le-as aplica doar pe mine pt ca fiecare mama si copil reactioneaza diferit):
      – la bb 2 voi alapta la fel ca si prima data o data la approx. 2-3 ore (timp de vreo 3 luni a fost batalie intre mine si ea ea vroia incontinuu, iar eu vroiam sa nu fiu suzeta). Explicatia in cazul meu a fost una medicala: aveam atat de mult lapte si curgea asa usor ca pitica nu mai reusea sa inghita, ci pur si simplu I se prelingea laptele pe gat facand eforturi sa nu se inece (documentat cu filmare – copilul inghitea ca un om inecat), efortul depus era asa mare ca obosea si nu mai vroia san dupa 5-10 min. In contrast cu faptul ca eu aveam lapte si ea parea ca se satura nu a luat mai mult de aprox 500 gr pe luna (primele 2) ca dr neonatolog m-a „amenintat” ca ii bagam lapte praf. Plus stresul mamei la primul copil ca: „laptele nu e bun”, „nu am suficient lapte”, „imi maltratez copilul” etc, din cauza carora nu dormeam mai deloc. Am ajuns la un dr renumit, care m-a invatat o pozitie noua de alaptat (cu copilul in pozitie aproape veriticala) si ghiciti ce? 2-3 ore cat imi propusesem eu si cat recomandau moasele (consiliera in alaptare venita acasa) a fost super ok si pt pitica. Invatamintele mele: alaptatul la cerere nu e mit, dar daca copilul cere (cu exceptia primei luni cand inca se mai acomodeaza si ar putea avea nevoie sa manance mai des) mai des de 1 ora, ar trebui verificat daca nu trebuie ajustat ceva: pozitia de alaptat, poate are alt discomfort (gaze, sperietura etc). Ce vreau sa spun este ca este destul de dificil sa stii exact de ce plange un bb dupa 2 sapt cu el, mai ales pt o mama la prima sarcina. Acum as evita alaptarea mai des de 2 ore, dar nu in orice conditii: daca nu as gasi alt motiv (deci sa ii elimin discomfortul altfel) as recurge la alaptat;
      – nu as dori cu bb in pat: nu am facut-o la prima pitica, nici acum nu intetionez. Eu sunt omul care doarme si cand fluiera trenul langa el, dar tot nu as dormi. Pitica a decis sa doarma in landou (acolo a preferat, intre patutul ei si landou, ofc ca I-ar fi convenit banuiesc sa doarma cu mine) si da am facut carare pe parchet un an pt ca nu a fost un copil comod (treziri dese pana la un an culminand – destul de des – cu treziri la 15-20 min). Dar am depasit momentul (dormeam mult ziua, cand si ea dormea 2 ore legat) si pt relatia de cuplu si pana la urma pt toata lumea a fost mai ok asa;
      – as profita la maxim de toti de pe langa mine, inclusiv tatal. la prima fetita tatal a fost un fericit ca eu am considerat ca e mai bine sa nu implic noaptea (pt ca el mergea la serv pe timpul zilei si mi se parea normal). Acum intentionez sa ii mai „donez” din timpul noptii si sa fiu ca la spital – sa fiu chemata la alaptat 🙂 sa vad cat o sa ma tina…
      – as mai lasa copilul si cu alte persoane in timpul zilei – la modul ca as pleca de acasa (nr 1 a stat cu mine incontinuu, lipseam fix 15 min – un lux de cumparaturi la magazinul din colt). Acasa am avut- o si pe mama 2 luni, statea cu mine, a fost excellent, dar u ma puteam deconecta daca ramaneam acasa. Saraca de ea statea pe langa mine (ok ma ajuta la menaj, mancare etc) pt ca efectiv nu o lasam sa faca nimic (spalat, schimbat, plimbat – tot eu)
      – as lua bona inca de cand e mic;
      – dupa 1 an nu I-am mai da san in timpul zilei (cum am facut de altfel si prima data).

      Concluzia: am muuulte idei preconcepute (ca si prima data), sunt plina de sfaturi (ca si prima data) si cred ca tot bb va dicta tonul (ca si prima data).

      PS: nu ma mai lungesc, dar nu voi uita niciodata cand am dormit cu fetita (de 8 luni atunci) jumatate de noapte in patutul ei (acela de 1,20 m cu gratii) in care m-am bagat de buna voie pentru ca am fost atat de incapatanata sa nu o iau in patul nostru si mi s-a parut compromisul ideal: nici nu doarme cu noi in pat si reusim sa dormim amandoua (dupa vreo 3 incercari adormita in brate, o puneam in patut si parca avea arici sub ea). Si a fost unul din putinele momente in care si eu si copilul am dormit vreo 4 ore legat :D. Acum probabil ca as lua-o in patul meu doar pt acel moment, pt ca uitandu-ma inapoi, nu avea nevoie decat sa doarma cu mama ei in noaptea aia.

    • Printesa Urbana

      Dap, peste 2-3 sapt o sa incerc si eu spatierea meselor si somnul in landou in camera separata (el, nu eu). Mi-e teama insa ca atunci cind va plinge de foame o va trezi si pe cea mare…

    • cata

      in prima luna si tatal era trezit de fiecare data de tipete. Dar dupa o luna dormea….dimineata intreba daca a dormit copilul toata noaptea ca nu a auzit nimic…copilul evident se trezea la fel de 5 pana la 10 ori pe noapte. Nu se poate face comparatie intre adult si copil evident. Dar macar vezi partea buna a lucrurilor: e vara, Sofia (nu stiu cat are exact) nu merge la gradi ca sa aiba program fix, poate mai prinde somn in timpul zilei, se va obisnui in timp etc. Asta e o problema care si pe mine ma streseaza sincer (am fost atat de obisnuita sa I respect programul – de masa, somn, fitze etc etc, incat orice abatere sau incalcare a lui (pe care as putea sa evit – chiar si cum faci tu prin epuizarea ta la maxim) ma scoate din minti). Dar incerc sa privesc din alt unghi lucrurile – momentan theoretic, apoi voi vedea si practice – fetita mea „mare”, ca si a mea are nevoie de o mama sanatoasa si cat de cat odihnita ( ca sa ii poata satisfice nevoile „alea” adevarate = joaca pe timpul zilei, macar 30 min doar pt ea, sa ii linistea pe care o avea cand se jucau doar ele doua, fara noul „intrus”) si nu cred ca as putea (eu cel putin) toate astea fara sa dorm rezonabil noaptea. „Rezonabil” nu inseamna dpdv al meu toata noaptea, dar macar 2 ore legate…Din pacate asta va insemna si pt mine, banuiesc ca si pt tine, sa mai las u pic de la somnul ei nederanjat de noaptea si de la confortul lui bb 2 sa doarma langa mine in pat.

      Si cand ma gandesc la toate astea, ma coplesesc teribil si cateodata plang, dar inca dau vina pe hormonii de sarcina :)) Apoi rad (tot de la hormoni banuiesc) cand ma imaginez plimbandu-ma prin parc cu doua fete cucuiete, sanatoase si la corp si la cap si trecute de 4 ani (la noi asta a fost pragul psihologic de la care am inceput sa ne intelegem cu nr 1)

    • Printesa Urbana

      si eu mi-am propus chestii legate de cea mare inainte sa nasc, acum, cu amindoi atirnati… hm… am abandonat orice plan. 🙂
      la noi a fost totul mult mai usor dupa 10 luni, asa ca eu sint ceva mai optimista.

  17. Mirabela

    Eu cred ca dormi totusi, poate nu iti dai seama fiindca dormi cu grija, dar daca ai fi dormit doar 10 ore in 7 zile, acum nu ai mai fi scris pe blog. Ti-ar fi fost foarte rau, ai fi avut ameteli si nu te-ai mai fi putut ridica din pat. In general, un om nu poate sta mai mult de 72 ore fara sa doarma.

    • Ba poate :). N-am dormit strop 5 zile in maternitate cand fetita mea era la terapie in incubator si asta era singura modalitate sa stau cu ea, adica in fund pe scaun langa incubator. Iar zilele astea au fost in prima ei saptamana de viata… urmata de alte 4 acasa in care daca atipeam 20-30 de minute era Rai. Rezisti, ca trebuie sa rezisti. Iar in ultimii 3 ani n-am prins 3 ore grupate de somn sau mai mult de 6-7 ore pe noapte cu tot cu intreruperi. De murit nu mori, asta e clar, dar nici toti neuronii nu-i mai ai :).

  18. Liliana

    Parca scrii despre mine cu somnul:-( de cand ma stiu am dormit iepureste, cu perioade mai bune sau mai proaste. La noi patul e lat, sa nu ne intalnim, sa doarma anxioasa:-)) si sa vezi distractie, ca de cand s-a lasat de fumat, sforaie sotu’ de rupe bara..gen non stop!! Mdeci imi ia muult sa adorm daca ma culc dupa el; la noi cireasa pe tort este ca pustiul doarme de 3 ani cu noi in camera, in patul lui, langa al nostru si urmeaza sa montam si patul fetitei tot la noi:-)) ce va iesi din povestea asta..vom afla curand:-)) cine/cand/cum va ceda nervos primul, cine va fugi in alte camere..in episodul urmator:-)) acum ce sa zic, sunt odihnita, pot sa fac misto, poate macar un zambet sa iti smulg:-) ca imediat intru si eu in hora nesomnului si sa te tii distractie, ca fac tare urat la lipsa de somn si ma imprietenesc repede cu depresia..pana atunci, sa fim sanatosi, sa reusesti sa dormi tot mai mult si iv sa fie tot mai pufos pe zi ce trece!!

  19. Miruna

    asa eram si eu, tot cu dopuri, tot din camin. dupa 4 nopti aproape nedormite-travaliu, maternitate- am ajuns acasa, pana la 4 dimineata am luat copilul plangand din patut-alaptat-adormit-pus la loc,repeat. la 4 am pus-o langa mine in pat, am dormit amandoua pana la 8 si m-am trez superfresh. de atunci asa dormim si m-am obisnuit, uneori copilul (4,5 luni) ma loveste cu picioarele in burta/spate dimineata si asteapta sa ma trezesc 🙂

  20. DianaM

    Exact asa eram si eu. La baietel (6 ani acum) a fost cam cum spui tu. Nu vreau sa te sperii dar vreo 4 ani nu pot spune ca am dormit o noapte legata. Dar m-am obisnuit asa. Am reusit sa ma odihnesc chiar daca dormeam cu veioza aprinsa si ma trezeam de 3-4-5 ori pe noapte. Problema e ca nici acum nu vrea sa doarma singur, ceea ce nu prea imi place. Si am avut si oaresce probleme in cuplu pe tema asta 🙂
    Fetita (face 4 luni pe 15 august) e mult mai ok. Doarme in patutul ei, iar eu in camera cu ea in alt pat. Se trezeste o singura data pe noapte. Amandoi alaptati la cerere. (A nu se intelege ca mai alaptez baiatul 😀 )

  21. Cirius

    Eu am avut aceeasi problema dar alta manifestare. De exemplu puteam dormi intr-o casa la tara in timp ce canta cocosul sub geamul meu si latrau fro 15 caini si mai si miorlaiau niscaiva pisici in calduri iar dimineata ma trezeam in muzica produsa de un magar infometat DAR la bloc daca tragea vecinul apa sau chema careva liftul adio somn. NU mai puneam geana pe geana vreo cateva ore dupa aia. Am incercat cu dopuri (aud si prin alea) cu sleep-training cum zici tu, cu televizorul pornit ca sa nu aud alte zgomote orasenesti. Niet! Nimic! Zero!
    M-am mutat la tara: problem solved!
    In ceea ce te priveste s-ar putea sa creasca piticul pana sa te treinuiesti tu. Nu vreau sa te dezamagesc dar nu cred ca functioneaza sa dormi intr-un fel in care nu poti dormi. Poate sa cazi lata de oboseala de vreo cateva ori desi la mine nici asta n-a functionat.
    Bafta!

  22. Cirius

    Sa nu te superi, era si o veste buna in comentariul meu: o sa creasca Iv si voila: problem will be solved! 😀

  23. Alina Moldovan

    Asa am fost si eu in primele 6 sapt de viata ale fetitei mele:zombie! cand reuseam in sfarsit sa o fac sa adoarma, o puneam in patut si in 5 secunde era iar cu ochii larg deschisi. O puneam langa mine, dar i se activa refluxul lui Moro din 5 in 5 minute (chiar daca era infasata, cumva tot reusea sa-si scoata manutele). Ii auzeam fiecare respiratie, fiecare miscare, fiecare part si eram cheauna de cap de nesomn. Acum are 3 luni si jumatate, dormim doar noi doi, fetele in patul cel mare (tati a fost exilat din patul regal pe canapeaua din sufragerie, macar unu din noi sa fie intreg la minte), e mai bine…ma mai impinge noaptea si cu manutele si cu picioarele sa ma dau la o parte sa nu-i mai iau aerul (bag de seama isi cam cere independenta deja:)) ca peste 5 min sa vina langa mine sa se indese toata sa o iau in brate…in general adoarme in jurul orei 1, dar am avut si zile cand ne-a prins ora 5 am cu copchila cu ochii maaaari. Orice as fi facut, mutat ora de baita, masaj, plimbare, oricum la orele ei (11-01 ) tot se trezeste. Deci …astept. Ce? habar n-am. sa creasca, sa fie mai bine, sa invete ca noaptea e pt somn si ziua pt joaca. Deocamdata profit de orice somn al ei sa dorm si eu (am invatat sa dorm in fund, sunt in curs de invatare a somnului in picioare liliac-style), chit ca ne prinde amiaza si noi inca dormim. Eu am incredere in copilul meu ca o sa invete sa faca si altfel, daca eu n-am putut cu toate metodele sa o invat. Ideea e ca nu esti singura! Si acum toate sunt teribil de grele, si tu esti epuizata, si simti ca nu mai poti, dar POTI! am prins atata respect pt corpul meu de femeie, avem atata forta in noi incat putem misca muntii de la loc. O sa treaca si perioada asta si o sa fie atat de bine si de frumos! Iti trimit muuulte ganduri bune si o imbratisare! hang in there, mom, you’re great!

    • vio

      Imi place ce-ai scris. Sunt una dintre cele care-a avut parte de 7-9treziri pe noapte timp de 11luni. 11 LUNI! Nicio noapte de pauza. Am dormit cu copil pe mine, langa mine, cu el in patut si eu cu mana printre gratii, am trecut prin oboseala din aia de spuneam in loc de „am adormit” „am lesinat in somn adanc” (acum rad, dar atunci imi venea sa …)
      Si, da, asa e…am putut ce n-as fi crezut ca pot. Iar el (bb-ul de atunci, azi de 2 ani si 7 luni) a ales o noapte..fix cand facea 11 luni (cand eu urmam sa ma intorc la birou)si de la 22 seara (cand l-am pus in patut) n-a miscat pana la 10am. Stiti ce am facut eu si al meu? La 9 dimineata ascultam la usa, iar la 10 am intrat ingroziti ca ..ne-a murit copilul. Da, e clar ca o luasem razna amandoi…daca normalitatea era asa de anormala pt noi:)) Cert este ca Acela a fost..”incepututl unei frumoase prietenii”..de atunci noptile lui au fost cu MAXIM o trezire pe noapte.
      Si ..desi atunci credeam ca o sa mor de creieri obositi..n-am murit. Si, da, am invatat ca POT mult. Mult mai mult decat mi-as fi imaginat vreodata!

  24. Corina

    Buna, este prima data cand scriu pe acest blog, desi „te citesc” de ceva vreme.
    Am un baietel de aproape 9 luni (peste 4 zile), din pacate nu am reusit sa il alaptez la san, fiind primul copil, nu cunosteam procedura, in spitalul de stat nu a binevoit nimeni in a-mi arata cum se procedeaza, astfel ca prima tentativa a fost un esec total, eu devenind „colerica” inca din prima noapte, de frica sa nu moara copilul de foame… Laptele a venit abia dupa 5 zile si ala chinuit, puneam pompa zi si noapte, pe copil il stresam si il puneam la san, pana cand a inceput sa se crizeze intorcand capul de la san si urland, cum spuneam: esec total.
    M-am muls luni de zile pana cand am zis stop, devenise full time job treaba cu pompa si din cauza asta eram rupta de oboseala, nu suportam sa imi aud copilul plangand si am decis sa il iau pe canapea langa mine, canapea ce fusese pusa langa patut DOAR pentru momentele de urgenta… Da, in continuare dorm pe canapea si da, cu tot cu copil. Nu, nu avem loc, de multe ori se trezeste peste noapte, de 3-4 ori (probleme de dinti, au iesit 4 sus si toti odata), si eu ma uit cum doarme pe toata canapeaua, eu stand pe jos, pe langa canapea. Am incercat sa ma mut in dormitor cu el, macar ziua, dar se trezeste speriat si incepe sa se uite in jur si adio somn (nu este familiarizat cu camera), am incercat sa il pun in patut, oho de cate luni incerc, dar se trezeste, din nou speriat, se ridica in picioare si smiorcaindu-se il auzi:”mama ammmmam mamamama!” , inca mai lucrez la treaba cu patutul, am luat aparatorile laterale dinspre canapea si imi strecor o mana la el,cand se foieste il mangai un pic pe spate, burta, picior, ce nimeresc, si adoarme la loc, am succes de 2-3 h de somn, dar spre dimineata cand el deja are bateriile incarcate il iau tot langa mine,tot pe canapea, ca sa il pacalesc si sa mai doarma, macar pana pe la 8 dimineata. Deci, nu! Nu fa greseala asta, sunt 9 luni de cand nu dorm, sunt 9 luni de cand ciupesc cate 3-4 h de somn noaptea, si alea fragmentate in zeci de bucatele. Invata-ti copilul in patut, stiu ca vrei sa o menajezi pe Sofia, stiu ca inconstient sau constient vrei sa iti menajezi si sotul, stiu ca la fel crezi ca este de datoria ta sa te ocupi full time de el, dar pt binele Sofiei, pentru legatura dintre ei de mai tarziu, invata-l in patut. Mai bine pierde Sofia acum cateva nopti decat mai tarziu sa auzi texte „mami, de ce dormi cu bebe Iv si cu mine nu dormi?”explicatiile tale, cum ca bebe Iv este mic si ca are nevoie de tine nu o vor ajuta, ea va vedea ca tu stai tot timpul cu bebe Iv. Lasa-ti sotul cu bebe Iv 2 h pe care sa le dormi, iesi si petrece timp cu Sofia, cu muci, fara muci (sper ca i-a trecut de atunci), nu conteaza, asta e! raceste si bebe Iv si face si el muci. La mine e simplu, Duminica o sa incep serviciul, pe tura de noapte, o sa se mute tati pe canapea, deci se va rupe vrand-nevrand de mine, desi o sa fie o trauma pentru amandoi, dar de tine nu se va rupe decat daca iti cauti un job de noapte. Pune copilul in patut si dormi!
    Scuza-ma ca am scris pe un ton de „cea mai buna prietena”, dar e „vina” ta! Daca nu te-as fi citit de atat timp, nu as fi avut acest sentiment, deci nu mi-as fi permis…

  25. Carmen

    Buna Printesa,
    Deși te citesc de câteva luni e prima data când scriu.
    In primul rând felicitări pentru frumoasa familie 🙂
    Vreau sa împărtășesc cate ceva din experiența mea, poate ajuta pe cineva. Am născut pe 3 Iunie o fetița superba, iar primele 2 saptamani au fost fff grele: mânca 1 ora poate si mai mult la sân, iar apoi dupa nici 40-50 min. vroia din nou :(. Am crezut ca e normal, ca asta inseamna alaptatul la cerere….Plângea f mult, era nedormita si eu la fel,nu lua bine in greutate. Noroc cu moașa care ne urmarea( nu locuiesc in Rom.) si care mi-a explicat ca nu asta inseamna alaptatul la cerere si ca un bebe care mănâncă bine nu trebuie sa ceara mai devreme de 2 ore decat dc este fff cald, ceea ce nu era cazul….In mod normal bebe mănâncă bine doar primele 30 min. apoi obosește( am facut proba cantarului si așa este..) Soluția propusă de moașă a fost sa ii dau 30 min la sân si sa ii suplimentez apoi la biberon tot cu lapte matern. Concluzia: dupa 2 zile cerea la 3-4 ore, dormea bine si eu la fel si a inceput sa ia in greutate. Acum la aproape 2 luni mănâncă la 5-6 ore, uneori si la 8 ore noaptea… Suntem f bine amândouă!
    Succes

    • Stefi

      Si eu am fost sfatuita la fel – in cazul nostru, cateva sticlute strategic oferite ne-au scos dintr-un cerc vicios (desi bebele meu era dornic de alaptat, la inceput nu manca deloc eficient, practic dupa multa munca grea era tot infometat, era obosit si ar fi dormit dar nu reusea sa adoarma pentru ca inca ii era foame, dar nici nu mai avea forta sa manance pentru ca era prea obosit si tot asa). Acum, cazul nostru e poate special si pentru ca bebele meu a fost nevoie sa primeasca tratament cu antibiotic la putine zile dupa nastere, asa ca pentru el a fost esential sa manance suficient indiferent de modul de hranire (sticlele suplimentare oferite nu au afectat alaptatul in cazul nostru, ba chiar as zice ca l-au salvat, dar ezit sa ofer experienta mea pentru ca stiu ca multa lume se fereste total sa ofere lapte si cu sticla de frica ca bebe ar refuza apoi sanul).

      Acum Ioana poate lua ce crede ca se potriveste cazului ei din experientele noastre. Eu ii doresc sa aiba parte cat mai curand de 4-5 ore legate de somn.

  26. Iulia

    Am trecut prin asta. Lipsa de somn acuta si fara ajutor. uram din toate inima blogurile schifosite care preaslaveau maternitatea si ce frumos e cand eu nu stiam daca e zi sau noapte. O sa Iti revii . Eu am fost Asa 3 ani. Uram femeile care aveau armata de bunici care roboteau si Ele faceai compuneri si eu trebuia sa tin busola cu 2, o sa treaca. E cumplit si nimic romantic sau inaltator.

  27. Irina

    Buna, in primul rand iti doresc sanatate, tie si puilor tai. Acum sustin ce au spus si mai sus alte mamici, incearca sa dormi cateva ore singura singura, lasa copiii cu cineva de incredere, evita sa crezi cu tarie ca altcineva nu iti va trata comorile cu aceeasi atentie, din contra, un strain va fi muuult mai responsabil decat crezi. Eu aici am gresit, saream in sus la orice scancet, adormea cate o
    ora in care eu o admiram, adoram, timp in care ea se trezea si o luam de la capat, somn mai deloc. Fix pana la un an si jumatate nu a dormit vreo noapte neintrerupta…..inca ma mai resimt dupa asta, si acum are aproape 5 ani!!!!! Lipsa de somn e crunta!!! Sfatul meu ar fi, repet, sa il lasi sa doarma cu altcineva( angajeaza o bona de noapte 11-7) si asa iti vei pastra energiile pt cand o va lua ziua in picioare…….. Mai e putin 🙂 Va doresc tuturor numai bine

    • Printesa Urbana

      pai si daca nu am cu cine lasa copiii, ce fac?

    • vio

      Strangi din dinti, cauti motivatie si rezisti!!!
      Crede-ma, functioneaza.

  28. Mihaela

    Eu am nascut doar cu cateva zile inaintea ta. Spui ca iti curg sanii „ca la balamuc”. Care e secretul????? Dupa litri de ceai pentru lactatie, schinduf, galafor, dupa ce tin pe bebe la san la cerere (asta insemnand cam 30 min cu 10 min pauza ragait si de atipit bebe) dupa 3 ore nu mai curge nimic, nimicut. Zero, nada. Mi se termina stocul si mai dureaza vreo 3-4 ore pana se reface. Timp in care bebe e fomista in continuare si nu ne mai intelegem. Pana cand apare completarea. Deci care e secretul ca sa scapam de completare?

    • Printesa Urbana

      ce spui tu seamana a puseu de crestere. e normal sa se goleasca sanii, la mine cam in 2-3 ore sint plini iar.

  29. Andreea 28

    Am trecut si eu prin faza asta….cu 2 copii mici….e greu, dar partea buna e ca va trece!!!

  30. Martha Laura

    Te inteleg perfect! Sofia mea sta numai lipita de mine de cand s-a nascut. Imi place asta dar e si greu. Deja simt lipsa somnului, a unei bai relaxante ( uneori si a unui dus mai pe fuga). E primul copil la mine si desi nu am problema impartitului intre copii, duc dorul unor clipe in care sa fac ceva doar pt mine. Nu vreau lucruri mari, dar un somn linistit sau un san nesupt intr-o noapte pana la epuizarea mea si a ei, ar prinde tare bine. Sa zicem multumesc ca avem copii sanatosi, cu nevoi normale. Cu restul ne-om descurca noi. 🙂

  31. Iulia

    Si eu am crescut singura 2 copii fara bona si nimeni in Tara straina. Copii sunt la exact la aceeasi differenta ca ai Printesei. nu exista solutie decat sa rezisti. E un cosmar infernal care dureaza si ani, nu exista reteta salvatoare. Dar va trece poate. Suntem in aceeasi barca. Eu nu am solutie.

  32. alina

    Offff… mai lăsați-o in pace cu sfaturile! A cerut ea vreo parere, vreun sfat? Dc vreti sa va descărcați sufletul, povestiti-va experienta, dar nu mai veniti cu texte care il conțin pe „trebuie”. Copiii sunt diferiți, mamele sunt diferite, casa in care stau ei e diferita de a voastra. Stie Ioana f bine ce face, nu „trebuie sa” nimic. Totul va fi bine, pentru ca Ioana si sotul ei stiu sa ia deciziile cele mai bune pentru familia lor. (PS – si bb meu adoarme la san, are 1an si aproape 5 luni; si am supraviețuit cu toții)

  33. vio

    Cred ca vei reusi sa gasesti ceva care sa mearga la tine, ori-daca nu- vei schimba tactica.
    Noi cele ce te citim..iti putem, cel mult, spune ce am „patit” noi…
    Eu nu suportam sa dorm in pat cu cineva, dar m-am trezit cu el nu doar in pat, ci pe pieptul meu, amandoi in pat. Eu..se presupunea ca as putea dormi in ..fund. Ceva de genul asta, caci tb sa-l tin ridicat ca sa nu vomite tot, in continuu (refluxul – care mi-a halit nervii pe paine). Asa ca…2 luni de zile atipeam cate 20-30 minute..Nici macar o ora legata. Apoi am ajuns la o ora, iar copilul a fost mutat de pe mine, langa mine. Simteam si cea mai mica schimbare de respiratiei (bine, eram si infricosata sa nu se inece cu vovo…) si ala numai somn nu era..mai mult o atipeala, sau..mai degraba o stare vecina cu lesinul:). Asta o vreme…caci apoi (probabil cand am ajuns la o stare de oboseala maxima) am ajuns sa dorm vreo 2-3 ore legate, nu stiam nici macar cand alaptam, caci pisoiul isi cauta/gasea singur drumul la tzitzi…Instincte bune, slava cerului! Ma prindeam cand ma trezeam, dupa cum mi-erau sanii, de unde a supt..
    Jutr ca perioada aia de privare de somn..a asa…cumva invaluita intr-o ceata…am amintiri neclare, aveam accese de somnambulism (mutam chestii prin casa de se speriase barbatu’ de ce fac..si ma supraveghea..:P)
    Si..cu toate astea…la 5 luni bebeul nostru a inceput sa doarma in patut… iar eu am reusit sa incep sa mai dorm si cate 2-3 ore..
    A fost foarte greu, da! Dar…a trecut,am depasit, stiu ca pentru el a fost ok…si…da, probabil ca riscul era sa ies cu creierii pilaf din etapa aia, poate ca am avut noroc. Privarea de somn este oribila. Insa stiu ca IN CONTINUU imi repetam ca el este prioritatea si ca eu, cand l-am facut, mi-am asumat tot ce va insemna el. Asa am rezistat. 🙂

    Tin pumnii, vezi ce merge la tine, fa astfel incat sa ai creierii la un loc:))

  34. Veronica

    Am crezut ca viata mea a fost (cea mai) grea cand am adus gemenii de la spital, dar ajung la concluzia ca se poate si mai greu. Ai mei au dormit intr-un patut langa patul nostru, si reuseam sa dorm cate o ora, urmata de 2 ore pauza. Oricum eram zombi, mereu pe punctul de-a colapsa (fizic si psihic), dar mi-a dat Dumnezeu putere si-am resistat. Ah, si faptul c-a venit mama 4 luni ma ajutat (sunt convinsa si acum ca daca nu era ea intram intr-o depresie de toata frumusetea).
    Iti doresc sanatate, putere, sper sa-ti reuseasca sleep training-ul, sa fie bine. Trebuie sa-ti (va) fie f. greu cu nou nascut care are nevoie de tine 24 de ore pe zi, cu fetita pumoasa si plina de energie, care e inca mica si are multa nevoie de tine (si tu de ea), si fara ajutor din afara. Adauga epuizare, hormoni, griji…
    Dar toate vor trece, si oboseala, si dureri, vor ramane numai fericirea, frumusetea si bucuriile care numai copilasii tai pot sa ti le aduca.

  35. Luiza

    Maine face piticotul meu 1 an, unul plin de iubire neconditionata si laptic magic de la mami lui, dar si de nesomn. Sunt in urma cu vreo un an juma cu somnul ca nici in sarcina n am putut dormi deloc, max 4 ore pe noapte. Si sunt zile cand sunt extrem de obosita, dar cumva in zori de zi o iau fericita de la capat. Eu nu ma gandesc ca nu dorm bine, sa iau bone noaptea(nici n as fi conceput sa nu l tin non stop langa mine in primele luni).Eu ma gandesc ca asa mic nu va mai fi mult timp, ca o sa dorm iar bine cand e el mai marisor. Cumva stie corpul cum sa isi gaseasca rezerve sa merga mai departe. Sunt sigura. Si suntem doar noi 3 fara pic de ajutor de la parinti care sunt in Rom.

    Lasa bebelul cu tine, asculta ti instinctul ca spune bine, fa ce stii tu mai bine sa faci( fii mama lui) si sa mi spui peste un an daca n a trecut toata nebunia si fara ajutor.
    Daca poti cauta pe cineva sa faca curat. E mare lucru sa n ai stresul asta.

    Ioana fii barbata! O sa fiti bine toti 4 si Iv va fi fff repede pufos. Sunt sigura!

  36. Noi am dormit impreuna de la inceput, tot pentru a-mi fi mie mai usor cu alaptarea. Initial, aveam patutul lui bebe lipit de al nostru si eu ma trezeam la fiecare foiala a lui si il puneam la san. Dupa primele saptamani de oboseala maxima, l-am luat in pat cu noi si am practicat suptul la orizontala. Pe mine m-a ajutat perna de alaptat. Eu dormeam pe spate, cu perna sub un brat, si cu bebe pe perna, mufat la san. Dupa un timp, am reusit sa ma mai odihnesc. Si mai dormeam ziua cu el, cand puteam. Hang in there!

  37. Oana B

    Ioana, pana la urma ce a mers pentru stimularea lactatiei? Multa putere si sanatate!

    • Printesa Urbana

      Grozav n-a mers nimic. Iau combinat galafor forte, ceai de schinduf, lacto plus, bere FA.

  38. Veronica

    Bine zice Luiza despre cineva sa va faca curatenie, un stress mai putin. Ce m-a mai ajutat pe mine mult a fost mancarea de la congelator; in ultimele luni de sarcina mi-am umplut lada cu tot ce se putea congela (ciorbe de tot felul dar fara cartofi, ardei umpluti, sarmale, sosuri de vita cu vegetale, etc), sa avem pentru perioada de inceput. Inca mai gatesc in cantitate putin mai mare si pun si-n lada, in cutii de sticla. Imi salveaza mult timp. Nu stiu cand vei avea to timp de gatit, dar e ceva de tinut minte.

    • Printesa Urbana

      Ne mai face bona Sofiei de mincare, nu-mi fac griji cu asta. Iar de curatenie I couldnt care less. Poa sa ne ingroape dezordinea, o sa fac peste 1-2 ani cind o sa pot si gata.

    • Stefi

      Eu zic sa angajezi pe cineva sa doarma pentru tine 🙂 N-ar fi cea mai grozava solutie daca s-ar putea?

    • Printesa Urbana

      Pf, as angaja cinci persoane deodata!

  39. Irina

    Nici eu nu am avut cu cine sa o las, cu toate ca aveam soacra in casa, deci te inteleg cand nu ai si pace! Inteleg perfect, pe mine depresia nu m-a ocolit, am trecut prin toate, si nu cred ca a fost din cauza ca as fi o persoana comoda! Poate la tine va functiona cu ” impinge pana la extrem, corpul rezista”, la mine nu a functionat. Uitandu-ma in urma, as face altfel. As incerca sa ma detasez putin, sa imi dau increderea ca e in regula sa fiu mai atenta la mine, atata timp cat el/ea e hranita, curata si iubita. Copiii se spune ca simt agitatia mamei, si da, Mariuca mea o simte si acum, la 5 ani, asa ca „relaxeaza-te ” putin, incearca sa ii transmiti starea ta de somn, de liniste si de bucurie. Restul va veni de la sine. Eu asta sustin, putina relaxare, siguranta ca faci totul bine si vei vedea ca restul vine de la sine! Nu lasa sa treaca timp lung si obositor, urmareste-ti prioritatile-Iv si Sofia, nu le poti pe toate odata, doar dupa ce le vei stapani pe aceste mogaldete dulci !!! Curaj- si incredere !!!:*

    • Stefi

      Nu cred eu ca acum Printesa se preocupa prea mult de orice altceva in afara de fiintele vii din casa. Dar chiar si asa, asta poate usor sa ia toate resursele (si in functie de mai multi factori specifici doar situatiei lor, poate e imposibil sa fie mai relaxata decat e deja). Si marea problema e ca nu prea poate aplica „sfatul de aur” de a dormi cand doarme bebelusul (l-am pus in ghilimele pentru ca desi suna bine si pare cel mai logic sfat posibil, e un sfat greu de pus in aplicare).

    • Printesa Urbana

      Spre imposibil.

  40. catgal

    Nu vă supărați dar unele comentarii de aici s-ar potrivi de minune ca promo pentru anticoncepționale. 🙂 Prințesa, eu zic să faci un mic exercițiu de psihologie inversă: să îți propui să nu cumva să adormi în următoarea oră și poate așa vei adormi (neavând un target ascuns pe ideea că trebuie și că e nevoie să dormi).

    • Stefi

      Ha ha, ar trebui sa fie lectura obligatorie pentru adolescenti 😀

  41. Alna

    Bine ai venit, micule Ivan! Vad ca esti un pic ingrijorata de greutatea bebelusului.
    Fetita mea s-a nascut la 38 de saptamani si avea 2,8 kg. Cand era bebelus nu lua niciodata in greutate asa mult ca alti copii nascuti mai mari, mai puternici, dar a crescut frumos, e o lungana si e in grafic cu greutatea acum la 3 ani, desi la limita inferioara, cum a fost mereu.
    O ai pe Sofia ca termen de comparatie, care a fost pufoasa de mica :), dar nu te ingrijora, se va inzdraveni si Ivan si va recupera. Ziceai la un moment dat ca daca ai fi dus sarcina la termen, copilul ar fi ajuns spre 4 kg, asta inseamna ca nu este un slabanog de felul lui, ci doar ca a avut un pic de ghinion sa se nasca mai devreme si mai mic. Asa a patit si o prietena de-a mea, a nascut la 36 de saptamani jumate un baiat de 2,5 kg, care acum, la 2 ani, e mai greu cu 2 kg decat fata mea, care are 3 ani.
    Eu cred ca constitutia nu depinde de greutatea de la nastere, mai ales ca nasterea s-a produs mai devreme un pic. Cred ca suntem programati in sensul asta, adica sa fim grasi sau plinuti sau slabi, si putem influenta doar in mica masura treaba asta.

  42. Diana Z

    Al meu a dormit in patutul lui, lipit de patul nostru, sub nicio forma nu l am putut culca cu noi in pat, imediat se punea pe urlat, dar o cunostinta pusese salteau copilui in patul lor, pe partea dinspre perete si ea dormea langa el dar cu un nivel mai jos cum ar veni, mi s a parut o solutie buna.

    • Printesa Urbana

      Asta nu merge la noi ca nu e loc pe laterale si pt ca patul nostru e f inalt (65 cm).

  43. Cand trecuse o luna de la nastere si nu adunam nici 3 ore de somn pe zi creierul meu a zis ca el nu mai vrea si a inchis taraba. Nu mai stiam nici cum ma cheama. Asa ca am chemat bunica, am pus copil in brate si am dormit 3 ore legat. Apoi lucrurile au inceput sa se mai limpezeasca, Matilda si-a facut un program al ei foarte ok, deci teoretic as fi avut niste intervale de 3-4 ore in care as fi putut dormi.
    Am dormit cu ea pana acum vreo luna jumate cand a decis singura si ca se intarca si ca vrea sa doarma la ea in camera. Dar nu pot sa spun ca in astia 3 ani si am dormit dormit vreo noapte. Ma trezesc si cand zboara o pasare pe afara, deci ce sa mai zic de copil miscator, oftator, vorbitor in somn. Foarte greu a devenit cand am inceput serviciul. Nu m-am obisnuit sa dorm cu ea (sau cu altcineva), dar am reusit sa profit de cele 3-4 ore pauza intre alaptari si sa ma odihnesc. Insa au trecut ani pana la asta si o oboseala care a produs daune pe care nu cred sa le mai recuperez. Sper pt voi sa functioneze mai repede si sa te poti odihni.
    La inceput eu am avut-o in patutul ei langa patul meu, era mai ok pt ca nu stateam cu grija ei ca-i in pat, dar era mai rau ca trebuia sa ma ridic de nspe ori pe noapte sa vad ce face si sa o alaptez. Cred ca un bedside cots/crib ar fi fost solutia ideala.

  44. alina

    Ioana, pentru lactatie stiu ca ar fi f bune migdalele (crude si hidratate peste noapte); la mine aveau efect, simteam cum se umfla sanii si dc mancam 5 migdale (eu ajunsesem sa le evit, ca aveam mereu supraproductie).
    Marar, busuioc, hrisca am observat ca aveau același efect la mine.
    Cineva mai recomanda capsule More Milk Plus de la Motherlove.
    Mai sunt 2 grupuri pe fb care sustin alaptarea, acolo am aflat multe informații.

    • Printesa Urbana

      da, stiu, sint pe ambele grupuri. 🙂

  45. Raluca

    M-am confruntat si eu cu aceeasi problema. Eu nu adormeam pentru ca eram stresata. Stiam ca am putin timp la dispozitie sa dorm pana la urmatoarea trezire a bebelusului iar asta ma stresa si nu reuseam sa adorm desi eram foarte obosita. In plus, eram preocupata de problemele pe care le avea bebelusul(colici…). In timpul in care nu reuseam sa dorm, iti mai citeam blogul :). In cazul meu au functionat: macarons(sau alte mici placeri atat de vinovate incat aproape simti nevoia sa le marturisesti la spovedanie), draperii opace, citit(imi oboseau ochii), ganduri frumoase(la momente frumoase trecute sau viitoare, imi imaginam ca bebelusul ma trezeste des ca sa nu mi se faca dor de el…). Eu nu am blog ca sa ti-l recomand ;), dar sa stii ca fiecare zi va apropie de clipa din care totul devine muult mai usor. Ai incredere!

  46. Ileana

    Incerc si eu sa te ajut cu o idee: o plimbare in patru, seara, cand este mai racoare. Stiu ca tii foarte mult la ora de culcare a Sofiei, dar ma gandesc ca poate l-ar linisti pe bebe plimbatul in carucior, iar Sofia ar fi incantata sa fiti impreuna. Stiu prin ce treci, mi s-a strans inima cand am citit, e tare greu sa nu ai un pic de ajutor. Iti doresc din tot sufletul sa-ti gasesti resurse fizice si psihice pentru a trece cat mai bine peste toate greutatile vietii de mamica. Sunt multe greutati, dar bucuriile sunt mult mai multe!

  47. Stefi

    Comentariul asta trebuie pus in rama ca dovada ca nu exista cenzura la comentarii pe acest blog, ceea ce este bine! Daca uneori ar fi necesara un pic de auto-cenzura, asta e alta poveste…

  48. catgal

    ???? xyzc – vă recomand să vă căutați 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.