Aseara am citit urban si-am oferit uman

1. Buna seara, pot sa va ofer o carte?
– Am una in geanta.
– Nu-i nimic, eu va ofer alta, care poate o sa va placa mai mult.
– Ok, multumesc.
– Si va invit s-o cititi acum in metrou, miine, poimiine, iar dupa ce-o terminati, s-o dati mai departe.
– Cui?
– Oricui vreti.
– Aham. Ok. Multumesc.




2. Buna seara, pot sa va ofer o carte?
– De ce?
– Pentru ca asta seara v-ati intilnit cu noi, voluntarii Lecturi Urbane. Noi promovam lectura in spatii publice.  Citim in metrou si oferim carti gratuit.
– A. Pot sa-mi aleg cartea? Oricare dintre astea trei? As vrea-o pe aia mai groasa.


3. Buna seara, pot sa va ofer o carte?
– E gratis?
– Da.
– O iau pe asta verde.


4. Buna seara, pot sa va ofer o carte?
– Si eu ce trebuie sa fac in schimb?
– S-o luati, s-o cititi si s-o dati mai departe.
– Bine, acum va dau numele meu, ca sa ma puteti verifica daca am dat-o mai departe?
– Nu e nevoie, avem incredere.
– Multumesc mult.


5. Buna seara, pot sa va ofer o carte?
– Am sacosele grele, dar da, o iau. Ce sa fac cu ea?
– S-o cititi acum, miine dimineata in metrou, duminica in parc. Apoi s-o dati mai departe.
– Da, batem palma.

6. Buna seara, pot sa va ofer o carte?
– Aaa, lecturi urbane, in sfirsit dau de voi! Da-ncoa volumul ala subtire, faceti o treaba grozava.

7. Buna seara, pot sa va ofer o carte?
– Si eu trebuie s-o iau de tot? Care-i faza?

8. Buna seara, pot sa va ofer o carte?
Da. Multumesc.

Aseara am stat printre oameni tineri care-au citit si-au impartit carti in metrou. Am citit si eu, pina am ametit. Am oferit 8 carti, 8 oameni le-au primit si mi-au multumit. Nu stiu ce-au inteles din asta, nu stiu daca azi au citit cartile pe care le-au primit sau le-au aruncat direct la cos aseara dupa ce-au coborit din metrou. Nici nu conteaza. Important e ca vreme de macar 2 secunde s-au gindit „ce misto, am primit o carte”. Unii s-au bucurat ca au primit ceva, orice, gratis. Altii ca li s-a intimplat ceva neobisnuit despre care au ce povesti seara acasa. Unii poate s-au bucurat ca au cu ce-si face ventilatie cind li se face cald intre statii. Nu conteaza. Cineva le-a oferit o carte si le-a vorbit politicos si sincer despre lectura. Adica i-a invitat la bine. Ca omul onoreaza sau nu invitatia, e treaba lui… Noi am dat carti.

Mi-a placut. Dupa doua ore petrecute cu tinerii de la lecturi urbane, aveam cumva senzatia c-am topit15 ani din totalul de 30 pe care-i implinesc curind si ca acasa ma asteapta mama sa ma verifice la teme. Sint molipsitori, ciripitori, buni. I-as adopta pe toti si i-as lasa sa-mi ofere carti.

Sa mergeti si voi la lecturi urbane. Dati carti. Cititi. Oferiti lucruri. Oricui, doar pentru ca voi le aveti. Cind omul din fata ta primeste ce-i oferi, se intimpla ceva in univers, undeva acolo se iveste o lacrima de fericire in coltul unui ochi mare. Amestecul de recunostinta cu altruism muta planete din loc. Stiu sigur asta, am informatii din interior.

PS: Poze de aseara gasiti aici si aici.

Pin It

13 Comments

  • Merat spune:

    So, pe langa faptul ca m-ai uns pe suflet, mi-ai si dat o idee salvatoare 🙂 De ceva zile aveam niste dileme care nu ma lasau sa dorm si doar ce mi-ai dat o idee fantastica 🙂 One day, cand ne vedem, I'll tell you all about it 🙂 :*

  • Andrada spune:

    Hehe, metroul e plin de posterele Doncafe. Deh, ce m-a chinuit campania asta… :P. Una peste alta am tot zis si eu ca merg intr-o seara la lecturi urbane si uite ca n-am ajuns deloc.

  • aduta07 spune:

    Buna!

    Citesc de ceva vreme blog-ul tau. Imi place! Imi place pentru ca imi reamintesti in fiecare zi ca oamenii buni exista si lucruri bune se pot intampla. Am primit afaturi bune legate de cazare ( micul apart din Paris ) si iti multumesc pentru asta.
    Imi cer scuze ca ceea ce vreau sa spun nu are legatura cu postul. Imi fac curaj. Zilele trecute am gasit o pisicuta pe strada. Am fost cu ea la veterinar. Este sanatoasa, are 5 luni si este un motanas birmanez. Eu nu pot sa o tin. Stiu insa ca tie iti plac pisicile. Poate o vrei tu sau poate stii pe cineva care sa poata oferi un camin si multa dragoste unei pisici "zapacite". Multumesc.
    P.S. Frumoasa actiune aceea de a imparti carti in metrou. 😉

  • Lara spune:

    cred ca asta e una dintre cele mai frumoase actiuni care se puteau gandi vreodata. sa citesti si sa dai mai departe a capatat o noua dimensiune.

  • dragos spune:

    deci importanta e actiunea de a da carti gratis si nu impactul asupra oamenilor…

    ps: am ajuns aici dintr-un link de pe twitter cu descrierea: "Unul dintre cele mai frumoase articole despre #lecturiubane".
    (aproape am lacrimat… de ras!)

    PS: superbe pozele!

  • Ralux spune:

    prințesă, am văzut poza soțului tău într-un ziar colorat și m-am speriat. apoi am citit și titlul.. deci nu e grav 🙂

  • Ionouka spune:

    Am zile grele, ma iertati ca nu-s asa comunicativa… Dar ma gindesc la voi, sa stiti…
    Merat, chiar nu poti sa-mi spui mai devreme?
    Andrada, unde dau si unde crapa… Hai la lecturi peste 2 saptamini, ma angajez sa trag de tine!
    Adutza, poate o ia cineva dintre cititorii care vad comentariul tau… Eu am deja o animalutza, nu mai vreau inca una… Hai ca mai intreb p-aici.
    Lara, da!
    Dragos, atita vreme cit masura impactului nu sta in mina mea, dar bucuria oferirii da, ma limitez sa vorbesc despre ce stiu. Ca nu-mi garanteaza nimeni ca vreunul dintre cei 8 care au primit carti de la mine sau dintre cei 300 care au primit o carte aseara o va si citi. Conteaza ca s-au dat carti, ca multi au primit si si mai multi au vazut. Cartile devin importante exact pentru asa, pentru ca sint oferite.
    Ralux, imagine! A ajuns al meu cu poza color in Cancan. :)) Celebritatea asta nesperata e cea mai buna, din ce aud. Sa vedem cum isi capitalizeaza imaginea!

  • Anonymous spune:

    Mi-au placut pozele, bunica

  • Ionouka spune:

    Bravo, bunica, un comentariu publicat cu succes! Te string in brate uite-asa de tare!!!

  • Merat spune:

    Sorry, no 🙂 Dar am lista cu tot ce am de povestit cand ne vedem 😀

  • dragos spune:

    si eu care credeam ca obiectivul principal al acestei "campanii", daca pot sa-i spun asa este indemnul la lectura.

    cat despre impactul campaniei… sta chiar in mana ta, atunci cand dai cartile gratis, atunci cand vorbesti/scrii("blogaresti") despre eveniment in sine. in momentul in care tu – implicata direct in treaba asta – scrii pe blog "Nici nu conteaza. Important e ca vreme de macar 2 secunde s-au gindit "ce misto, am primit o carte"." eu ce sa inteleg? ca pana si voua, "promotorilor" vi se rupe de ce se intampla mai departe, sunteti multumiti ca "v-ati facut treaba" si-ati impartit cartile?

    ps: in cazul de fata o poza nu face cat o mie de cuvinte!

  • Ionouka spune:

    Dragos, imi rastalmacesti vorbele si sint prea obosita sa repet aiurea ceva ce o sa intorci iara. Spuneam doar ca atita vreme cit nu pot controla ce se intimpla la primire, indemn lumea sa ofere, ca acolo e sigur ca se intimpla lucruri bune. Iar oamenii care primesc vor retine ca li s-a oferit O CARTE. Ce vor face cu ea…
    Nah, ca am repetat. 🙂
    Zi frumoasa!

  • telectualu' spune:

    unele chestii se pot cuantifica, altele nu. in cazul asta nu poti pune un cip fiecarui om care a primit o carte si nici macar fiecarei carti. si nici nu poti obliga omu' sa scrie apoi un raport pe care sa il trimita la centru cu ce a facut el cu cartea dup-aia si de ce. ce va mai place sa gasiti nod in papura si sa aruncati cu noroi, demonetizand cu o falsa superioritate orice incercare de a face ceva bun! pe de alta parte, ia, ca mi-a venit un gand: de ce nu te apuci mataluta de cuantificat rezultatele, daca tot te vad asa grijuliu?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *