O să-mi trimit copiii în tabere internaționale, cu puțin noroc poate rămân pe-acolo :) (p)

Ieri am născut primul copil, mâine începe școala. La fel și cu al doilea, n-am apucat să mă văicăresc bine  ce greu e cu doi mici că iacă, s-a făcut și juniorul de un metru. Deja avem conversații despre esența omului și ce înseamnă drepturi egale, iar eu încă mă mai cred uneori mamă de bebeluși. Am inerția mare, cred că asta vine și din nevoia mea de a fi indispensabilă pentru cineva.

Sunt absolut sigură că în timp ce mai clipesc acum o dată, Sofia va intra la liceu, iar ăsta micul îmi va aduce acasă o noră de toată minunea!

Deși acum nu îmi imaginez momentul, va veni și clipa în care vor pleca singuri în excursii și tabere, vor avea cheia lor de la casă și nici nu va mai fi nevoie (sau dorință) să îmi comunice unde se duc și când vin.

Dacă mă gândesc bine, cred că decât să-mi aștept copilul meu la miezul nopții să vină cine știe de unde, mai bine mă plimb cu el bebeluș în brațe până dimineața, să-i treacă durerea de burtă, nu? Ce să-i faci, întotdeauna ești nemulțumit de ceea ce ai și imediat după asta regreți ce-ai avut, pentru că ce tocmai primești se dovedește a fi mai greu de tolerat decât ce credeai tu că e greu. Și tot așa.

Ceea ce mă aduce la subiectul articolului de azi: taberele internaționale în care copiii pleacă singuri. Partea interesantă la ele nu e că nu s-a înregistrat încă nici un caz de mamă care să fi făcut atac vascular de grijă și nici vreun copil să se usuce de dorul mumă-sii prin țări străine. Nici că cei mici descoperă lumi noi, află că se pot descurca foarte bine și singuri, socializează cu copii și adulți din multe părți ale Globului, învață intensiv o limbă, o istorie, o ramură a științei. Ci că printr-o astfel de tabără li se deschide fereastra către emigrare într-o țară civilizată.

Din experiența organizatorilor de tabere internaționale, procentul copiilor care au mers în tabere peste hotare mai mulți ani la rând, pentru ca la 18 ani să se înscrie ca student în cadrul uneia dintre universitățile vizitate este foarte mare.

Un astfel de gând e suficient de atractiv (având în vedere actuala situație politică) încât să vreau să aflu mai multe despre taberele acestea. Dacă eu n-am fost în stare să plec din țară, pentru că m-am simțit prea legată de ea și de misiunea mea aici, poate copiii mei or fi mai deciși și vor avea o șansă mai bună. Ce pot eu face este să iau niște calmante și să-i trimit în câteva astfel de tabere internaționale organizate. După care să mă vaiet pe-aici cât de dor îmi e de ei și cum lor nu le e la fel.

Îmi amintesc cu câtă bucurie mă urcam în trenul acela hârbuit care ne ducea 12 ore spre tabăra de la Eforie sau în autocarul care ne hurducăia niște ore până în tabăra de matematică de la Borca. Libertatea, necunoscutul, bucuria de a fi pe cont propriu, prieteniile legate pe drum, certurile, spațiul nou, programul, pe toate mi le amintesc cu bucurie. Am mers în puține tabere cât am fost mică. Copiii mei vor merge în mai multe, dacă vor vrea. 🙂

Vă recomand, dacă aveți copii mai mari de 10 ani, să luați în calcul aceste tabere. Există multe variante: sunt tabere de limbi străine (care se învață și se aprofundează cu profesori nativi), altele sportive, unele presupun cazarea în campusul universitar, altele la hotel sau la familii gazdă (aceasta e varianta cea mai bună din punct de vedere al costurilor și cea mai interesantă, dezavantajul e că cel mic va pierde experiența de grup, care are farmecul ei).

Povestiți întâi cu soțul despre asta, vedeți dacă vă simțiti pregătiți pentru acest pas. Apoi discutați și cu copilul, să aflați dacă el ar vrea să meargă într-o astfel de tabără, poate alături de un coleg, verișor sau prieten.

Alegeți împreună cu el tabăra și locul în care va merge, e important să-i placă activitățile din program!

Iar după ce pleacă, nu-l asaltați cu mesaje pe Whatsapp, stabiliți un program de sunat seara, pentru un raport al zilei. Aveți încredere în copil și în faptul că majoritatea celor care aleg această variantă de tabără au la final doar cuvinte de laudă despre toată experiența.

Pun mai jos câteva citate de la părinți, copii și profesori care au mers în astfel de tabere, iar la finalul articolului veți găsi și câteva recomandări precise de tabere pentru vara aceasta.

Adriana Zegre, mama Norei, care a fost de două ori în tabără în SUA și care acum este studentă la Amsterdam, mi-a povestit: Pentru că Nora era la liceu, am dorit să meargă într-o tabără de engleză care să fie cât mai departe și, în acest fel, să prind mai mulți iepuri deodată. Unu la mână, să fie împreună cu alți copii de vârsta ei, într-un mediu sigur, dar unde să trebuiască să se descurce singură; doi la mână, să fie la o distanță suficient de mare încât să știe că nu poate conta pe mama și pe tata; în același timp, ea își dorea să vadă America, așa cum își doresc mulți tineri.

Copiii au programe diversificate, dar totul se petrece în siguranță și nu există incidente sau abateri și nu se merge nicăieri fără însoțitori. De exemplu, Nora mi-a povestit că într-o zi câțiva dintre ei au vrut să meargă la piscina campusului unde erau cazați. Un reprezentant al partenerilor americani a fost în permanență lângă piscină și i-a supravegheat. Pentru mine acest lucru a fost extraordinar, dat fiind că vorbim de copii de 16-17 ani și în condițiile în care în România nu sunt supravegheați, de multe ori, nici copiii mici, de 4-5 ani.

Pentru Nora, câștigurile cred că au fost testarea limitelor, faptul că și-a făcut cunoștințe noi din alte culturi, faptul că a văzut altă civilizație, alte lucruri. A fost foarte important și aspectul educațional. Nora a fost uimită de sistemul și de felul în care decurge acolo relația dintre profesori și elevi. A simțit și ea că metodele sunt cu totul diferite față de cele din sistemul nostru de învățământ.

După ce s-au întors, copiii din seria ei aproape că intraseră în vrie, toți voiau să știe când e următoarea plecare și unde.

Doamna Marilena Tănase, profesor de limba germană, însoțitor de grup, mi-a spus: Ce e grozav la aceste tabere este că pentru copii cursurile devin parte a distracției. Programul are o componentă de studiu și una de activități de tabără. Copiii devin repede încântați de cursuri, asta și pentru că profesorii știu să le inducă această bucurie. La taberele la care am participat, copiii aveau 11-12 ani. Când se termină tabăra, prima întrebare a copiilor, la revederea cu părinții, este: „Mă lași și la anul?” 

Mii de multumiri pentru experiența de neuitat pe care i-ati oferit-o lui Dragoș: prima tabară în străinatate, primul contact cu Marea Britanie. S-a întors mai responsabil. A fost încântat, cu siguranță îl veti avea ca participant și vara viitoare!

Un alt părinte spune pe Tabere.com Buna ziua, Mara s-a intors din Germania cu un mare regret: tabara a fost prea scurta! S-a simtit foarte bine, a relationat cu copiii din Romania (pentru ca nu se cunosteau de dinainte) si cu cei din Italia, Belgia, Coreea… I-au placut cursurile si a reusit sa intre in atmosfera lor si a inceput deja sa faca economii pentru tabara de anul viitor.

Claudia, mama Biancăi, spune: A fost foarte multumită și de condițiile de cazare și de tot ceea ce i s-a oferit în campus. A avut și companie plăcută între ceilalți adolescenți din Bulgaria, America, Germania, Suedia. Are cele mai frumoase amintiri de vacanta, legate si de profesori si de indrumatorii pe care i-au avut acolo. A fost încântată de cursuri și de tot ce a învătat acolo. Nici nu m-am așteptat să se întoarcă așa de fericită. Încă de la aeroport mi-a spus că ar mai fi stat măcar încă două săptămâni. 

Prietenii de la Tabere.com, despre care sunt toate feedbackurile de mai sus, mai au câteva locuri în următoarele tabere:

Tabere de grup, cu însoțitor:

 

Tabere individuale:

Dacă dați click pe linkuri veți vedea rapid toate detaliile, de la perioade la prețuri, condiții, vârsta copilului etc.

Apropo de costuri, pentru un copil, două săptămâni la Praga, de exemplu, transport, cazare, demipensiune, cursuri, tururi ghidate, cartelă de telefon pentru vorbit acasă, diplomă la final, activități, toate costă în jur de 1.000 de euro. Se adaugă banii de buzunar, normal. 🙂 Bani pe care-i dai pe o săptămână all inclusive la Mamaia, fără cursuri de engleză. 🙂

Sper că v-am dat de gândit. Clar copiilor le va face bine o astfel de tabără, iar noi putem să facem acasă un grup de terapie, să ne plângem de dor, sau dimpotrivă, să ne îmbătăm împreună în fiecare seară, de bucurie că am primit și noi în sfârșit o pauză!

Sursa foto: Tabere.com

Pin It

9 Comments

  • Luisa spune:

    Prea repede articolul acesta peste celălalt.

  • Doriana spune:

    Nu tocmai ieftin…

  • quasimodo spune:

    Cum adica:
    „In tarif NU sunt incluse:
    Masa de pranz”

    Mananca fiecare cum apuca, pe alti bani?

  • Betty_B spune:

    Exista si tabere internationale in care pot merge si parintii (care la randul lor pot sau nu face cursuri pentru limba respectiva) iar cursurile celui mic sunt doar pana in pranz- este vorba despre cei pana in 10 ani.
    Am cautat eu asa ceva pentru limba franceza si am gasit dar nu cu un organizator roman, direct pe site-ul din Franta. La fel am gasit pentru vreo 1000 de euro pe an cate 2 lectii pe skype saptamanal pentru un an scolar intreg cu profesor nativ de …germana, franceza, engleza, japoneza etc toate sub umbrela unui mare colegiu privat din Franta.

    Tabere de engleza la preturi foarte ok am gasit si pe site-ul unui mare hotel din Bulgaria din Bansko, 2 saptamani cu tutori nativi si colegi din mai multe tari.

    Pana si in Romania a aparut de vreo cativa ani o tabara internationala de limba engleza cu profesori nativi la care pot participa si parintii daca doresc sa ii insoteasca pe copii sau fara parinti.

    Seful meu, care nu este roman, a spus ca din perspectiva de copil care a participat prin alte tari la asemenea tabere, cele mai eficiente i s-au parut cele in care copiii stau la familii din tarile respective in gazda, copilul fiind astfel „fortat’ sa vorbeasca in limba in cauza si cand isi petrece timpul liber in afara orelor de curs. Dar aceea este o varianta pentru copii mai mari si nu se prea mai poate numi tabara in adevaratul sens al cuvantului.

  • Dorin spune:

    Tu stii ca scrii astfel de articole (gradinita Montessori, tabere de enspe mii de euro) pentru marea masa a romanilor care au salariul mediu pe economie de 2000-2500 lei, nu?
    Care e targetul acestui articol? Cei 0,5% din romani care (probabil) isi permit astfel de cheltuieli exorbitante? Pe majoritatea cititorilor nu ii ajuta astfel de informatii, dimpotriva, ii umplu de tristete si furie ca nu-si pot permite asa ceva. Asadar, care e scopul acestui articol?

    • Printesa Urbana spune:

      Salut, Dorin, eu cred ca toti cititorii mei investesc in copiii lor si stiu sigur ca un procent serios au si venituri sa o faca. E drept ca nu toti isi permit, dar cred ca pentru la fel de multi e o idee de retinut pentru mai tarziu. Poate sunt parinti care investesc intr-un cont de economii al copilului si cand acesta va implini 14 ani il pot trimite intr-o tabara afara.

      Nu e vorba de nspe mii de euro, exagerezi, exorbitante sunt vacante de 50.000 de euro, ca sa nu ami zic de alea de sute de mii, aici am scris despre tabere de 2 saptamani in Europa care costa 1.000 de euro, hai sa punem 1.300 de euro cu tot cu cheltuieli. Daca te uiti la preturile cazarii la Sinaia sau la Mamaia si calculezi cat te costa 5 zile de vacanta cu masa si distractie, tot pe-acolo iesi. Si e plin, e plin peste tot, toate hotelurile de 4 si 5 stele sunt pline, masini scumpe, posete scumpe etc etc.

      Cu siguranta exista public si pentru acest gen de servicii, care nu sunt de lux, desi da, sunt peste medie ca si cost, si cred ca buna parte din publicul meu e interesat de astfel de subiecte (daca retin corect, la un sondaj din 2015 aici pe blog a reiesit ca 26% dintre cititori câștigă peste 4.000 de lei/lună/persoană).

      Inteleg pozitia ta, eu totusi sper ca oamenii care ma citesc au puterea de a trece mai departe peste o informatie care nu li se potriveste sau de a retine o informatie pentru mai tarziu, nu inteleg neaparat de ce trebuie sa se supere ca altii ar putea alege aceasta varianta pentru copilul lor.

      Scriu despre multe lucruri care ne plac si pe care le recomandam mai departe, niciodata ele nu se potrivesc tuturor, ca nu plac, ca sunt prea verzi, prea scumpe, prea vechi etc. De ce sa te superi? Nu-ti place ce recomand, treci mai departe.

  • Betty_B spune:

    Eu am 3 copii si desi avem venituri peste media orasului tot ne va fi foarte greu sa luam 3 tabere de acest gen pentru copiii nostri cand vor avea varstele corespunzatoare.

    Ce am gasit deja, nu e greu acum cu internetul si google la indemana, sunt scoli de limbi straine in alte tari unde copiii pot face doar cursurile (250 euro/saptamana in Franta in Antibes, zona Coasta de Azur de exemplu) iar cazarea si mesele sa fie in alta parte. In acest fel pentru noi va fi mai ieftin sa imbinam o cazare cu parintii si cateva ore libere ale acestora in timp ce copiii sunt pana la ora 13 00 la cursurile de limba. Aceleasi variante am gasit si in alte orase, direct pe siteurile din strainatate. Ba chiar la cei din Antibes aveam si discount 10% pentru ca m-am inscris cu adresa de mail la newsletter. E acelasi centru ca cel de pe site-ul la care se face reclama in articolul de mai sus.

    In plus, doar drept exemplu, scoala de vara din acest an de la British Council este doar 500 lei pe saptamana cu engleza intre 09:00 – 13:45 (cu pauze). La institutul francez costa 600 lei dar programul este 09:00 – 16:00 (cu pauze si mancarea de pranz de acasa). Ceva mai scump dar include si masa este acelasi program cu franceza dar direct la liceul lor din Baneasa. Posibil ca si pentru alte limbi straine sa existe ceva similar.

    Tot la Institutul Britanic exista curs de vara de 36 de ore, zilnic cate o ora si jumatate la 1300 lei. Am calculat, asta inseamna cam 5 saptamani incontinuu – doar zile lucratoare.

    Prin urmare exista si variante mai putin costisitoare, le putem numi tabere urbane in Bucuresti…

  • Oana spune:

    Super utile linkurile, multumim.
    Un stagiu de tipul asta este deosebit de util pentru un copil – un mic „taster” despre cum e sa inveti intr-o institutie din Europa. Mie preturile nu mi se par deloc exagerate.
    Have fun!

  • Chemdall spune:

    Eu am 36 de Ani. Mama si tats lucrau la o fabrica de cand ma stiu, deci oameni simplii, fara studii superioare sau functie importanta in Partid. Imi aduc si acuma aminte in detalii, de tabara din Scotia unde m-au trimis la 14 ani (1995) cu 100 DM bani der buzunar pt 10 zile cu mesajul „daca poti nu-i cheltui pe toti”. Au ramas o luna fara bani in casa si doar Ei stiu cate luni au economisit inainte si plus ca eine nu au facut concediu vreo 5ani. Da, sacrificii enorme pt care leider multumesc pana in ziua de azi. Si uite ca acum sunt der 10ani in DE cu un titlu der Dr. Rer. Nat. in chimie si un Job bun. Sigur nu e doar din cauza taberei si sa fiu sincera n-am vrut de plec de tot de acasā…dar nu mi-a fost frica da plec pe o initial pt. o perioada mai scurta. Plus am castigat si increderea parintilor. Sunt convinsa ca a ajutat Si de aceea a fost mai usor sa devin independenta mai tarziu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *