Gabriel și lupta lui pentru un final fericit

AM PRIMIT MESAJUL DE MAI JOS DE LA PRIETENA UNEI CUNOȘTINȚE. SOȚUL EI SE LUPTĂ CU CANCERUL, LA 33 DE ANI. AU UN BĂIEȚEL DE UN AN.

gabriel-farcas

Am decis să lupt și eu alături de ei și vă rog să ajutați și voi. La finalul textului soției lui Gabriel veți găsi metodele concrete de a ajuta, plus un link către un event caritabil cu donații, lansat azi de mine. Vă rog mult să donați direct către Gabriel, să trimiteți un sms la 8827 (2 euro), să participați la eventul caritabil licitând pentru obiecte sau donând obiecte pentru licitații. Am toate actele medicale, vi le pot trimite pe email la cerere. Au nevoie de 40.000 de euro, nu e sumă de neatins! Noi suntem mulți, putem face o minune!

E noapte. E liniste in casa iar eu incerc sa imi adun gandurile, sa sintetizez tot ce am in minte, tot ce am trait in ultimele doua luni, sa spun povestea noastra. Si imi e greu, pentru ca, desi am trecut prin toate acestea, desi am simtit prin fiecare por frica, tristetea, deznadejdea, revolta, undeva intr-un colt al minții tot mai flicăre gândul că nu e adevărat, că nu ni se intamplă nouă.

Și totuși.

Sfarșitul lui august ne-a prins planificând prima vacanță pe anul acesta impreuna cu bebe. Găsisem bilete ieftine de avion pentru Atena și trebuia sa fie primul lui zbor cu avionul. Abia mă intorsesem la muncă dupa concediul de maternitate și tânjeam după mai mult timp petrecut cu familia. Gabi, soțul meu, avea programare joi la o Colonoscopie. Avea emoții și in acelasi timp voia un raspuns pentru analizele care ii ieseau mereu bune, in ciuda disconfortului pe care il simțea. A primit rezultatul pe loc.

Tumoare malignă.

Am citit din nou, am mai citit de inca zece ori si nu reuseam sa asimilez informatia. Operatie de urgenta, CT, RMN, analize, toate urgente. Acesta a fost momentul cand viata noastra, din senin, a căpătat forma unei tornade iar noi încercăm de atunci să ne salvăm. Să ne salvăm viata, traita cu zâmbetul pe buze, să ne salvăm copilaria băiețelului de doar un an de zile, să ne salvăm liniștea, să ne salvăm timpul. Pentru că noi trei suntem un intreg, pentru că inaintea diagnosticului, simteam ca suntem in sfarsit eram compleți.

Am făcut programare de urgență pentru analizele solicitate și am discutat cu un chirurg oncolog despre operația pe care trebuia să o facă odată ce primeam rezultatele. Marți, Gabi a intrat într-o operație ce ar fi trebuit să dureze 2-3 ore, dar a durat 7 ore. Sau poate mai mult. Timpul capătă o altă dimensiune când stai în fața ușii de la terapie intensivă și tresari de fiecare dată când se deschide, cu speranța că de data asta afli ceva. Era deja seară când doctorul, obosit, a ieșit din operație să ne spună ce a făcut. Vestea bună e că reușise să îndepărteze tumoarea de la colon, vestea proastă e ca boala e agresivă și au găsit metastaze la ficat. Pe unele le-au scos, pe unele le-au ablat, la altele nu au reușit să ajungă. Ne anunță că va trebui să facă chimioterapie și apoi mai vedem. O mie de întrebări mi s-au oprit atunci pe buze, vroiam doar să îl văd pe Gabi, să îl țin de mână, să știe că nu e singur și că nu va fi vreodată.

Chimioterapia

Am ajuns acasă în acea seară, l-am adormit pe bebe, și am început să caut informații, studii, tratamente, modalități prin care le puteam obține. A doua zi, la spital, am început să pun întrebări și să mi se confirme informațiile. Având în vedere vârsta lui, stadiul bolii și tratamentele disponibile aici, ni s-a recomandat tratarea într-un centru de excelență în afara țării. Au urmat nopți nedormite, petrecute între căutatul spitalelor și costurilor estimative și grija pentru el, care era tot în spital. Așa a apărut noua grijă: tratamentul, medicamentele în sine, sunt foarte scumpe. Nu ni le putem permite, cu toate planurile, creditele pe care le-am putea face. Trec mai bine de două săptămâni de la operație și în sfârșit e externat, vine acasă. O doamnă asistentă tare inimoasă vine zilnic să îl panseze, iar eu am în sfârșit momentul să deschid subiectul tratamentului. Din tot ce i-am povestit, cea mai grea parte a fost să accepte că avem nevoie de ajutor, și că trebuie să îl cerem. Și l-am înțeles, noi am fost mereu cei care au ajutat când au putut, să fim de cealaltă parte a baricadei era ceva cu totul nou pentru noi. Nu știam nimic concret, așteptam rezultatele biopsiei și testelor genetice, vroiam să facem un plan și nimeni nu ne dădea un răspuns fără acele rezultate.

A trecut o lună de la operație ca într-un final să ni se spună că cei de la clinică au uitat să facă și testele genetice. Durează minim o săptămână până vom primi rezultatele. După agonia așteptării, am aflat că mai trebuie să așteptăm. Iar timpul nu trecea în favoarea noastră. Am hotărât să ducem probele la o clinică din Turcia, de unde trebuia să primim și un plan de tratament. Am fost, am discutat, Gabi a făcut și un PET CT, am lăsat proba. Vestea bună a fost că nu s-a răspândit în altă parte în afară de ficat. Am așteptat încă 10 zile pentru rezultatul testelor. O altă veste bună, rezultatele au ieșit bine și se vor putea folosi în tratarea lui medicamentele de ultimă generație, cu efect țintă. Am cerut și un second opinion, părerile doctorilor au fost aceleași și, datorită efortului comun al prietenilor și colegilor, am reușit să strângem bani pentru a începe tratamentul cât mai repede la clinica din Turcia.

Gabi va trebui să facă minim 12 ședințe de chimioterapie. Am reușit să obținem de la o clincă din Turcia prețul fix de 3400 de EU per ședință. Planul este să le facă pe primele 6, apoi un PET CT, iar dacă situația permite, o nouă operație de înlăturare a tumorilor. Apoi iar chimioterapie, apoi iar operație. În total, avem nevoie de 40 000 de EU doar pentru tratament în sine, drumurile, analizele și eventualele operații neintrând în estimatul primit de la clinică.

Avem nevoie de ajutor.

Suntem optimiști, suntem încrezători că vom găsi oamenii care ne pot ajuta să ducem la bun sfârșit acest tratament și să ieșim învingători. Avem nevoie de sprijin pentru ca povestea tinerei noastre familii să fie una fericită. Gabi are 33 de ani, are atâtea de realizat, are un copil pe care trebuie să îl crească frumos, iar eu am nevoie de omul care mi-a fost alături 10 ani din viață, să fie în continuare jumătatea mea.

Vă mulțumesc pentru răbdarea pe care ați avut-o citind aceste rânduri și vă mulțumesc pentru orice ajutor și gând bun îl veți trimite către noi!

Asociatia M.A.M.E ne-a ajutat cu alocarea unui nr de SMS pentru cazul lui Gabi, valabil pana pe 15 decembrie. Nr este 8827 si mai multe detalii sunt aici.

De asemenea, Gabi are si conturi deschise la BCR, titular Farcas Frumusanu Gabriel:
RO87RNCB0064124970950001 RON
RO06RNCB0064124970950004 USD
RO76RNCB0064124970950005 EUR

Puteți dona și pe Help Gabriel fight cancer!” target=”_blank”>această platformă, pe care am reușitsă adunăm primii bani. Aici se poate dona și din străinătate.

Oficial, orice oncolog spune ca boala se poate trata si in Romania, practic insa se folosesc metode de tratament vechi de zeci de ani, iar pentru a avea acces la medicamente de ultima generatie trebuie facut un dosar, asteptat aprobare… asta in cazul in care gasesti un doctor dispus sa te ajute. Boala lui Gabi este una agresiva, doctorii ne-au zis ca metastazele s-au dezvoltat odata cu tumoarea, iar faptul ca l-au operat mareste riscul raspandirii acesteia (desi si operatia era urgenta). Dupa ce o clinica particulara de aici a uitat efectiv sa ne faca o analiza vitala pentru stabilirea oricarui plan de tratament, intamplare care ne-a intarziat cu aproape o luna inceperea tratamentului, ne-am pierdut increderea in ceea ce inseamna tratarea cancerului in Romania. Nu am primit nici macar ajutor sa aducem medicamentele, tot noi ar fi trebuit sa facem rost cumva de ele. Si am fi facut rost daca asta nu insemna cateva saptamani, luni pierdute.

Asa am ajuns la Acibadem in Turcia, prin recomandari venite tot de la doctorii intalniti in tara. Gabi a inceput tratamentul acolo, a facut deja doua sedinte (din cele 12) si se simte bine, iar primele analize arata promitator. Doar costul chimioterapiei este 40 000 de euro, fara analize, drumuri, alte investigatii. Fara a pune la socoteala operatiile de reconstructie a colonului si cele de inlaturare a metastazelor. De aceea avem mare nevoie sa strangem banii, macar cei 40 000, sa castigam timp, timp in care sa gasim si alte solutii de a putea plati.

Stiu ca, poate, cazul nostru nu este foarte spectaculos, sunt copii care au nevoie de ajutor, sunt oameni care au nevoie de operatii ce nu pot fi facute aici… Ne este foarte greu sa facem asta, nu am crezut ca o sa ajungem aici, in a cere in loc de a oferi. Pentru mine insa, nu exista alta varianta decat cea de a lupta si de a face tot posibilul ca el sa aiba parte de cel mai bun tratament, ca piticul nostru sa nu sufere sau cel putin sa minimalizez modul in care aceasta incercare il afecteaza, de a avea puterea sa ma trezesc in fiecare dimineata si sa merg la munca, in conditiile in care eu imi intretin familia acum si probabil mult timp de acum inainte.

Eventul caritabil de FB este aici.

Vă mulțumesc pentru răbdare și pentru orice ajutor puteți da, că e un leu, un sms, un obiect donat sau un share.

23 Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *