Sfînta mea Sofia

Se pare că azi e Sf. Sofia, noroc că ți-a urat lamulțiani pe Facebook o doamnă dragă, altfel habar n-aveam că azi e ziua ta.

Așa că la mulți ani, floricica mea de aprilie, soarele meu cu dinți rotunzi, domnișoara mea cu ochi de migdale și miros de primăvară.

Sper să nu-ți fie cald azi la grădi cu ghetele alea de iarnă, că au anunțaț iar 32 de grade. Bine că măcar ai fost de acord să renunți la bluza aia de pijama pe care ai purtat-o la grădi trei zile la rînd, de am putut afla fără urmă de îndoială tot ce ai mîncat la prînz și gustare de luni pînă miercuri.

Mă bucur că nu te mai dor fălcuțele (cele ale fundului, pentru cititorii care au ratat episodul trecut despre ele). Săptămîna trecută ai reușit să cazi cu ele într-un cactus. Da, prieteni, se pare că aceasta fază din desene animate nu este ficțiune. Dacă te dai cu trotineta într-un balcon de trei metri pătrați plin cu cactuși, sînt șanse mari să cazi cu fundul în ei. Desigur că a urmat o dramă în cinci acte:
– Actul 1: Urlet.
– Actul 2: Urlet amplificat.
– Actul 3: Scos ace de cactus din fund, la propriu. Cu urlet.
– Actul 4: Mers prin casă de parcă ținea între picioare un porc de 100 de kg. Cu urlet.
– Actul 5: Adormit pe burtă cu fundul echer, cu geamăt și suspine.

A doua zi uitaseși complet, ba chiar m-ai întrebat senină ce s-a întîmplat cu cactusul din balcon, de arată atît de devastat. A căzut peste el un buchet roz de făculțe, ce să se întîmple…

Ieri ai alergat ca bezmetica și te-ai julit, iar, în genunchi. A urmat, ghici ce, exact, o dramă planetară în 100 de acte. Plîns tot drumul, plîns la dezbrăcat, refuz de a face baie, urlat la ales de plasture cu pisicuță, urlat la băut lapte și făcut aerosoli, mers cu piciorul drept ca invalizii, văicăreli și suspine pentru milimetru pătrat de piele rănită.

Alaltăieri te-ai rănit la un deget. Nici pînă azi n-am observat unde anume, deși mi-ai arătat de zeci de ori. Am pus, desigur, plasture mov cu ursuleț, pe care l-ai ales după o jumătate de oră de strategii. Vreme de două zile, degetul a stat în sus ca un trofeu prețios, neatins de apă, haine sau mami.

Știu, e greu cînd ești bolnav. Te țin în brațe și zîmbesc cu capul ascuns în umărul tău, ești foarte simpatică tu, cu buza curbată spre în jos, bărbia tremurîndă, mucii șiroind, cu ochii apoși și volumul la maximum. Abia aștept să te vad la 14 ani (not).

Nu mai pot de dragul tău, cum te-ai urcat tu pe scenă la lansare și nu te-ai dat dusă de-acolo cu nici un chip și ai mers în patru labe printre picioarele divelor de pe scenă și te-ai scobit în nas în timp ce se uitau la noi 500 de oameni pe viu și încă niște sute pe internet și încă niște mii la înregistrare. Uite-așa, să te vadă tot poporul cît ești de liberă și de frumoasă!

lansare-684-109

La mulți ani, războinica mamii!

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4269

13 comentarii

  1. Printesa..esti the best!!
    Un articol grozav..amuzant..o amintire minunata pt Sofia!
    Stiu ca nu este locul..dar am nevoie de parerile voastre.
    Avem niste prieteni de familie care si-au adus fetita de 3 ani si jum la aceeasi gradi unde este si baiatul meu de 3 ani si 3 luni. Problema este ca se simte un soi de competitie (s-a simtit si inainte de gradi la diverse intalniri)…fac comparatie intre copii..fac cat pot ca fata lor sa fie mai presus ca el..la serbare se arata disperati ca fetita sa spuna poezia sau cantecelul..si arata bucurie daca el nu spune….eu in momentul de fata nu stiu cum sa mai reactionez. Eu simt ca copilul meu trebuie sa se simta liber..realaxat…nu vreau si nu pot sa ii bag pe gat o poezie doar de dragul lumii.daca el vrea sa spuna sau sa cante…o face..daca nu.nu. ma deranjeaza modul acesta a lor de a fi.Am invatat o multime din cartile de parenting si asememea lucruri,categoric ,nu le fac bine. Daca ar fi sa depinda de mine..as scoate definitiv formatul acestor serbari..un mare stres pt micuti..
    Imi cer inca odata scuze pt acest post…am simtit sa o fac aici..
    Nu stiu cum sa reactionez in asemenea situatii…

    • Poti sa le faci cadou cartea printesei. Link-uri la articole interesante pe tema competitiei. Sau poti lua totul in gluma cand povestesti cu ei – poate au simtul umorului.

  2. La Multi Ani, Sofia!
    Felicitari pentru cum ai facut pe scena si sa nu te lasi schimbata prea curand, sa faci mereu cum simti si sa ai incredere ca este bine! 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *