În sfârșit, a venit vacanța și la noi!

Ieri a fost ultima zi a copiilor în acest an școlar, iuhuuuuu!

A trecut atât de repede, parcă acum câteva zile îi duceam în prima zi și-i lăsam acolo, cu profesori și colegi noi, să învețe într-o limbă în care știau doar să zică Ja și Nee și să numere până la 10.

Au fost curajoși și puternici, au luat fiecare zi pe rând, și-au făcut prieteni, au citit, au făcut dictare, matematică, au învățat pe rând câte o lună despre gunoi și reciclare, păsări, corpul uman, mâncare sănătoasă, anotimpuri, conversează fără probleme cu prietenii în olandeză, și-au consolidat și engleza, pe care aici o vorbește cam toată lumea.

Sunt tare mândră de ei, mă așteptam să fie mai greu, dar uite că lucrurile au mers lin, în ritmul lor!

Avem vacanță șase săptămâni, revenim la școală pe 29 august.

Nu au avut nicio festivitate de final de an, doar ne-au așteptat în curte la finalul orelor ieri cu stegulețe și cu Queen la boxe. Și-au luat rămas bun de la prieteni, au primit de la școală trăistuțe cu ceva caiete și cărți și asta a fost.

Eu am plâns oleacă, mereu bocesc la final de an, mi se pare așa de trist când îți iei rămas bun de la prieteni!

Ce urmează?

Sofi va fi evaluată la final de octombrie și probabil va fi gata de mutare la școala normală, credem noi că în groep 7, conform vârstei ei (adică nu va pierde un an). E peste vârsta ei la matematică, engleză și cunoștințe generale, la neerlandeză e mai în urmă, dar cred că într-un an va recupera.

Ivan va mai rămâne în școala de limbă încă 2-3 luni, probabil în ianuarie va merge și el la școala normală, groep 5.

Vom face o listă cu școlile pe care le dorim, de aici din cartier, iar școala de limbă ne va ajuta să găsim locuri pentru amândoi în aceeași școală. Vor merge singuri cu bicicleta la școală, vor veni acasă să mănânce de prânz, apoi înapoi pentru două ore. Vor începe și înotul (am reușit să găsesc loc pentru ei într-un oraș la 17 km de noi, aici în oraș sunt liste de așteptare de ani de zile), sperăm și călărie sau fotbal, să vedem.

Ei sunt nerăbdători să fie mai independenți și să vadă cum e următoarea etapă.

Dar deocamdată vacanțăăăăă!

Vom veni în România, mergem în Creta, dăm o tură musai pe la munte, pe la mare, vrem să ne vedem cu prietenii, să mergem la concerte și festivaluri în țară, să ne facem rezerve de cărți și de dulceață.

Ne vedem pe 6 și 7 august la lansare de carte și teatru la Roaba de cultură, sau cine știe, pe la vreo terasă!

Cred că o să murim de cald în București, aici sunt 22 de grade și ne topim pe picioare, au fost cele mai calde șase luni din istoria regatului! :))

Nu mai zic că acolo n-au copiii unde sta afară cu orele printre copaci și la apă. Dar vom supraviețui, sunt sigură!

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4194

6 comentarii

  1. Felicitări copiilor, este o mare realizare acomodarea lor și a voastră din toate punctele de vedere. Sint curioasa sa aflu cum ai regăsit locuința, țara, prietenii. Acum urmează adevarata comparație. Sper sa nu supăram pe nimeni. Vacanța placuta Livia din Stuttgart de 32 de ani, dar născuta și crescută in București (in primii 16 ani nu am fost in nici o vizita, am plecat și cu părinții, rudele mamei sint tot in G.)

  2. Felicitări copiilor, este o mare realizare acomodarea lor și a voastră din toate punctele de vedere. Sint curioasa sa aflu cum ai regăsit locuința, țara, prietenii. Acum urmează adevarata comparație. Sper sa nu supăram pe nimeni. Vacanța placuta Livia din Stuttgart de 32 de ani, dar născuta și crescută in București (in primii 16 ani nu am fost in nici o vizita, am plecat și cu părinții, rudele mamei sint tot in G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *