O nouă provocare, o nouă șansă să faci o bucurie! Ziua 2 din 21

În primul rând, mulțumesc tuturor celor care m-au ales pe mine ca destinatar al gestului lor frumos de ieri. M-am simțit atât de văzută, am și bocit de recunoștință! Mulțumesc, ce zi frumoasă mi-ați făcut!

Să vă povestesc și cum a mers gestul meu bun de ieri! Am scris unei foste prietene de care am fost foarte apropiată o vreme, apoi s-a întâmplat viața și ne-am văzut fiecare de drum. Din când în când mi-e dor de ea și nu i-am spus niciodată, deși au trecut mulți ani. I-am scris. Nu mi-a răspuns până la momentul în care scriu asta, dar nu contează. Simplul fapt că mi-am făcut curaj și i-am scris mi-a umplut inima de soare. Și apoi mi s-a făcut dor de alte prietene vechi și le-am scris și lor. Și câteva mi-au răspuns imediat, că și ele se gândesc la mine, ne-am povestit. Și uite-așa, ziua s-a făcut și mai frumoasă!

Nu regret nimic, sper că nici voi!

A venit timpul pentru cea de a doua provocare:

Fă un compliment cuiva necunoscut. Casieriței de la magazin. Farmacistei. Doamnei care vinde ouă la colțul străzii. Domnului care mătură scara în fiecare dimineață. Doamnei care face curat la școală sau la grădiniță. Spuneți-i că arată bine astăzi. Că îi mulțumiți pentru ce face! Că are un zâmbet frumos. Orice vă vine natural și cu drag! 

Știu că e greu să facem asta, că ne simțim ridicoli și vulnerabili, dar exact acesta e locul în care se naște bunătatea, când renunți la ceva de la tine ca să oferi altuia!

Și nu contează cum primește el, nu toți știu să primească un act de bunătate, pentru că suntem sălbăticiți și obișnuiți cu răul, imediat ne gândim Dar ce motive are ăsta să fie bun cu mine? Sigur are ceva interes ascuns și nu apreciem frumusețea gestului. Dar contează ce pleacă de la tine, dorința ta de a face o bucurie, care iese din tine ca o rază de soare!

Dacă primul tău compliment aterizează pe jos, nu-i nimic, mai încearcă o dată! Cu curaj, promit că merită!

Și apoi povestește-mi în comentarii cum a fost!

Mâine revin cu mărturisirea mea despre gestul de bunătate de azi și cu provocarea zilei de mâine!

#21deziledebunătate

Photo by Lidya Nada on Unsplash

 

21 Comments

  • Carla spune:

    Uite, eu fac asta in mod obisnuit. Sotul meu intreaba daca ma cunosc cei din jur, vede ca imi zambesc si ca sunt prietenosi. Nu, nu ne cunoastem, pur si simplu mi se intorc zambetele si atitudinea.

  • Alexandru Anca Maria spune:

    Bună dimineața!
    Am făcut deja asta astăzi,înainte să citesc articolul tau!
    Am fost la un supermarket. La casa, o doamnă care era la început de carieră, emoționată, fastacita, si-a cerut scuze că nu se descurcă mai rapid, iar eu i-am zâmbit înțelegătoare și i-am spus că nu-i nicio problemă, ca se descurcă bine. S-a simțit bine. Și eu m-am bucurat sa-i aduc un zâmbet pe față, sa-i dau incredere in ea.
    Sa ai o zi minunata, Ioana!

  • andaz spune:

    Fără sa citesc azi provocarea, i-am făcut un compliment fostei dnei. Educatoare a fetiței mele. Se pune? 😄 Încă păstram legătura.
    Ieri am trimis un sms unei persoane care îmi e dragă, dar nu ne-am mai văzut/ auzit de mult. Am cunoscut-o la bazin, pe când mergeau fetele noastre. Ne vedeam atunci de doua-trei ori pe sapt. Apoi, când fetele și-au schimbat programul și antrenorul am continuat sa ne vedem in afara orelor de bazin. Dar de vreo 2 ani am rărit-o. Fetele nu mai țin sa se vadă. Noi doua am mai continuat sa ne sunam și sa ne vedem, dar din ce in ce mai rar. Ieri, am primit de la ea mai multe emoticoane, in urma mesajului meu.

  • DOINQ spune:

    Eu am primit deja complimente 🙂 Am o tunsoare noua si radical diferita iar dna de la gradinita (un fel de dadaca) m-a complimentat sincer si cu entuziasm.
    Am primit si urmeaza sa dau mai departe!

  • Maria spune:

    „..nu contează cum primește el, nu toți știu să primească un act de bunătate, pentru că suntem sălbăticiți și obișnuiți cu răul, imediat ne gândim Dar ce motive are ăsta să fie bun cu mine? Sigur are ceva interes ascuns și nu apreciem frumusețea gestului. Dar contează ce pleacă de la tine, dorința ta de a face o bucurie, care iese din tine ca o rază de soare!”

    Asta nu se contrazice? Adica sa faci o bucurie nu e egal cu a il face pe celalalt bucuros? Daca il faci sa se simta intrigat, suspicios etc nu mai bine sari peste pana gasesti momentul in care bunatatea ta e si despre altii, nu doar despre tine? Iti trebuie inteligenta si empatie sa faci bine cu adevarat. Altfel, stiti cum se zice, „L’Enfer este pave de bonnes intentions”

    • Printesa Urbana spune:

      nu ai de unde sa stii ce reactie va starni gestul tau in altii. unii se pot supara daca le zambesti, daca le oferi o floare, daca le intinzi o mana. nu e vina ta. tu vrei sa ajuti, nu pentru tine, ci pentru celalalt, pentru ca in general, gesturile frumoase starnesc bucurie, de la tine pleaca bine cu bune intentii. ce se intampla la destinatar poate fi surprinzator si neplacut, dar asta nu anuleaza gandul tau bun. poate omul care reactioneaza cu furie la bunatatea ta o sa se gandeasca la asta si va adresa problema pe care o are (care nu esti tu, tu doar i-ai aratat-o fara sa vrei).

  • STAR spune:

    Nu, aceasta nu este o provocare! E prea facil să faci un compliment cuiva pentru că are un merit (pentru că are un zâmbet frumos, pentru că face un lucru util sau pentru că arată bine). Nu-mi imaginez că îi spui cuiva care e încruntat că are un zâmbet frumos, doar ca să te mândrești că ai răspuns unei provocări cu ștachetă joasă! Sună și a fățărnicie, a act artificial care se termină rapid pentru a putea răsufla ușurat că ai trecut testul „omeniei”. Mulți își vor spune: „Sunt tare, sunt mare, am sentimente umaniste! Sunt mulțumit de mine! Am făcut și eu ceva bun astăzi!” Aiurea! Ia încercați mai bine să găsiți un om antipatic sau unul care vă repugnă printr-un aspect anume și încercați atunci una dintre următoarele opțiuni: (1) găsiți ceva frumos în el și încurajați-l să-l păstreze; (2) întrebați-l de ce face un anume lucru disgrațios sau un rău și încercați să-l convingeți că ar fi bine să se schimbe. Aceasta este provocarea!

    • Moga Ludmila spune:

      Provocarea de azi m-a facut sa observ a cita oare cum reacționează diferite generații la complimente.
      Vînzătoarei de la ghereta de legume(in jur de 60 de ani):
      – Sunteti asa proaspătă azi, va sta bine in verde!
      -Ei, Doamne! Mi-am scos căciula!(chiar daca scînteia din ochi demonstra ca i a facut placere).

      Unei domnite de vreo 18-20 de ani in ascensor:
      -Aveti niste cirlionti minunați!
      -Da(cu neîncredere parca)? Multumesc(zîmbind timid). Ii am de la nastere, dar tot scurtind părul dispar. (Si a mai turuit despre cirliontii ei(chiar frumosi!)pina a iesit din ascensor.
      Fiicei mele(5 ani), dimineata, inainte de a citi provocarea:
      -Doamne, Tina, iti stau minunat creții(a dormit noaptea cu bigudiuri din cîrpe!)
      -(cu gura pina la urechi)STIU! Dar oricum multumesc!
      Deci, licarul din ochii tuturor m-au facut si pe mine sa ma simt minunat!
      P.S. Daca tot ziua de azi e si despre cirlionti, Ioana, tie tot iti stau de minune cirliontii!(Am vazut filmuletul cu reteta supei!)

    • V. spune:

      Cred ca Ioana a vrut sa inceapa incet si treptat. Ce spui tu acolo deja necesita mult mai multa introspectie, detasare/stapanire de sine si generozitate – e un pas pentru avansati :-).

      Legat de complimente, cred ca pentru noi, romanii, nu e usor nici sa le primim si nici sa le oferim. Eu locuiesc in alta tara si mereu raman cu gura cascata si ma jenez cand cineva strain in face un compliment. Mi se intampla des in liftul de la birou sau in tren sa-mi zica doamne – ce frumos ti-ai facut parul sau ce esarfa frumoasa ai etc. Si nu, nu sunt eu vreun specimen deosebit care atrage atentia, pur si simplu asa se practica aici si pentru ei vin natural complimentele.

    • ramona spune:

      Foarte bun comentariu!

    • Rox spune:

      Nu cred că se referea la a face complimente false, de genul exemplului tău – să-i spui unui încruntat că zâmbește frumos, numai ca să te afli în treabă. Ci la a găsi ceva de complimentat sincer, astfel încurajându-ne să găsim pozitivul în oameni. Eu nici n-aș face complimente fizice unor necunoscuți (vai ce-mi place părul tău), cel mult le-aș complimenta ceva din vestimentație.

      Sugestia de a încerca să convingi un necunoscut să schimbe ceva la el mi se pare cel puțin amuzantă.

    • Akexandra spune:

      Mi-aș dori tare să vă imbrățișez astăzi și să vă las sa-mi plângeți pe umăr. Nu știu de ce, simt ca aveți nevoie de asta.
      Va doresc sa aveți o zi și i săptămâna doar cu reușite!

  • Alina spune:

    Ieri i-am scris unei prietene care are un bebe mic (2 saptamani). Am intrebat-o cum s-a acomodat si i-am zis ca sunt convinsa ca se descuraca de minune. A zis ca abia asteapta sa ne vedem.
    Azi am primit zambete in schimbul complimentelor facute si priviri fericite. I-am multumit domnului care mi-a reparat ghetele. I-am zis ca a facut o treaba excelenta. Maxim de bine m-am simtit.
    Si ziua inca nu e gata….pffff 🙂 🙂

  • Adiana Obreja spune:

    Te urmaresc cu foarte mult drag de ceva vreme si de multe ori ma regasesc in postarile tale.Prima provocare a fost de a-ti scrie acest mesaj(trecut cu brio😉).In legatura cu cea de ieri am scris unei bune prietene(soarta ne-a departat una de alta)nici nu stii cat m-a bucurat raspunsul ei.Cat despre cea de azi lucrez in alimentatie publica si si primesc si daruiesc zilnic zambete si complimente deci stiu cum este si sa primesti si sa oferi.Iti doresc o zii frumosa ca si sufletul tau.

  • Nicoleta spune:

    Propunere – sa ne străduim sa repetam provocarile pentru mai multe zile. De exemplu provocarea de astăzi sa o repetam si maine si in următoarele zile. Si provocarea de ieri poate fi reluată. Sigur sunt multe persoana cu care ne-am dori sa ne reconectam. Toți avem nevoie de zâmbete si cuvinte frumoase si cu cat oferim mai des cu atât vom primi mai des. Sa aveți o săptămâna minunata.

    • Angelica spune:

      Pentru provocarea nr. 2 mi-am facut special drum la supermarket. Eram in drum spre casa cand citit articolul si singura idee care mi-a venit a fost sa merg sa cumpar ceva si sa vb cu o dna casiera. M-am gandit ca se va bucura sa-i spuna cineva ceva frumos dupa o zi lunga de lucru. Cred ca asa a si fost! Acum trecem la nr. 3. Succes tuturor!

  • Cristiana spune:

    Fascinanta natura umana, pana si o astfel de initiativa naste mici discutii in contradictoriu! 🙂

    Ce am facut eu: de unde cumpar paine zilnic, un loc deloc ieftin, unde toata lumea e taare amabila, vinde si o domnisoara care este mereu, dar mereu, foarte rautacioasa. Cu siguranta are un motiv, dar marturisesc ca ma enerveaza teribil, de cele mai multe ori. Ei, azi i-am zambit in loc sa ma uit urat la ea cum faceam de obicei, ba chiar i am zis si ca imi place tatuajul ei (nu imi place, dar chiar nu stiam ce compliment sa fac). Nu a coborat un inger din cer, nici nu mi-a multumit, nici nu s-a schimbat brusc, dar parca parca parca, un 1% a schitat o forma de zambet.

  • Alexandra spune:

    Ziua de ieri a mers extrem de bine.I-am scris colegei din facultate cu care am impartit garsoniera.Ea sta in alt oras,de fapt de vreo 6 ani era plecata in alta tara.Mi-a raspuns foarte repede si cred ca am vorbit pe facebook in jur de vreo 2 ore.A fost tare bine sa ne povestim una alteia,asa cum o faceam alta data.Cu siguranta o voi cauta mai des pentru ca imi place sa stam la povesti,imi da un confort psihic cand vorbim.
    Astazi a proape ca uitasem de provocare.Stand in casa pt ca am copilul bolnavior ma gandeam cui sa-i fac eu un compliment.Am apelat tot la varianta virtuala si i-am zis educatoarei cat este de draguta si i-am multumit ca are grija de copilul meu.Raspunsul ei a fost multe inimioare si pupici.

  • simona spune:

    Multumesc! Multumesc! Multumesc!
    Subscriu gandurilor tale scrise aici si iti multumesc pentru speranta ca mai sunt oameni de bine care vor bine pentru toti.
    Intr-o lume in care provocarile sunt foarte mari e greu sa ramai maereu integru si ZEN.
    Ieri a fost o zi in care am reusit sa raman pe linia de plutire chiar daca am fost inconjurata de „atacuri”.
    Am ramas in acea energie doar atat cat am simtin nevoia sa vindec.
    Cand primesti o palma intoarce si celalalt obraz…asa voi face mereu pentru a nu escalada conflicte, cu speranta ca si ceilalti isi vor da seama care e drumul lor cu adevarat.
    Le multumesc si lor ca ma provoaca pentru a putea verifica cat de multe am invatat.

    O zi magica, plina de bunatate si iubire! <3

  • Elena L spune:

    Acum am văzut si eu articolele dar recuperez :). Am trimis deja mesaje unor persoane dragi, una mi-a si răspuns, mulțumesc! Complimente le-am facut aseară celor de la spitalul de urgență, choar i-am zis unei doctorite ca este f drăguță, unei infirmiere ca se poarta f frumos toata lumea si ca ii apreciez :). La serviciu, lucrez cu publicul, le mai faceam complimente fetelor, femeilor pe care nu le cunoșteam si majoritatea se bucurau. Merg sa citesc ce mai am de recuperat! Mulțumim! 😘😘🤗🤗

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *