Trebuie să vă povestesc ceva foarte sweet despre cum mă văd copiii.
Ieri am fost foarte stresați toți, pentru că în seara dinainte, pisica familiei, adolescenta Zoey, evadase din casă și din curte și nu reușeam s-o găsim. De obicei fuge în curtea vecinului și stă acolo câteva ore ascunsă, apoi vine înapoi singură, mai departe nu se duce. Nu o lăsăm să iasă, dar uneori ne mai păcălește și reușește să se strecoare printre picioarele noastre.
În fine, Zoey nu a venit înapoi miercuri seara, nici joi. Am căutat-o în tot cartierul, am strigat după ea de am răgușit, am postat pe aplicația de vecini anunțul despre dispariția ei, se făcuse seară și nu o găsiserăm, eram toți plouați și tăcuți. Pe la 8 seara am decis să ies din nou, a opta oară, să o strig.
Mă proptesc lângă gardul vecinului la care evadează de obicei și o strig a mia oară, de data asta complet deznădăjduită. Îmi răspunde. Mă chiorăsc printre uluci, îi văd moaca. Părea proaspăt trezită din somn. Vorbesc cu ea, miaună a foame, se pune și pe tors. Deci era bine! Mama ei de nerecunoscătoare!
Ocolesc rândul de case, mă duc prin față, sun la vecini, care mâncau cina. Le explic, se scoală oamenii de la masă, și, cu bobițe și promisiuni, o scot de unde stătea ascunsă și mi-o dau.
Mă duc cu ea acasă fericită, copiii mă așteptau în hol, bucurie mare.
Îi spun pisicii în timp ce o strâng în brațe:
-Doamne, ce mă bucur că te-am găsit! De ce nu mi-ai răspuns când te-am strigat la gardul ăla și dimineață, și la prânz? Îmi vine și să-ți trag o mamă de bătaie că ne-ai pus pe jar degeaba, afurisită portocalie ce ești!
Îl aud pe Ivan zicând spre Sofia:
-Awww, ce cute, mami încercând să fie dură și supărată, Sofi, ai văzut ceva mai simpatic în viața ta?
Sofi, care între timp preluase pisica și o trata cu mitraliera de pupat, răspunde:
-Daaa, cum amenință ea cu bătaia cu vocea aia de șoricel plin de iubire, mami, stop it, nu te crede nimeni.
Și chicotesc amândoi, haha, ce dură e mami, vai vai nu mai pot de frică. Am râs și eu cu ei, dar apoi le-am zis:
-Bros, o să vedeți voi dacă și când veți face copii, cum e să-l găsești pe unul de-l iubești după ce l-ai văzut în toate scenariile oribile, cum îți vine să-l iubești până se sufocă, dar și să-l alergi cu bățul că ai îmbătrânit cinci ani din cauza lui!
-Mami, n-o să vedem, mă întrerupe Ivan, că o să punem GPS tracker pe copii, pe pisici, pe tot. Copiii învață din greșelile părinților. Acuma ia, mai zi, hai, cum o bați tu pe Zoey? Cu bățul, ziceai? Sau poate vrei să îi dai un pumnișor?
Și s-a pus iar pe râs.
Ei, poftim, ce-am ajuns. Nu mai poți amenința și tu pe unul mic cu bătaia, că râd ăilalți de tine.
Also, pisica primește zgardă cu GPS de mâine.
Inculpata:

Oh…te inteleg perfect cu imbatranitul…noi i-am pus o zgarca cu un clopotel ca sa o auzim… nu am gasit inca un GPS destul de ieftin si mic. Dar clopotelul cu zgarda ajuta mult.