Opt moduri de a savura pâinea veche în loc s-o arunci (și alte idei despre cum să nu irosim pâinea)

Studiul realizat în 2018 de asociația Mai mult verde pentru campania Nu arunca pâinea arată că fiecare dintre noi aruncă în jur de 22 de kilograme de pâine pe an. Pâinea care ar putea salva de la foame multe familii din România, noi o aruncăm. Ne irosim banii munciți din greu, pentru că nu ne putem organiza, pentru că avem tendința să cumpărăm mai mult decât putem consuma, iar asta se întâmplă, cred eu, pentru că mulți dintre noi au crescut cu farfuriile goale, cu magazine din care nu aveai ce să cumperi, iar pâinea se vindea pe cartelă din carton, o pâine de familie.

Am crescut în vremurile acelea, în care fiecare felie de pâine era prețuită. Nu aruncam niciodată mâncare pe atunci. Cumva, e normal ca acum, când găsim de toate și majoritatea sunt ieftine, să cumpărăm mult, să fie. Să avem din ce alege. Și e păcat, pentru că sute de kilograme de mâncare ajung la gunoi anual în fiecare familie.

Am pus la un loc mai multe idei care ne pot ajuta să nu mai aruncăm deloc pâine. Noi am reușit să reducem destul de mult risipa de pâine, ba chiar se întâmplă des să rămânem fără fir de pâine în casă, așa de bine raționalizăm consumul, și atunci fac eu pâine, care se consumă mereu până la ultima firimitură.

Prima categorie de soluții pentru a nu arunca pâinea constă în variante de a refolosi pâinea veche. Găsiți mai jos opt idei despre cum puteți prepara pâinea întărită, ca să fie consumată în variante gustoase și sănătoase. Apoi am detaliat câteva idei despre cum să păstrăm pâinea ca să nu se învechească prea repede și alte soluții pentru a reduce risipa de pâine. Sper să vă fie de folos.

Acum însă, get ready, urmează partea la care o să salivați mult, cine-ar fi zis că pâinea veche poate fi delicioasă?

Pâine împrospătată

Metoda asta o am de la bunicul meu, Dumenzeu să-l ierte, care de când îl știu refuza să arunce pâinea. Când se întărea, tăia cât avea nevoie, să zicem două felii, le stropea cu apă și le băga la cuptor într-o oală cu capac, pentru 15 minute. În ultimii ani făcea tot procesul la cuptorul cu microunde. Pâinea se înmuia preț de 20 de minute, numai bine cât să o poată mânca. E gustoasă de parcă atunci s-a terminat de copt! Atenție să nu pui prea multă apă, se va înmuia prea tare. Doar câteva picături scurse de pe degete, atât!

Crutoane

Tăiați pâinea întărită în cubulețe mai mari sau mai mici, stropiți-le cu puțin ulei de măsline, tăvăliți-le prin ierburi sau usturoi pisat ori ambele, apoi le dați la cuptor 10 minute, la temperatură mare.

Mie îmi place să le fac mari, neregulate, mai rustice așa. Uneori fac baghete în loc de crutoane, adică tai felia pe lung în cinci, șase fâșii. Merg grozav cu supă cremă sau în salate!

Sutsa foto: crutoane via Shutterstock.com

Pesmet

E foarte simplu de obținut: băgați la robot felii sau bucăți de pâine tare, cu condimente, puțin ulei de măsline parmezan, praf de usturoi, you name it. Apoi păstrați la borcan închis ermetic. Puteți presăra ca pe parmezan peste paste sau salate, sau puteți face șnițele în el, ca în orice alt tip de pesmet.

Sursa foto: pesmet din pâine via Shutterstock.com

Friganele

Le mai țineți minte? Feliile de pâine veche din copilărie, transformate într-un desert delicios, căruia unii de pe la Paris îi zic French toast? Felie de pâine înmuiată în lapte îndulcit și vanilat, trecută prin ou bătut, apoi prăjită în tigaie. Merge de minune cu fructe proaspete, cu miere, cu iaurt sau cu frișcă, dar și cu nuci, Nutella, sirop de arțar sau dulceață.

Sursa foto: friganele via Shutterstock.com

Blat pentru pizza

Când eram mică, așa se făcea pizza: felii de franzelă veche, înmuiată în lapte cu piper și oregano, puse una lângă alta în tava mare a cuptorului. Peste ele puneam un strat de cașcaval ras, șuncă, ciuperci din conservă, porumb, felii de ardei și de roșii, apoi iar mult cașcaval ras, apoi dădeam totul la cuptor jumătate de oră și mâncam ca nebunii cu ketchup dulce, până ne crăpa burta.

Puteți face și doar câteva felii, pe aceeași tehnică. Fiecare copil își face felia lui de pizza, cu ton, cu măsline, cu ce vrea el. Nu uitați să înmuiați felia de pâine veche în apă sau în lapte.

Sursa foto: pizza cu blat de pâine via Shutterstock.com

Aluat din pâine veche pentru o prăjitură cu măr perfectă pentru bebeluși

Feliile de pâine veche se înmoaie în unt topit, amestecat cu puțină scorțișoară. Tapetezi vasul cu ele, fund și laterale. Adaugi amestecul de măr ras, înmuiat la cuptor cu scorțișoară. Pui merele peste pâine, pui capac din felii e pâine înmuiată, dai la cuptor 20 de minute și gata!

Rețeta integrală e aici, o puteți adapta cum doriți. Sigur merge și cu alt fel de fructe.

Umplutură pentru pui

Dacă ai un pui sau un curcan în congelator și jumătate de pâine uscată, umple pasărea cu un amestec făcut din pâine înmuiata în apă sau în vin alb, legume, usturoi și ierburi, apoi dă-o la cuptor.

Umplutură pentru chiftele

Sigur știți șmecheria asta asta de la mame și bunici: pe lângă carne tocată, ou, pătrunjel și usturoi, dacă adaugi miez de pâine înmuiat în apă, chiftelele ies mai moi și mai ușurele.

Sursa foto: chiftele cu pâine via Shutterstock.com

A doua categorie de soluții sunt în zona depozitării corecte. Dacă ții pâinea cum trebuie, o poți consuma mai mult timp. Pâinea feliată rezistă mai mult, însă majoritatea produselor de acest tip au foarte multe ingrediente și nu toate sunt sănătoase. Pâinea trebuie să conțină apă, făină, maia sau drojdie, sare, ierburi sau semințe și cam atât. Cu cât e mai curată pâinea, cu cât se va învechi mai repede. 🙂

Pâinea proaspătă ține cam două zile la temperatura camerei, într-un loc uscat și nu foarte călduros. Dacă o păstrezi în pungă de hârtie sau în sac din material textil, pâinea se va usca mai repede. Ideal este să o ții în folie de aluminiu, asta îi va păstra textura moale. Și cutiile speciale de pâine sunt bune, dacă sunt construite inteligent (să permită circularea aerului, dar să nu lase pâinea să se usuce prea repede) și dacă au un capac care se închide foarte bine.

Nu depozitați pâinea pe frigider, acolo e de obicei prea cald și pâinea va face mucegai.

Dacă aveți loc în congelator, puteți congela pâinea, ca să o consumați peste câteva zile. O idee bună e să o congelați după ce o tăiați felii, altfel, după decongelare, s-ar putea sfărâma la feliat. Puneți câte două felii în pungi mici, scoateți tot aerul și apoi congelați pachețelele. Pâinea rezistă congelată maximum trei luni. Scoateți feliile din pungă și le puneți la cuptor să se decongeleze, vor fi moi și delicioase, amidonul se gelatinizează la decongelare.

În nici un caz nu țineți pâinea în frigider, unde umiditatea este uriașă, iar moleculele de gluten se cristalizează la rece. Pâinea se întărește de trei ori mai repede la frigider decât dacă o păstrezi la temperatura camerei (detalii aici).

Al treilea lucru de făcut pentru a nu arunca pâinea este să nu cumperi mai mult decât poți consuma. Observi exact cât arunci și cumperi mai puțin și mai des. Noi luăm pâine o dată la două zile, câtă știm că vom consuma, cu o mică marjă de eroare, în caz că avem musafiri. În plus, să faci o mămăligă durează jumătate de oră, dacă e foame mare! 🙂

Asta în ceea ce privește risipa casnică.

În cazul comercianților, există mai multe variante pentru a nu arunca pâinea care se învechește la raft, mai ales că din februarie 2019 a intrat în vigoare Legea Risipei Alimentare, care îi obligă pe operatorii din industria agroalimentară să ia măsuri concrete de responsabilizare pentru reducerea risipei. Aceste măsuri pot fi vânzarea la un preț redus a produselor aproape de expirarea datei durabilității minimale, donarea alimentelor sau transformarea celor care nu mai pot fi destinate consumului în hrană pentru animale sau biogaz.

Am scris acest articol la invitația La Loraine România, inițiatorii campaniei Nu arunca pâinea. Studiul Asociației Mai mult verde (sursa) arată că România se află pe primul loc în ceea ce privește sumele cheltuite lunar pentru hrană. Conform unui studiu Eurostat, în fiecare lună, românii dau pe hrană 27% din cheltuielile de consum, cu mult peste media europeană, care este de 12%. Dăm mulți bani pe mâncare și aruncăm enorm de multă mâncare la gunoi. Ceva nu facem bine. 🙂

La Loraine este compania din România care creează și distribuie pâinea pe care o cumpărăm proaspăt coaptă din Mega Image, Carrefour, Auchan. Tehnologia pe care o folosesc ei se numește bake-off: produsele sunt coapte în fabrică în proporție de 85%, apoi congelate, pentru a se păstra calitățile nutritive ale produselor, iar coacerea finală are loc în magazin, în funcție de cât se cumpără.
Și eu fac acasă bake-off și habar nu aveam: frământ aluat dintr-un kilogram de făină, jumătate coc pe loc, pe restul îl pun la frigider sau la congelator până când e nevoie să coc o nouă pâine proaspătă.

Știu că procesul de congelare nu are o reputație bună în România, e cumva asociat cu ceva de proastă calitate, ceea ce, din tot ce am citit, e nedrept și greșit. Congelarea păstrează calitățile produsului și ajută la combaterea risipei alimentare.

Hai că iar am scris un articol interminabil. Informații despre cum putem combate risipa de pâine mai găsiți și pe pagina de Facebook a campaniei Nu arunca pâinea.

Sper să vă fie de folos. Iar dacă aveți și voi idei despre cum să combatem risipa alimentară, le aștept cu mare interes. Aici m-am concentrat doar pe pâine, mai avem și alte trucuri pentru mâncare în general, sper să apuc să scriu și despre ele curând.

Ah, ce poftă de friganele mi s-a făcut! Cred că le fac o surpriză copiilor când îi iau azi de la școală! 🙂

40 Comments

  • Carmen Alexa spune:

    Geniale sunt recomandările tale în ceea ce privește folosirea pâinii vechi! Acum cred că depinde și ce tip de pâine s-a cumpărat inițial. Căci sunt unele cumpărate din comerț ce a doua zi sunt deja ”cu dichis”.

    Poate ar merge și mai mult ideea de a nu cumpăra mai mult decât ai nevoie. Astfel nu mai apare grija pregătirii unor preparate care să conțină pâinea învechită.

    Iar cei ”norocoși” ce au bunici la țară și posibilitatea de a-i vizita mai des, pot strânge mâncarea ce nu se mai consumă și resturile, pentru animale.

    Sau se poate apela la firme ce adună resturile pentru a le transforma în compost. Știu că în Cluj se poate apela la astfel de firme.

    Aștept și următorul articol, dedicat risipii de mâncare și ce putem face pentru a o micșora!
    Multumesc pentru astfel de informații!

  • Marina spune:

    Mai tii minte vorba bunicilor – e păcat să arunci pâine. Ei mâncau doar mămăligă și pâinea o făceau doar de sărbători.Cum strângeam firmiturile de pe jos după ce spunea vorba asta, cu viteza luminii. Foarte bune ideile. Spor la frigănele, eu le mâncam cu sare. Acum stau potolită că nu prea arată bine cântarul. o zi ușoară.

  • Ela spune:

    Super idei! Pizza pe felii de paine si friganele imi facea si mie mama in copilarie. Doar ca in ouale pt friganele punea sare si piper si le mancam in varianta sarata, alaturi de legume proaspete si cascaval, muschiulet afumat sau carnaciori. Probabil din cauza asta nu am privit friganelele ca pe un desert ci, mai degraba, ca pe un mic dejun intarziat, intotdeauna vara, la tara!

    • Rox spune:

      Si la noi tot sărate se mănâncă friganelele astea și se numesc pâine cu ou. Pentru noi sunt o variantă de brunch de weeking, în special iarna. Dar și dulci tot ca brunch/mic dejun le văd, nu ca desert.

  • Alina spune:

    La mine painea nu se usuca ci mucegaieste. Recunosc ca mananc si f putina, 1 paine pe saptamana e suficienta.
    Trebuie sa combatem risipa alimentara, dar mai importante sunt alte alimente (nu neaparat painea care e cea mai ieftina). Totul pleaca de la a cumpara mult mai putine alimente, a nu face cumparaturile cand ti-e foame si, in cazul meu, ma ajuta sa cumpar online de la Bringo (in magazin efectiv cumpar mai mult pentru ca imi sare in ochi si daca nu mi trebuie)

    • Printesa Urbana spune:

      da, si noi am redus mult risipa de cand facem online cumparaturile saptamanale.

    • Vali spune:

      Sau românii cheltuie mai multi bani pe mâncare ptr ca gătesc, spre deosbire de restul care 90% din timp mănâncă la restaurant…

    • Lia spune:

      Undebstim cu totii ca e gratis! Tocmai asta e ciudat, ca romanii cheltuie mult pe mancare, desi gatesc! Iti dai seama cat ar cheltui daca n-ar gati!

    • Iona spune:

      Procentual cheltuie mult. Una e 27% din 2000 lei, alta e 12% din 2000 eur.

  • Ole spune:

    Eu mi-am cumparat masina de facut paine acu cativa ani. La ea poti face paina de 500gr, 700gr sau 1 kilogram. Si atunci faci exact cat ai nevoie. Plus ca pui in ea ce vrei : seminte, ulei de flaorea soarelui sau masline, etc. Am facut si mini franzele (excelente), fac mereu aluat (il folosesc pentru pizza, placinte, pateuri, etc). Nu imi mai bat capul sa framant, arunc ingredientele in ea si cat ea invarte acolo, eu ma ocup de altele…Recomand!

  • o femeie spune:

    eu fac paine. De ceva ani am descoperit ca e mai „simplu” pt noi sa o coc in forma de chifle. Da, e mai mult de manipulat (15min de munca) dar tin in frigider si scot fix cate chifle stiu ca avem nevoie.
    Avantajul chiflelor este si ca le coc mai repede, 20min in cuptor, deci salvez energie.

  • Tina spune:

    Noi punem painea la congelator. Daca nu e cumparata feliata, o taiem in felii de la inceput, si scoatem 1-2 felii din congelator, le incalzim in tigaie, sau le prajim direct. Economisim foarte mult asa. Daca nu vrem paine prajita, le lasam la temperatura camerei 30 minute maxim si sunt perfecte. Mereu avem paine proaspata si nu ne fortam sa mancam mai multa decat putem.

  • o femeie spune:

    si inca una si ma duc.
    De 8-9 ani fac buget si meniu si tzin evidenta cheltuielilor (e simplu pt ca merg o data pe sapt la piatza).
    Ca o remarca din experienta mea cel mai eficient pas pt buget a fost sa ma uit in gunoi si sa vad ce arunc: un iaurt, resturi de carne, etc. si am actionat acolo unde aruncam chestiile scumpe. Nu din 2 felii de paine am redus, ba chiar e furstrant sa pazesc cele 2 felii, ci din:
    – mersul la cumparaturi cu meniu
    – lista cu ingrediente
    — Gatesc in avans
    – prevad pt pachetele
    – gatit de la zero (iau lapte si fac iaurt, iau faina si fac paine, iau gaina intreaga de la tzarani, iau fructe si fac un gem etc etc)
    Si toate astea mi-au adus o reducere a bugetului saptamanal cu mai mult de jumatate.
    Dar marele castig este ca avand meniul in mana am inteles ce e prea mult/ce e prea putin, am imbunatatit, discutat cu pediatrul si medicul curent (okok, am 2 medici :D, o nesatula 😀 dar na, avand boli cronice in familie avem alt necesar) , si uite ca de atatia ani nu am mai trecut pe la farmacie si avem analize impecabile.
    Se pare ca eu aveam nevoie sa scriu ca sa am „obiectivitatea” de a vedea din exterior.
    Asa ca recomand de scris: intr-o aplicatie , pe hartie, de povestit oral la o prietena cerebrala etc.

  • Luiza spune:

    ce idei delicioase. Pentru crutoane foloseam si eu. Spune-mi, entu pizza pe felie de paine, cele individuale, se inmoaie literalmente felia in altep/apa? adica sa fie 100% inmuiata sai=u doar stropita?

    • Printesa Urbana spune:

      depinde cum iti place blatul de pizza, mai uscat sau mai moale si mai cremos?

      eu as inmuia-o cam 60% asa… 🙂

  • Lia spune:

    Cel mai enervant argument posibil e asta cu altii sufera de foame! Stiu, ma enerveaza ca asa-mi zicea mama, mananca tot din farfurie ca altii mor de foame! Ok, si cu ce-i ajuta sa ma indop eu? Nu mai bine las jumate in farfurie si pt ei (asa ziceam cand eram mica)

  • V. spune:

    Da, se arunca enorm de multa mancare in Romania. E suficient sa te uiti cum arata tomberoanele dupa sarbatori. Si asta clar pentru ca am trait cu trauma foamei, iar parintii nostri si mai si si folosesc mancarea in exces ca pe o forma de a-si arata dragostea.
    Primul pas este clar a face cumparaturi mai des si mai putin, asa poti avea acces mereu mancarea proaspata si in cantitati pe care le poti consuma pana se strica.
    Urmatorul pas este crearea unui proces de reciclare, e cazul sa incepem si noi de undeva! Locuiesc de 2 ani intr-o tara unde nu exista gropi de gunoi si ma doare sufletul de cate ori ajung in Romania (de cele mai multe ori la Sarbatori, cand risipa si gunoiul ajung la cote dezastruase). Aici reciclam tot: hartie, aluminiu, recipiente de plastic pe care supermarketurile le iau inapoi, sticla, cojile si resturile de legume pt compost, haine si incaltari, pt toate exista tomberoane separate care sunt langa fiecare bloc. Ce ramane si nu poate fi reciclat (cam un sac de 35 l saptamanal pt noi) merge la ars. As vrea sa se poata face si asta in Romania pana nu o sa fie tara inecata in gunoi ☹️.

    • Printesa Urbana spune:

      oh, ce vis frumos e acesta… sincer, nu vad romanii recicland ceva… 🙁

    • Mihaela spune:

      „Nu vad romanii recicland ceva”.. eu cred ca este greșit sa generalizam.
      Stiu personal cazuri de blocuri în București unde gunoiul este preluat gratuit de firme, tocmai fiindcă acesta este sortat.

    • Elena spune:

      Ah, in ce tara e asa a ajuns reciclatul la asa nivel de perfectiune?

    • o femeie spune:

      belgia, olanda, tarile nordice.
      Nu le iese peste tot dar vad cifre de 70-80-90% triat si reciclat.
      La noi in cladire au reusit sa trieze corect pe la 96% (sondeaza cele 20 de saci periodic si mi se pare minunat).

    • Ioana spune:

      Si in Germania! Noi de abia reușim să adunăm un sac de 20 de litri in 2 saptamani de gunoi nereciclabil, care merge la ars. În rest se recicleaza tot: hârtie, plastic, sticla, aluminiu, styropor, cutii de lapte/suc iar biodegradabilul se strânge întotdeauna separat si se compostează.
      Pâine cumpărăm aproape in fiecare zi, proaspătă de la brutărie, sa fim siguri că nu e nevoie să aruncăm.
      Se poate! Ne-a luat o scurtă perioadă până ne-am adaptat acestui sistem de reciclare, dar acum nici nu îmi pot imagina sa revin la vechile obiceiuri. Cand vizitez Romania ma irită maxim coșul universal de gunoi.

    • V. spune:

      Elvetia

  • Ina spune:

    French toast ul e de fapt pain perdu in Franta. Aici congelatele sunt la putere. Si eu eram mirata la inceput si aveam prejudecati dar acum mananc chiar des. Salvez timp mult si nici nu arunc mancare.

  • maddy spune:

    Mi se pare incredibil de deprimant sa mananc paine veche si mai ales sa o inmoi in apa.
    Fac si crutoane, si friganele, si sandwich`uri calde dar cu paine proaspata. Cum fac sa nu arunc paine? Cumpar franzele de 300 de grame care se consuma in 1-2 zile. Daca se intampla sa raman cu cateva felii care s-au invechit (3 zile), le arunc si asta e.

    • Luiza spune:

      Ai fi surprinsa ca multe restaurante/catering fac crutoane din paine uscata (Atentie nu se citi stricata). Nu este deprimant si este un mod de manca altfel vs sa arunci la gunoi un ban muncit de tine.

    • Alina spune:

      Maddy se refera la a lua painea uscata, sa pun apa pe ea si sa o bag la microunde sa fie iar fresh. Nu as face asta cu siguranta, in primul rand cred ca e si cam stricata deja 🙂
      Restaurantele fac asta si cu painea inceputa de pe masa (felii partial muscate) deci eu prefer sa nu mananc crutoanele lor, multumesc

    • Merat spune:

      Wow, let-them-eat-cake much? :))) Btw, friganelele chiar ies mult mai bine cu paine putin intarita decat cu cea proaspata.

  • dio spune:

    Atentie la acest paragraf, va rog: Conform unui studiu Eurostat, în fiecare lună, românii dau pe hrană 27% din cheltuielile de consum, cu mult peste media europeană, care este de 12%. Dăm mulți bani pe mâncare și aruncăm enorm de multă mâncare la gunoi.

    Concluzia acestor cifre nu este ca romanii dau mai multi bani pe mancare. Ci ponderea cheltuielilor pt mancare in total cheltuieli e mai mare, cu urmatoarele explicatii : venit mai mic, deci automat majoritatea banilor se duc pe mancare sau efectiv romanii nu aloca fonduri pt unele cheltuieli care in alte tari sunt mai dese (evenimente cultural-artistice imi vin in minte acum).

    Ai putea sa oferi un link pt cata mancare arunca romanii, comparativ cu media europeana, te rog? Eu, spre exemplu, nu ma simt deloc, ca sa zic asa 🙂 planific tot, nu arunc nimic.

    • o femeie spune:

      tu nu si sunt multi ca tine dar cand merg de sarbatori la rude in Bucuresti mi se pare trist sa vad in tomberoane cozonaci abia desfacuti, mancare, portii intregi etc.
      Aici nu vazui asa ceva never – sau sunt in zona cu olandezi zgarciti :)))))

    • Alina spune:

      Iti zic eu de ce 🙂 bucurestenii se duc la rude de sarbatori si primesc enorm de multa mancare (asa e specificul nostru, facem mancare sa fie masa mare de fiecare sarbatoare) pe care nu o pot manca in timp util. Asa ca o arunca.
      In mod normal nu vezi chiar asa multa risipa ca de sarbatori

    • o femeie spune:

      Nu accept scuza asta pt ca vazui si panetone, si salamuri, vazui si in afara sarbatorilor ca doar statui in berceni atatia ani, si mai ales administratorul blocului ne-a ridicat problema asta, a risipii. Astea nu le primesc nici de la rude ci sunt cumparate in cosuri pline, in conditiile in care de sarbatori in romania nu se inchid supermarketurile pt 2-3 zile ca in alte parti.

      Altfel, in bucuresti exista congelator, si exista si si ong-uri si oameni ai strazii, sa nu mai zic cate spitale sunt oameni semi abandonati subalimentati. Si am ridicat problema asta in familie si imprejur si un vecin a zis ca mai bine da mancarea la un caine decat la un om a strazii. Mda, am stat prea mult departe de romania…

  • Rox spune:

    La noi acasă pâinea mucegăiește destul de repede (3-4 zile). Dacă o luăm felii, pun câteva la congelator din start, dar dacă luăm sortimente întregi, deseori găsesc câte-o bucată mucegăită în cutia cu pâine. Noi nici nu o mâncăm zilnic, cumpărăm când avem un plan concret pentru ea (gen pate, zacuscă, micul dejun din weekend), iar dacă nu am treabă cu ea câteva zile, o găsesc mucegăită.
    Dintre cele enumerate fac pâine cu ou, uneori crutoane cu ierburi aromatice (minunate în supă-cremă, fără aditivii celor din punga de la magazin). Pesmet nu prea folosesc, pentru pizza fac blatul ei corespunzător.

  • Diana spune:

    Noi pâine nu prea mâncam, însă sunt foarte mândra ca asta este al doilea an de când am redus cu muuult mâncarea aruncată. In weeekend îmi fac planul pentru toată săptămâna următoare:( luni seara- paste, marți- pui la cuptor cu salata, bla bla), încerc sa nu îmi lipsească alimentele de baza : brânza, oua, lapte, conserve etc. Și sa nu mai trec pe la supermarket pana weekendul viitor decât pentru urgente. Deci nu prea am ce sa arunc::) nu am calculat sincer, însă cred ca se simte și la bani pentru la niciodată nu las mai puțin de 50 de lei la supermarket, deși nu cumpăr aproape nimic :)))

    • o femeie spune:

      Diana, si la mine s-a vazut dramatic diferenta cu aceasta planificare (vineri seara). Pe langa banii salvati (am buget in excel deci stiu clar difeernta) am vazut ca pot sa gatesc mai rar pt ca scris pe hartie vad lucruri in avans si cumpar mai multe bio si mai putine semipreparate.

      Nu stiu cum esti tu, dar noi la fiecare vizita la supermarket ne mai lipeam si de ceva ce nu e pe lista gen: patiserie (fiecare isi lua ceva, evident 😀 ), o cremutza sau macar un suculetz etc 😀 -raritul supermarketului a dus la raritul acestora :)))

    • Rox spune:

      Voi reușiți să vă țineți de plan 100%? Noi am încercat, dar nu reușim nici în 5 zile să ne ținem de el, dacă includem și weekend-ul nici atât. Cel mult pe 2-3 zile reușim după care sigur intervine ceva care ne deraiază de la plan.

    • o femeie spune:

      da in aprox 90%, dar planul e superficial. De ex. aveam in meniu fasole. Am fiert fasolea, o parte congelata, cealalta voiam sa fac ciorba de fasole dar nu am mai facut ciorba pt ca ne-a placut asa mult proaspat fiarta cu salata verde, castravete, ulei si sare.
      Sau avem in meniu paste. De obicei facem marti seara dar nu e sf. lumii daca marti seara mai avem resturi din weekend si le fac joi seara.
      Sau felul: „salate” (de 3-4 ori pe saptamani) sunt de fiecare data diferit complete, pt ca pun ce am chef din frigider: fie varza, fie salata verde, rosie sau nu, ridichi sau nu, oua fierte sau nu etc.

      Pt perioadele cand nu ne place ce e in meniu, tzin in congelator niste cefe de porc sa isi faca sotul gratar. Altfel nu am nicio problema sa mananc acelasi fel si de 5-6 ori (de ex. facui intr-o duminica lasagna a la jamie oliver, colocatarii nu au apreciat, asa ca am portionat si avut 5 portii in congelator si mancat la job de cateva ori)

  • Cristina spune:

    Acum ceva timp am inceput sa economisesc bani si sa nu mai arunc mancare facand un plan de gatit in fiecare saptamana. Vineri seara dupa ce culcam fetele, ma consult cu sotul meu si cadem de comun ce sa gatesc in urmatoarele 7 zile. Dupa ce stabilim meniul, fac lista de cumparaturi cu ingredientele necesare gatirii (aici intra tot: mic dejun, gustari, pranz si cina) si sambata dimineata mergem la cumparaturi.
    Cat despre paine, cumpar strictul necesar si daca raman fara bag repede o mamaliga 🙃

  • delia spune:

    Ce aiurea ma simt…articolul tau a venit pentru mine ca o palma peste fata. Tu stii de cand imi promit sa nu mai arunc painea? e adevarat ca nici nu stiam pana acum cate pot face cu painea veche, o sa notez ideile tale si mi le lipesc pe frigider, sau, si mai bine, pe frunte :))

  • Cri spune:

    Super idee. Ar fi buna și o discuție despre datele de pe alimente, care de multe ori sunt si nu date de expirare, pentru ca lumea se panichează și arunca mâncare perfect ok, dintre care iaurt, oua, paste făinoase, faina, mălai etc. Nici laptele nu are nimic dacă au trecut 2 zile de când l-ai desfăcut, într-un frigider modern tine lejer 4-5 zile. Zic pentru ca pâinea mi se pare doar vârful aisbergului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *