Ce am observat în 30 de minute într-o clasă Montessori cu copii de 3-6 ani

De două ori pe an, la grădinița la care merg copiii noștri se organizează sesiuni de observare. În cadrul lor, părintele se programează din timp și vreme de 30 de minute, stă pe un scăunel într–un colț și observă în tăcere clasa. Nu are voie să vorbească, să ajute, să intervină cu nimic, nu are voie să facă poze sau să filmeze. Doar observă, ca un martor invizibil.

Acest exercițiu de observare e foarte util, pentru că te ajută să înțelegi cum funcționează clasa Montessori, vezi ce face copilul tău acolo (de cele mai multe ori, lucruri surprinzătoare pentru tine), cum interacționează el cu alți copii și educatorul cu el. Pentru mine e fascinant de fiecare dată.

Vă povestesc mai jos ce am observat în cele 30 de minute de observare în clasa Sofiei.

În clasa de aproximativ 40 mp sunt 16 copii (lipsesc opt), un educator și două asistente (una dintre ele vorbitoare nativă de limba engleză și care vorbește cu copiii exclusiv în engleză).

Copiii vorbesc între ei sau singuri, în clasă se aude un zumzet plăcut. Nu țipă nimeni. Din când în când se aude un clinchet de clopoțel de la materialul cu clopoței sau un hohot de râs.

Fiecare copil se mișcă liber în clasă, printre rafturile cu materiale, de la o masă cu scaun la alta. Unii se duc la rafturi, își aleg un material, îl duc la o masă liberă, se așază și încep să lucreze. Alții își trag un scaun la masa la care lucrează deja un alt copil și îl observă. Alții aleg materiale cu care se lucrează direct pe jos. Alții se plimbă de colo colo.

Educatorul stă și observă. Uneori e chemat de un copil să-i explice ceva. Alteori se ridică singur să atragă atenția unui copil că nu a pus materialul la loc corect sau să aprecieze când un copil folosește bine un material. Asistenta vorbitoare de limba engleză se plimbă printre copii și îi întreabă câte ceva în engleză, ei răspund.

Cel mai mare dintre băieți (6 ani și ceva) pictează la șevalet și îi povestește prietenului lui mai mic (5 ani) ce desenează.
– Ce e ăla galben acolo?
– E steagul Uniunii Europene, explică cel mare.
– Ce e aia?
– Este când mai multe țări din Europa se unesc ca să se ajute și să fie mai puternice.

Sofia mea a ales materialul de ceai și și-a invitat o prietenă să o servească. Stau la masă ca două doamne, Sofia toarnă apă caldă peste plicul de ceai, își întreabă politicos invitata dacă dorește miere, apoi ling amândouă toată mierea de pe lingurițe. Varsă apă pe jos. Sofia se ridică, merge la chiuvetă, ia laveta și strânge apa. Prietena ei mai mică(4 ani) o ajută. Împreună pun materialul la loc.

O fetiță de cinci ani colorează.

Alta mai mică s-a așezat pe fotoliul de citit și răsfoiește pe rând cărțile din coș. Una dintre ele e scrisă de mine. 🙂 Mă privește cu coada ochiului, dar mă fac că n-o văd.

Un băiețel de cinci ani taie cozile bujorilor și îi așază pe rând, fir cu fir, în câte-o vază mică. Apoi se plimbă cu vazele în mână și le așază pe rafturi. Din când în când miroase câte-un bujor și zice:
– You smell goooood!

O altă fetiță de 3 ani și ceva se învârte prin clasă de minute bune.
Educatorul vine să o întrebe:
– Te pot ajuta cu ceva?
– Nu știu, zice ea.
– Ai vrea să lucrăm împreună niște litere?
– Da.

Se așază amândoi pe covor, educatorul alege de pe raft trei litere de mână, două pe care fetița le știe deja, a treia nouă. I le arată, ea le trasează cu degetul. Apoi caută împreună cuvinte care încep cu literele respective. Fac asta cinci minute, până când fetița se ridică și ajută la strâns, apoi alege din raft un material de sortat forme.

În colțul din spate, băieții mai mari se joacă o activitate cu cifre.

Sosește o colegă care mereu întârzie. Se fac câteva glume pe seama faptului că iar s-a trezit târziu. Fetița se freacă la ochi și se învârte printre rafturi. Își alege să picteze cu acuarele. Le scapă pe jos. Stropi de vopsea se împrăștie pe parchet. Toată lumea își vede de treabă în timp ce fetița, ajutată de asistentă, curăță cu șervețele petele și duc materialul la o masă liberă.

Un băiețel de patru ani vrea să facă un puzzle de lemn, dar nu e nici o masă liberă. Stă în picioare cu puzzle-ul în mână și se uită de colo colo. O fetiță care băga cilindri la locurile lor în alte material îl strigă și îi face loc la masa ei.

– Dan, când ieșim afară? întreabă o fetiță de 4 ani pe educator.
– Peste o oră.
– Cât e o oră?
– Ai vrea să vii aici la materialul cu ceas, să îți explic?
Fetița se duce.

E timpul să plec. Îi fac un semn discret Sofiei, ea îmi face cu mâna, mulțumesc adulților din clasă din priviri și ies. Copiii își văd de treaba lor.

Peste două săptămâni merg la observare și la clasa lui Ivan, revin cu observații și de acolo. Lucrez și la un articol cu concluzii după trei ani de Montessori pentru Sofia, care din septembrie merge la școală. Suntem mulțumiți și credem că a fost de mare folos acest sistem pentru ea.

Grădinița se numește Kids at Work și se află în Aviației.

Sursa foto: copil în clasă Montessori via Shutterstock.com

Pin It

59 Comments

  • A fost si sotul anul acesta la observare (eu eram cu bebe prea mic sa ajung).
    S-a intors sa imi povesteasca uimit ca fiu-su lucra cu un material ingenios la numere pare si impare (4 ani) 🙂

  • ILINCA spune:

    Desigur ar fi foarte benefic pentru toata lumea daca ai putea sa adresezi si adevaratele probleme ale gradinitei care observ ca de fiecare data le eviti.
    De la comunicarea cu Administratia, la atitudinea marei doamne directoare, la tarifele care cresc fara nici o justificare…

    In toate gradinitiele adevarate Montessori aceasta atmosfera linistita este o realitate. Nu o surpriza.

    • Printesa Urbana spune:

      Articolul nu e despre gradinita asta, ci despre o clasa Montessori (care e in gradinita asta).

      Dap, sunt ceva aspecte ce ar putea fi imbunatatite, insa dincolo de ele, noi suntem multumiti.

  • Livia spune:

    Pare prea frumos..te cred pe cuvant..dar nu e la fel si in gradinitele normale…plus ca daca dai copilul la o scoala normala,dupa un astfel de program..o sa fie tare greu..
    Eu incerc sa nu ma gandesc la trecerea gradinita-scoala..profesorii predau mult prea multa materie..ore de curs mult prea grele..
    Iar in provincie..nu prea ai de ales..salariile sunt cum sunt…

  • Oana spune:

    Suna minunat; dar 2000 lei/luna pt cine nu si-i permite ufff e frustrant un pic.

  • Raluca spune:

    Imi place mult sistemul Montessori, am fost in vizita la o alta gradinita similara in ideea de a duce copilul acolo.

    M-a dezamagit tare alimentatia insa si vad ca si aici este la fel. Carnea este un aliment esential, in mod deosebit pentru copii, nu stiu de ce se evita de parca este un aliment nociv. Ne bazam prea mult pe trenduri care suna bine (vegan, bio) in loc sa ne uitam la sursele oficiale pe tema. Mai caut, alimentatia echilibrata e importanta mai ales cand iau 2-3 mese la gradi.

    • Printesa Urbana spune:

      La noi au introdus si meniu cu carne, la cererea parintilor. E la alegere acum.

      Sunt de acord, ai mei nu rezista fara carne.

    • Roxana spune:

      Raluca, iti recomand Gradinita lui David. Nu e Montessori, si aici directoarea e mai…dificila( cu toate ca e o tipa extrem de smart si se vede ca adora copiii, se topeste dupa fiecare in parte cand ii vede) insa educatoarele, curatenia, mancarea, siguranta copiilor sunt toate de nota 10+ !! Nicaieri nu vei gasi gradinita perfecta, chiar spuneam ca nici fiului meu nu-i convine 100% ce face acolo insa overall e vesel, sanatos, progreseaza, are prieteni si s-a imbolnavit EXTREM de rar la gradi datorita regulilor lor mega stricte(te vor enerva maxim cateva luni bune pana cand vezi cu ochii tai diferenta dintre al tau copil si ai altora din alte gradinite unde ii lasa sa-si „faca anticorpi” 😜😜) Insa metoda de predare este, intr-adevar, cea clasica, noroc cu optionalele si cursurile lor de gatit, it’s really fun there 😍

  • Roxana spune:

    Suna excelent! Eu n-am reusit sa-mi conving sotul sa dam baiatul la o gradi Montessori, chiar la Kids at work am vrut insa, dupa cum am mai spus in alte comentarii, cand am vizitat locul ne-a displacut atat directoarea cat si atitudinea fiului ei care numa’ montessorish nu se purta 😔 Asta a avut impact negativ asupra deciziei sotului, eu as fi trecut peste de dragul locatiei superbe si a principiului Montessori in sine. B al meu merge la o gradi cu predare clasica si, cu toate ca invata, progreseaza, isi iubeste educatoarea, mancarea, are prieteni dragi, NU II PLACE ideea de a sta cuminte pe scaunel. Mereu se plange de treaba asta. Si ca nu e lasat oarecum liber sa aleaga ce ii place sa faca. El nu stie sa coloreze si refuza sa invete, in „programa” au saptamanal coloratul si sa dea naiba daca vrea sa stea 🙄 are alte pasiuni pe care nu si le poate pune in practica la gradi. Din fericire sta program scurt, bunica lui este painea lui Dumnezeu si il invata cu multa rabdare si blandete diverse, iar noi ii suntem alaturi dupa servici si in fiecare weekend full time. Poate reusesc sa duc fetita la Montessori 🤓

    • Printesa Urbana spune:

      Sa stii ca baietelul de care spui e foarte ok acum, perioada agitata a trecut cu bine!

      Cred ca ii e foarte greu micutului, mai ales daca e genul energic, sa stea pe scaun si sa faca ce nu-si doreste. Of, macar cat sunt atat de mici ar fi atat de bine sa-i putem lasa sa creasca doar cu joaca… Din pacate e foarte complicat. Multe constrangeri, alegeri imposibile… Eu recomand Montessori tuturor, mi se pare o alegere buna pentru copilasi.

      • Roxana spune:

        Ii displace, da, insa nu incat sa ii provoace accese de furie sau plans inainte de gradi. Protesteaza pasnic 😂 Insa am pus in balanta toate cele si da cu plus. Am avut ghinion cand am vizitat Kids at Work. l-am luat si pe baietel la vizita si nu i-a placut…probabil i-ar fi placut ulterior, nu stiu, n-a fost sa fie. Eu as fi fost cea mai fericita fetita din lume daca mama ma ducea la o gradi unde au animale de ingrijit 😍😍😍

  • Ioana spune:

    Cumva,parca ma doare ca nu voi reusi niciodata sa-mi dau copilul la o gradinitia Montessori.
    Imi place ce citesc,imi place ca sunt lasati liberi insa nu-mi place ca nu pot avea acces toti copiii,sau ca nu se implementeaza acest sistem in mai multe gradinite.

    • Printesa Urbana spune:

      teoretic, s-ar putea aplica multe lucruri, dar e foarte greu sa schimbi mentalitatile si cutumele educatorilor, parintilor…

    • rodica spune:

      Nu e asa o drama ca nu merg copiii la Montesorri. Fetita mea merge la o gradinita de stat cu program Step by Step ce costa 250 de lei pe luna si iti spun ca e extraordinar. Principiul de baza este tot alegerea libera, fac 3-4 centre de activitati si fiecare poate merge unde doreste. Totul sta in oameni si am avut noroc de niste doamne extrem de implicate, blande si calde. Chiar se poate si la stat.

  • maddy spune:

    in concluzie: material=jucarie si lucrat=jucat.

    in rest cam asta e atmosfera si la gradinita de stat unde merg fetele mele, sala e luminoasa si spatioasa, se joaca si in curte, totul e renovat, curat, au tot felul de jucarii pe care le pot lua (daca`s pe farturile de sus le primesc de la educatoare), invata despre anotimpuri, culori, cifre, etc… tre sa fie o faza de e diferenta asta de pret intre o gradinita Montessori si una de stat. poate`mi spune cineva.

    • Printesa Urbana spune:

      Am explicat putin mai sus, detaliez aici din ce stiu, precizand din start ca nu am informatii oficiale, doar propriile mele observatii. Cursurile de pregatire si certificare a educatorilor si asistentilor Montessori sunt foarte costisitoare si de durata (managementul gradinitei fie investeste ani la rand, sume ce depasesc 10.000 de euro, in cursuri pentru fiecare angajat, fie platesc salarii mari unor angajati care si-au platit singuri cursurile si care doresc sa si le amortizeze, in plus cererea de educatori certificati e foarte mare, in consecinta si salariile lor sunt mari), apoi materialele, care sunt multe si foarte scumpe si ele. Cam asa.

      Materialele montessori nu sunt jucarii obisnuite, ele au, toate, un scop anume, la fel cum si copiii fac mai mult decat a se juca cu aceste obiecte. Invata cum sa aleaga un obiect si cum sa il foloseasca exact in scopul in care a fost creat (poate experimenta, desigur, dar materialele Montessori sunt autocorective, daca le folosesti altfel decat sunt menite nu functioneaza la capacitate maxima), apoi cum sa il aduca la starea initiala, pentru a putea fi folosit de colegi. Nu e chiar joaca cu jucarii, e dobandirea unor abilitati printr-o activitate placuta. 🙂

      Stiu ca-s si multe locuri private si de stat care nu sunt Montessori si unde copiilor li se ofera libertate (cu masura, desigur, limitele sunt importante) si timp sa se dezvolte in ritmul lor, din pacate nu-s foarte multe. Ar fi grozav sa fie asta norma, montessori sau nu, ca nu asta e important.

      Zi-ne si care e gradinita asta minune, sigur sunt parinti interesati!

    • maddy spune:

      multumesc de lamuriri! nu ma simt comfortabil sa dau asa informatii in public dar cine e din Arad stie care`s gradinitele bune.

      • nicol spune:

        Oooo da….caut in Arad gradinita buna…venim din Austria si vreau ceva altfel….orice informatie e binevenita.multumim

  • Alexandra spune:

    Ce rezultate are sistemul Montessori in privinta colaborarii intre copii? Sunt incurajati sa faca activitati si sa se joace impreuna, sa formeze echipe?

    • Printesa Urbana spune:

      Buna, da, copiii interactioneaza foarte mult si o fac din proprie initiativa si vointa, e un microunivers foarte simpatic. O sa revin cu un articol despre observatiile mele despre acesti trei ani de Montessori si efectul lor asupra fetitei noastre.

  • Loredaba spune:

    Wow! Suna atat de bine! Da, banii ar fi un impediment, totusi…pentru ca oricat ti-ai dori sa ii oferi ce e mai bun copilului tau poate chiar nu ai cum sa faci fata
    Si as mai avea o curiozitate: o sa o inscrieti pe Sofia in sistemul de invatanant de stat? Oare cum ii va fi sa faca aceasra trecere? Multumesc

  • Diana spune:

    De un an si jumatate traim in Germani. Copiii (dealtfel de aceeasi varsta cu Sofia si Ivan) merg aici la gradinita de stat din proximitate. Educatia la gradi se face dupa asa numita metoda Einstein care pe scurt spune ca: „la gradi copii nu trebuie… ei pot…”.
    Sunt un total de 45 copii. 4 educatori + 2-3 practicanti. Nu exista conceptul de „grupe”. Au 3 sali mari cu diverse activitati: jocuri de masa, coltul de constructii, coltul de muzica, coltul de teatru de papusi, bucatarie, instalatie de catarat, sala separata de citit, coltul de experimente, lucru manual si multe altele.
    Dimineata copii pot fi adusi intre 7.30 si 9. In timpul acesta fiecare copil isi alege ce vrea sa faca. Educatorii supravegheaza. De la ora 9 timp de o jumatate de ora are loc asa numitul cerc de dimineata. Se face prezenta, se numara fetitele, baietii, toti oamenii din cerc… se canta sau se povesteste despre cate o tema de sezon – totul foarte interactiv. La 9.30 se serveste micul dejun. Copii se aseaza la masa si isi mananca pachetelul primit de acasa. Tot ei isi duc apoi vesela in care au mancat la masina de spalat din bucatarie. De la 10 la 11.30 copii au iar activitati/ jocuri libere si se pot misca unde au ei interes, avand acces in toate camerele gradinitei. Educatorii supravegheaza.
    La 11.30 copii primesc din partea gradiitei gustarea de fructe si legume proaspete, de sezon. Dupa gustare, indiferent de vreme, copii sunt scosi afara in curtea gradinitei. Vara sunt dati cu crema de soare si li se pune un bazin unde cei care vor, se pot balaci. Pentru ploaie fiecare copil are echipament complet – haina, pantaloni si cizme de cauciuc. Asta iarna am avut si noi zile cu -12 grade… vreo 4-5 zile la rand. Aici nu s-a inchis nicio scoala si nicio gradinita. La -8 grade, la ora 13 cand m-am dus sa iau copii, i -am gasit in curte, cu toti ceilalti, la joaca. Usile gradinitei toate larg deschise.

  • Nadia-Alina Candrea spune:

    Mie mi se pare putin ciudat sa fie adunati copii de varste diferite in cadrul aceleeasi clase: trei ani, patru ani, sase ani! Ce vorbim?! Or fi materialele adecvate pentru toti, dar parca e totul lasat prea la voia intamplarii. Nu imi vine sa cred ca asa se desfasoara programul „normal” al clasei in timpul zilei. Cred ca cele 30 minute de observatie sunt „o pauza”, cam ca la noi la gradi, cand dupa gustarea de la ora 15.00, copiii au activitati „libere” pana vin parintii sa ii ia: coloreaza, se joaca cu diverse obiecte, discuta.

    • Printesa Urbana spune:

      Daca ai timp, citeste despre Montessori, sa intelegi cum functioneaza, las mai jos un link.

      Programul de lucru Montessori (in care vreme de 3 ore se intampla ce am observat eu) este de la 8.30 la 11.30, cand copiii ies afara o ora.

      In timpul acestui program se intampla si cate o activitate de grup, care poate fi circle time in care povestesc sau citesc o carte etc, cateva minute. ciclul Montessori de lucru cu materialele este de 3 ore.

      Apoi ies afara, revin sa manance, somn si joaca libere. Cele 3 ore insa sunt importante si obligatorii si de desfasoara exact cum am scris.

      Cat despre varsta, e ceva neobisnuit pentru cei obisnuiti cu sistemul traditional, insa este foarte benefic pentru copil. Uneori ajuta sa vedem dincolo de prejudecati si sa ne informam mai mult. 🙂

      Eterogenitatea vârstelor este crucială in Montessori; copiii învață unii de la alții, se îngrijesc unii de alții și ajută la eliminarea obstacolelor care ar aparea dacă vârstele lor ar fi foarte apropiate. Copiii capătă mai multă autonomie și sunt mai puțin dependenți de educatoare.

      http://www.copiiimontessori.ro/metoda/principiile-generale/

  • ILINCA spune:

    Kids at Work nu are tarife de 2.000 ron/luna.
    Poate doar pentru programul scurt fara activitati extra.

    Multi parinti se duc la acesta gradinita tocmai pt ca stiu de Sofia si Ivan.
    Tocmai de aceea consider necesar sa se spuna adevarul despre ce se intampla in aceasta institutie.

    La fel de multi parinti isi retrag copiii de la aceasta gradinita.
    Este un du-te vino atat la copiii cat si la educatori.

    Ce parere ai despre faptul ca nu consoleaza copiii cand plang dupa parintii lor?
    Si ca stau la gard si plang?

    • Printesa Urbana spune:

      ce spui tu nu e adevarat, esti foarte pornita, imi imaginez ca sunt chestiuni personale la mijloc. eu vad lucrurile diferit si am copil aici de trei ani.

      pentru mine confortul emotional al copilului este esential. nu mi-as fi adus si al doilea copil aici daca ceva orice, era in neregula. incerc sa fiu foarte atenta la detalii, iar pentru mine indiciul suprem sunt copiii. care sunt curiosi, liberi, echilibrati, politicosi.

      gradinita nu are multi copii pt ca i-am convins noi, pana foarte curand nu am spus nimic public despre gradinita la care merg S si i (si am primit multa ura ca fac fite si nu zic, iaca acum zic si tot nu e bine, ca de ce le fac reclama).

      nu pleaca foarte multi copii, chiar nu e adevarat. multi dintre copiii pe care i-am gasit acum 3 ani sunt inca la gradinita. dintre cei care au.plecar, unii s-au mutat in alta tara, altii au plecat in alt cartier sau la.scoala.

      unii nu se adapteaza, altora nu li se potriveste, e normal, se intampla oriunde.

      nu am vazut niciodata copii lasati sa urle la gard. dimpotriva, am asistat la multe episoade in care copiii au fost consolati, purtati in brate, li se canta etc.

      in plus, Sofia mi-ar spune daca ar observa ca vreunui copil i se face vreo nedreptate (inclusiv daca e lasat sa planga). nu pot baga mana in fac insa repet, nu am vazut niciodata asa ceva aici.

      perioada adaptarilor a fost intr-adevar grea la grupele mici, cu mult plans, dar copii atarnati de gard nu am vazut nici atunci.

      educatorul sofiei este cu ea de la inceput, din 2015. la clasa lui Ivan nu a fost nici o schimbare pana acum. da, au mai plecat asistenti si prima educatoare, dar asta e un fenomen foarte raspandit in gr Montessori, pt ca sunt putini acreditati si sunt ofertati des, iar pt mai multi bani, na, se mai si muta omul… stabilitate la clasa exista.

      am avut si noi frecusurile noastre cu managementul, insa pt ca cei mici sunt bine, am.negociat si discutat pana am.obtinut rezultatr multumitoare.

      da, e foarte scump, dar nu am gasit nimic comparabil ca si confort al copilului, asa ca facem acest efort pentru ei.

      nu neg experientele neplacute ale altora, spun doar ca eu chestii semnificative neplacute nu am trait/aflat aici

  • anasimaria spune:

    Ahhh, mi-a placut mult acest articol. Mi-a mers la suflet. Si eu vreau sa scriu despre zilele mele petrecute la gradi la adaptare la fete. Mi s-a parut o perioada minunata. Radu a fost chemat si el cate o zi, a zis ca i s-a parut foarte greu :)) Sunt recunoscatoare ca pot sa stau sa observ copiii fara sa intervin sau uneori sa intervin ca si cand as fi de-a lor.

  • Florina spune:

    Foarte bun articolul, ce frumos ar fi ca ai nostri copii sa fie incurajati sa lucreze in echipa, sa se ajute, sa se inteleaga, sa empatizeze, nu-i asa? Dar, la cata dezbinare e in Romania, doar concurenta se incurajeaza si aia ar fi buna daca nu ar fi vorba despre concurenta neloiala si despre scopuri care scuza mijloacele. Mi-a placut mult filmul despre viata Mariei Montessori, o mama care si-a sacrificat oarecum maternitatea pentru a ramane in eternitate datorita realizarilor ei absolut revolutionare.

  • Andreea spune:

    Mie mi se pare trist ca trebuie sa dam bani grei pentru ceva ce ar trebui sa fie normalitate. E ca in povestea cu nasterile la privat. Am nascut la privat pentru „privilegiul” de a avea copilul langa mine imediat dupa nastere si ca sa nu fie dus la neonatologie la cine stie care etaj unde ar fi trebuit sa ma milogesc de asistente sa ma lase sa il vad. Nu stiu cum esti tu, draga Ioana, dar eu una ma simt jefuita pe alocuri, in sensul ca am contribuit si contribuim la sistemul public de educatie si de sanatate, dar cand e vorba de ceva, trebuie sa mai scoti niste sume din buzunar pentru mers la privat.

  • Anne spune:

    Stie cineva un site pe care ne putem uita pt a verifica care gradinite Montessori din Bucuresti sunt recunoscite de Institutul Montessori?

    • Printesa Urbana spune:

      Institutul Montessori Bucuresti nu recunoaste gradinite, sistemul Montessori nu functioneaza asa. Ce face MIB este sa organizeze cursuri de calificare Montessori si examenele, dupa care ofera atestate si certificari absolventilor. Nu exista nicaieri o lista cu gradinite certificate montessori, nu exista nici un organ de control care sa decida daca o gradinita e M sau nu. unele dintre grad. montessori sunt acreditate de stat (dar asta nu are nici o legatura cu sistemul montessori, ci cu standardele ministerului), altele nu, dar asta nu spune nimic despre calitatea actului Montessori in ele.

      • Anne spune:

        Multumesc pt raspunsul detaliat, ma bucur pt voi ca simtiti ca ati ales ce trebuie.
        Eu as fi vrut sa fi existat o autoritate care sa verifice ca nu e doar cu numele Momtessori… bafta multa Sofiei si la scoala, sa fie la fel de fericita acolo

  • Elena spune:

    Buna,

    Si noi ne gamdim daca sa inscriem sau nu fetita la o gradinita Montessori. Ne puteti da cateva exemple de lectii? Copiii nu se plictisesc jucandu-se cu aceleasi obiecte o perioada foarte mare de timp? ma gandesc ca dupa 6 luni stiu toate obiectele din sala. Imi place ideea din sistemul clasic unde se fac diverse activitati de grup pe o anumita tema.

    Multumesc mult

    • Printesa Urbana spune:

      nu exista lectii la montessori.

      copiii nu se plictisesc, pentru ca pe masura ce cresc, devin preocupati de alte materiale, cu care inainte nu lucrau. in plus, periodic vin materiale lor. un copil de trei ani face un puzzle de lemn, altul de 5 socoteste sau scrie.

      se fac si arts& crafts, sunt si materiale de muzica, de calcat rufe, de cusut, discutii in grup, fiecare saptamana are o tematica ce e abordata cu mai multe materiale si discutii.

  • Lili spune:

    Articolul este bun, dar cred ca ar trebui mentionat faptul ca aceste gradinite private, MONTESSORI, sau cum s-or numi ele, (as prefera sa se numeasca Creanga, in numele unui dascal care a scris multe articole, povesti didactice, ) sunt insuficiente, ca costa 1 an de gradinita cat toata facultatea mea de 6 ani, ca exista un parinte care munceste mult pentru a plati aceste distractii ale copiilor, ca daca ai munci 8 ore cu program fix nu ai putea participa la asemenea evenimente de observare. Eu am crescut intr-o zona din Europa in care „usile erau deschise” pentru parinti tot anul, dar asta nu insemana ca nu se joaca un pic de teatru in acel moment, sau in acea ora.
    Poate iti fac o reducere daca ii promevezi pe blog. Eu vin de la o gradinita privata si sunt sceptica, toate educatoarele sunt cu telefonul la ureche, cum sa faci educatie de calitate cand tu esti intr-o alta discutie cu cineva?Daca va deranjeaza telefoanele in timpul examenelor, ar trebui sa va deranjeze si telefoanele in timpul job-ului, apoi educatoarele ar trebui sa aiba o pregatire (minim un colegiu de pedagogie), generatia educatoarelor mele erau invatate sa cante inclusiv la un instrument muzical, dar de cantece nu mai spun, jocuri, poezii, cum vrei sa stimulezi memoria unui copil daca nu prin repetitie? Eu observ ca la o gradinita privata nu poti sa dai un feedback, si apoi platesti suplimentar toate activitatile, e un dezastru, nu-mi place deloc conditia in care am ajuns sa-mi cresc copii, poate ca autoare de carte ai alte privilegii, si pe asta se bazeaza toata tara, cine si unde are pile…

    • Printesa Urbana spune:

      te asigur ca nu am nici un fel de privilegiu, platesc taxa integral, ca si ceilalti parinti, si ce povestesc despre aceasta gradinita este 100% experienta noastra cu ea.

      ma citesc multi dintre parintii care au copiii la aceasta gradinita, cum ar fi sa inventez chestii pe-aici? ar dura fix o ora pana toata minciuna ar exploda in fata mea. este imposibil sa faci asa si sa nu fii demontat imediat.

      copiii nu au nevoie doar sa invete lucruri pe de rost, au nevoie de descopere, sa exploreze si mai ales sa se joace. nu exista nici o dovada a vreunui beneficiu al invatatrii pe de rost a unei poezii de catre un copil de 3 ani. daca aveti vreuna, tare as vrea sa o vad.

      altfel, sunt doar idei invechite, comoditate, inadaptare. sa stea copilul in banca si sa repete poezii.

    • Merat spune:

      „ca costa 1 an de gradinita cat toata facultatea mea de 6 ani”. Lili, dupa atata amar de scoala, „ca costa” ti-a sunat bine?
      Generatia educatoarelor de care vorbesti este si generatia care m-a batut pe mine (si eram copil cuminte, whatever that means) pentru ca am indraznit sa rad mai tare intr-o zi, pentru ca nu mi-a fost somn la amiaza in alta zi, pentru ca am vrut sa-mi iau ursuletul meu (de-acasa) inapoi de la un copil. Este generatia care m-a pedepsit pentru ca nu am reusit sa manac tot din farfurie si care m-a lasat singura in baie cu orele cand mi s-a facut rau.
      Cand Ioana nu spunea despre ce gradinita e vorba, nu era bine. Acum ca a spus, ii promoveaza pentru reducere.
      Vai, vai, vai…

      • Lili spune:

        Cacofoniile sunt de evitat, dar sunt convinsa ca 100% din generatia noastra a crescut in gradinite de stat, ca sa aduci un plus de valoare in societate, ar trebui implimentate pricipiile unei educatii moderne (adoptate toate lucrurile bune din diverse state europene), in gradinite de stat, intr-un final si copii de la gradinita privata ajung in aceasi clasa cu cei de la stat, si apoi succes cu d-na invatatoare, ca acolo fara „atentii” nu merge…apoi urmeaza programul de afteschool care se tine in aceeasi sala de clasa. Daca vrei o schimbare, nu trebuie sa pretinzi ca tot ce au facut parintii nostri a fost prost, ca ne-au crescut intr-un mod gresit, si vai ce succes cu „MONTESSORI”. La gradinitele de stat sunt prea multi copii/ raport suprafata, de aici nu este nici loc si posibilitate de joc, se doarme si mananca in aceeasi sala, cu toate ca natalitatea nu este cea din anii ’80.
        Vrei o societate educata, investes-te in copii! Pot scrie cu oricate greseli, daca ai reusit sa intelegi idea, bine, daca nu si mai bine, nu trebuie sa fim pe aceeasi lungime de unda, doar ca la gradinitele de stat se fac mai multe activitati, unii oameni chiar isi dau silinta, daca cei cu bani si influenta, ar prioretiza copii, ca generatie, nu ca individ, poate ar fi mai bine. Ne crestem copii acolo unde ne permitem, doar ca cei de la privat vor multi bani, dar calitatea serviciului uneori lasa de dorit (accepta copii doar daca se imbraca singuri, mananca singuri, merg la wc). Nu poti cere de unde nu este, educatoare daruieste din ce are in inima.

  • Carla spune:

    Nici cu capu’ de piatră, nici cu piatra de cap nu-i bine, Ioana. Dacă spui, te dai mare, taci mai bine că nu ne permitem toți, dacă nu spui iar o dai de gard. Unde duceți copiii la grădi vreau să spun.
    Al nostru a fost un an la grădiniță obişnuită de stat, în țară. Grupă de copii cu vârste între 3 şi 6 ani dar un sistem rigid şi învechit. Apoi am plecat din țară şi aici a fost la Montessori unde a funcționat bine.
    Grădiniță de stat, nu privată. Personal, mi se pare super ok Montessori ca sistem dar contează enorm şi educatorul/îngrijitoarele.

    • Luisa spune:

      Ah, Carla, ce expresie tare! 😄Nu am mai auzit-o. In plus, Montessori la stat mi se pare foarte fain. Desigur, modul de aplicare e foarte important, foarte fain oricum! Salutări!

  • A. N. spune:

    Întreb și eu – trebuie sa mă hotărăsc care ar fi pentru noi conditiile prioritare in alegerea grădiniței. Un copil care arata așa la grădiniță transfera modul ăsta de comportament și acasă? Adica acasă se joaca la fel – folosește o jucărie, o pune la loc, își ajuta fratele etc? Mulțumesc

  • Loredana spune:

    Diferența la noi ca nu poți merge sa observi in clasa in care e al tau copil ci in alta Paralela. De Timisoara vorbesc si da suntem multumiți, se învață in limba germana si avantajul e ca continuam si cu scoala tot Montessori.

  • diana spune:

    Stiti ca sistemul Montessori a fost creat ca sa ajute copiii din mediile defavorizate? Dilema mea e cum a ajuns sa fie unul exclusivist si elitist, cum a devenit un sistem atat de scump incepand cu pregatirea educatoareor si materialele, daca stai sa te gandesti nu exista materiale Montessori ci materiale de inspiratie Montessori. Autonomia, competenta, urmarirea ritmului copilului, crearea unui mediu adaptat nevoilor lui, sa-l lasi sa faca singur ceea ce e conform nivelului lui de dezvoltare, se pot face si acasa. Preturile de la gradinitele cu specific sunt prohibitive pentru majoritatea, insa e foarte adevarat ca ofera o alternativa mult mai ok la sistemul clasic si la gradinitele de stat.
    Zilele acestea caut sa-mi inscriu copilul la gradinita, m-am prezentat la o gradinita de stat, cu pedagogie Waldorf (tin sa mentionez ca nu raspund la telefon, nu te lasa sa vezi cum e organizat, nu au site, nada). Dupa insistente si asteptat pe afara am reusit sa vorbesc cu educatoarea, cred ca era mai usor sa capat o audienta la Papa, ca sa aflu cu nu fac mai nimic cu specific Waldorf, ca sunt peste 30 copii intr-o clasa, e de stat dar parintii finanteaza tot, pot opta doar pentru program lung dar mi s-a zis in fata ca o sa ma roage sa-l iau la 12 ca nu au unde sa culce copii…si asa mai departe. Cireasa de pe tort a fost cand am mentionat ca doar sotul lucreaza, eu urmand intr-o luna sa ma angajez, ca sa pot prezenta faimoasa adeverinta de salariat la care mi s-a raspuns sec: atunci stai acasa cu copilul.
    Am asa un gust amar, si e posibil sa aleg gradinita Montessori doar ca sa am o comunicare normala si sa ma asigur ca macar suntem tratati cu respect eu si copilul meu.

  • Cristina spune:

    Buna!
    Cum se numeste gradinita asta?
    Este cea pe care a inceput o Mariana ?
    De ce nu o lasi pe Sofia sa continue in scoala montessori?

    Eu am o fetita de 7 ani, e in clasa 1 si a inceput montessori de la 16 luni. Ce a invatat in clasa 1 si cit de bine citeste ,si alte lucruri,ma impresioneaza.
    Sint si eu educator Montessori si asta e singura metoda in care cred.:) nu traiesc in romania dar cine are dubii legate de montessori, citi si dati o o sansa!

  • Cristina spune:

    În occident, învățământul alternativ (precum montessori, waldorf, step by step, etc) e gratuit și finanțat de stat la fel ca sistemul clasic de invatamant. Părinții pot opta pentru forma de învățământ care se potrivește copilului și pot continua mai departe cu același sistem inclusiv la scoala, liceu (nu doar la nivel de grădiniță). Și e bine sa fie mai multe sisteme pt ca si copiii sunt diferiți. În funcție de abilități și caracter, un sistem montessori care învață scris/citit/socotit la vârste fragede poate fi mai potrivit decât unul waldorf unde învățarea e lăsată pentru mai târziu în favoarea conexiunii cu joaca și natura.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *