Frici și îndoieli despre alăptare

LE 3: Gata, avem și posesoare de invitație de o zi, e Ana Maria Zamfir.

LE2: Avem două cîștigătoare. Adina Matei vine pentru trei zile de la Constanța, iar Oana Popa, care a căștigat invitația de o zi, m-a anunțat aseară tîrziu că nu poate ajunge. Așa că invitația e încă valabilă, cine crede că poate ajunge azi la Hotel RIn, să-mi dea email rapid. Conferințele încep la ora 10. Prima venită va fi și prima servită.

LE: Veste bună! Am mai primit o invitație de la o cititoare, așa că vă pot oferi două invitații, una pentru toate zilele conferinței, alta doar pentru prima zi. Revin miercuri cu numele celor două norocoase. Mulțumim, Liliana și Totul despre mame!

Știu multe despre alăptare. Cunosc bucuria că ești tot ce are nevoie copilul tău. Că doar din tine crește. Știu prea bine liniștea de după supt. Moaca fericită a Sofiei cînd adormea la sîn, toată transpirată și lipită de mine, e unul dintre cele mai dragi tablouri din lume. Momentele de înțelegere tacită între mine și ea, mîinile ei mici care mă mîngîiau pe piele, privitul în ochi, nevoia împlinită, dragostea promisă și oferită.

Am citit mult, citesc cam tot ce-mi pică în fața ochilor despre alăptare. Despre poziții, tratamente permise în alăptare, fren scurt sau lung, semne că primește cît îi trebuie și așa mai departe. Cu toate astea, încă am îndoieli, întrebări, frici.

Am sînii mici. Știu că teoretic nu contează, dar practic niciodată n-au produs ei amîndoi 250 de ml de lapte, cît mînca Sofia la 6 luni la o masă (da, știu, copilul scoate mai mult, dar cu cît mai mult, dublu nu scoate sigur, că n-are cum, nu e de unde într-un timp decent cît să nu adoarmă copilul la sîn așteptînd producția suplimentară).

Cum alăptezi un copil cu reflux care nici să vadă sînul nu mai vrea, în nici o poziție, nici în somn, nici înfășată, nici plimbată?

Cum rezistă mamele 2-3 ani cu doar cîte 2-3 ore legate de somn pe noapte? Eu sînt genul care dacă nu doarme suficient vomită de oboseală (am pățit și cu Sofia, din fericire ea de pe la 3-4 luni a început să doarmă bine noaptea)

Cum merge alăptatul la cerere noaptea în cazul copiilor care nu vor co-sleeping (am unul acasă)?

Și tot așa. Am pus pe listă toate întrebările și ]ncepînd de joi o să stau în primele rînduri la Conferințele despre alăptare ale lui Jack Newman, pentru că dacă e cineva care mă poate lămuri cu toate cele (și prin asta nu vreau să spun că vreau informații, pe alea le știu, și tot nu mă conving, am nevoie de acel extra, de sentimentul de siguranță pe care ți-l poate da numai propria experiență sau încrederea într-un mare specialist), el e. Am de dat o invitație pentru conferințele din prima zi uneia dintre voi care-și dorește mult să vină. Spuneți-mi vă rog în comentarii ce dubii aveți despre alăptat sau dacă ați trecut deja de momentul ăsta, ce piedici ați avut și cum le-ați depășit. O să trag la sorți miercuri dimineață, să aveți timp să vă organizați pînă joi, 8 mai, cînd începe evenimentul cu Jack. Baftă!

PS: Organizatorii tocmai au anunțat reducerea semnificativă a prețurilor la conferințe, aruncați un ochi, tare-aș vrea să văd sălile ultraaaa plineeee!

Pin It

85 Comments

  • Oana B spune:

    Buna,

    I’m a mom to be si mi-ar placea sa meg la conferinta penru ca imi este teama:
    – ca in maternitatea unde o sa nasc nu o sa am parte de consiliere in alaptare(cu toate ca e specificat in contract, insa, se pare, din experienta altor mamici, ca e doar pe hartie)
    – ca nu o sa am destul lapte pentru pui
    – ca nu o sa stiu care e pozitia corecta, va inghiti mult aer, iar eu ma voi chinui cu ragade
    – ca va adormi la san tot nemancat
    – nu in ultimul rand, ca nu voi avea destul lapte
    Cred ca ai vrut sa scrii ca tragerea la sorti are loc miercuri 🙂

    O saptamana frumoasa!

  • Eu mi-as dori sa merg sa mai capat putina incredere in mine pentru ca trebuie sa recunosc am in subconstient o mica teama ca nu voi putea alapta mult, probabil pt ca mama mea mi-a zis ca m-a alaptat doar 3 luni ca apoi a fost laptele apa chioara, si mi-e greu sa cred asta.. eu sunt setata pe minim 1 an si sper s areusesc

    • De fapt, m-am razgandit si mi-am cumparat bilet la toate conferintele :)) Ne vedem joi 😀

      • Printesa Urbana spune:

        Bravo, ne vedem sigur!

      • andaz spune:

        Bravo, Madalina! Ma bucur ca te-ai razgandit si ca te duci, asa ar trebui sa faca toate gravidele.
        Mie imi pare rau ca nu am avut atata informatie cata este azi, ca mult am suferit cand alaptam, dar si eu, tot asa, am fost setata pe un an si am reusit cu amandoi, sa ii alaptez, chiar daca a fost greu la primul, cu tot, cu tot (ragade, furia laptelui, sange inainte de lapte).

  • iulia spune:

    Ufff am atatea dubii si indoieli cu privire la alaptare, imi astept fetita la jumatatea lunii iunie si deja cred ca geanta pt spital mu-am facut-o de acum o luna de emotii. Mi-e teama ca intre mine si minunea mea nu se va crea acea legatura speciala, exact cum spui tu, sa ii simt manutele pe sanul meu si respiratia ei usoara care ma gadila dar care ma alina totodata.

    • doina spune:

      Ba da, vei simti acea legatura speciala, o astepti, o doresti, si puiul tau nu stie nimic altceva despre lume decit ce-i vei arata tu – adica iubire, incredere si rabdare 😀 Nimic tehnic la mijloc, crede-ma, ai incredere in tine si totul va fi perfect.

    • Printesa Urbana spune:

      2!

  • Oana S spune:

    Sunt atat de multe intrebari si frici cu care ne intalnim in lunile astea pregatitooare… incat am cateodata sentimentul ca nu mai am timp pentru toate. Eu sunt la prima sarcina si mai am 3 luni pana la marea intalnire :). Cea mai mare temere a mea e aceea ca n-o sa pot sa ii ofer maximul din tot. Am tot citit ca starea psihica si posibila depresie post partum pot afecta serios alaptatul.

    Pe parcursul tuturor celor 6 luni de pana acum am demonstrat o sensibilitate excesiva la tot ce e in jurul meu si mi-e foarte frica sa nu ma vad in situatia in care n-o sa pot alapta pe fondul asta.

    Iti multumesc Ioana pentru toate randurile minunate pe care ni le impartasesti in fiecare zi!

    • doina spune:

      Stiu ca suna aiurea, imi asum, dar nu mai citi nimic 🙂 Sau nu despre sarcina, alaptare, prima luna, etc. Citeste lucruri care-ti plac si care te bucura, lasa-ti corpul sa-si vada de ale lui, stie precis ce are de facut, va fi mult mai bine pentru tine si pentru micut. Nu ai o boala incurabila, vei naste un copil pe care ti l-ai dorit si pe care-l vei iubi mai mult decit ai iubit vreodata pe cineva; da-ti timp sa asimilezi ideea asta, partea tehnica se rezolva din mers 🙂 Si mai ales, nu te teme – mamele sint cele mai puternice fapturi de pe pamint, iar tu nu esti o exceptie 🙂

    • Printesa Urbana spune:

      3!

    • andaz spune:

      Eu am fost in depresie, si la primul si la al doilea, dar i-am alaptat cu succes pe amandoi. Nu mai citi nimic, cum a zis si Doina, eventual uitat-te pe youtube la tehnici de alaptat, pozitii, etc.

  • Maria Ioan spune:

    Mi-ar placea sa particip la acest eveniment pentru ca o sa nasc in luna august si nu sunt suficient de informata despre alaptat. Inca de cand am ramas insarcinata am incercat sa ma documentez despre sarcina, alaptat. Imi este frica de aceasta perioada, nu sunt obisnuita sa dorm putin, bebelusul trebuie alaptat din 3 in 3 ore, este mai comod cu laptele praf pentru ca il poate prepara sotul cand eu dorm, dar stiu ca nu este la fel de sanatos, nu stiu exact care sunt beneficiile alaptatului pentru bebelus, eu sper sa fiu suficient de pregatita pana in luna august atat fizic cat si psihic, stiu ca o sa fie greu dar trebuie, bebelusul este cel mai important.ma sperie ranile facute la sani, pompa de san…

    • Amalia spune:

      Draga Maria, permite-mi sa-ti povestesc cate ceva din experienta mea si a prietenelor mele. 1. Sa alaptezi nu e greu si nici obositor dupa ce te obisnuiesti. Pentru mine a fost dificil in primele 2 luni, dar acum dupa 6 luni sincer le plang de mila celor care dau lapte praf. Eu doar ridic bluza si gata, laptele e acolo la temperatura potrivita, nu am de spalat, sterilizat, incalzit, preparat etc.
      2. Copilul nu se alapteaza din 3 in 3 ore, se alapteaza la cerere. Unii cer la 1,5 sau 2 ore. In unele zile cer mai des, in altele mai rar. Citeste putin despre puseele de crestere, te va ajuta sa intelegi situatia atunci cand bebe va cere sa suga si din 10 in 10 min si va dormi f putin. E normal sa fie asa si trece in cateva zile.
      3. Atat studiile ce le-am citit, cat si prietenele care dau lapte praf mi-au confirmat ca sotul, desi binevoitor la inceput, nu se va trezi noaptea sa faca biberoane cu lapte. Poate o va face 1-2 luni, dar apoi tot tu ramai sa te ridici din pat, sa pregatesti etc. Si crede-ma ca nu dormi mai mult asa decat alaptand. Eu sunt varza daca nu dorm cum trebuie si cat am nevoie. Pentru asta ma ajuta alaptatul si dormitul cu copilul. Cand da putin din maini noaptea ii dau sa suga fara ca el sa se trezeasca de tot. Cand termina doarme mai departe si eu adorm imediat. Am nopti cand dorm si 9 ore aproape legate si fara sa ma ridic deloc din pat :).
      Iti recomand cu caldura grupul pe fb Alapteaza si blogul lor http://alapteaza.wordpress.com/ vei gasi tot ce iti trebuie ca sa reusesti.

    • Printesa Urbana spune:

      4!

  • Oana Madalina Constantinescu spune:

    Buna dimineata,

    Imi doresc sa-mi pot alapta pitica nr. 2 (sunt insarcinata in 34 de sapt.), iar pe Natalia am alaptat-o doar 1 luna si 3 sapt. – s-a nascut prematur, 2 sapt. a stat in incubator, iar eu cu greu am reusit sa mentin laptele doar muls, la pompa. Cu siguranta, daca as fi avut ajutoe, daca as fi stiut exact ce trebuie facut (si cum) as fi reusit un timp mai indelungat sa alaptez.
    Natalia are acum aproape 4 ani si isi asteapta surioara cu mare drag si nerabdare

    De aceasta data, trebuie sa reusesc!

    Sarcina usoara si multumim pentru concurs!

    Bafta tuturor!

    Madalina

  • Laura spune:

    Eu am pornit pe drumul alaptarii cu fff multa incredere in mine si vointa. Am inceput sa ma documentez despre asta din prima noapte in spital, cand nici nu aveam curaj sa tin copilul in brate. In afara de cele cateva zile in maternitate, copilul meu nu a primit lapte praf. M-am descurcat, cu dureri insuportabile, cu o greva a suptului de aproape 2 luni, cu o crestere lenta in greutate si cu care inca ne luptam…dar a meritat! 🙂 De 1 saptamana am inceput diversificarea, alte razboaie 🙂
    Desi stiu ca mai sunt multe de invatat despre capitolul alaptare, mi-ar placea sa pot oferi invitatia unei proaspete mame care nu are atat de multa incredere in ea ca va putea alapta.
    Ps: marimea sanilor chiar nu influenteaza cantitatea de lapte, tocmai ce am cunoscut o mama cu sanii mici care s-a luptat mult cu supraproductia 🙂

    • Cristina spune:

      Buna Laura. Cum ai reusit sa treci peste greva suptului? Pitica mea e in greva de aproape 2 luni, suge cateva minute, apoi refuza categoric. La fiecare masa ii dau supliment la biberin, lapte muls, dar tare mi-as dori sa o intorc la san. Mersi mult

      • Andreea spune:

        nu-i da supliment, mai ales cu biberonul (poti incerca cu seringa, desi da, e m greu)! si noi am trecut prin greva suptului cand ave fetita 3-5 luni. eu o alaptam prin somn, sau in picioare – solutiile astea le=am mai auzit si la alte mamici. si o incercam la san inainte sa se moftureasca ea. tb multa rabdare si perseverenta. nu exista o solutie universala.

        • Cristina spune:

          Am incercat sa nu ii dau cu biberonul. Nu mananca, nu doarme, nu ia in greutate. Avem deja o luna de cand suntem in greva, laptic este. Este al doilea copil, iar prima fetita a fost o mancacioasa, am alaptat-o un an si o luna.

          • Andreea spune:

            nici prin somn nu papa? la noi greva a durat de la 3 luni jumate pana la aproape 5 luni. in somn papa, cand era treaza ft greu reuseam sa o linistesc sa pape cat de cat.. daca ai posibilitatea, vb cu un consultant in alaptare, cred ca ti-ar putea da niste sfaturi utile. succes!

          • Tatiana spune:

            Al meu s-a certat cu sanul pana la 8 luni, cand refuza cu indarjire ii ofeream muls cu bibe, el mereu a mancat san si supliment, obligatoriu in aceasta ordine. Il mai alaptam noaptea, in somn si ziua, in picioare, culcat pe o perna, dar avea momente cand sugea sanii bine si apoi biberon. De calitate cu tetina corespunzatoare varstei. La 8 luni s-a indragostit de san si ma cauta in tricou, si radea cu sfarcul in gurita si m-a razbunat pt toate celelalte luni 😉

    • Printesa Urbana spune:

      6!

  • Anca spune:

    Tocmai ce am aflat ca sunt gravida si citesc cu disperare tot ce-mi pica in maini despre sarcina, nastere alaptare….posturile tale chiar ma ajuta…..ideea este ca in jurul meu toata lumea a renuntat la alaptare si trec la lapte praf….iar eu sub nici o forma nu vreau sa-l hranesc cu lapte praf. Acum daca va fi nevoie nu am ce face doar ca eu sper sa nu fie nevoie:) Mi-ar placea f mult sa particip si sper sincer sa ne vedem pentru a doua oara:)) Sanatate

    • Amalia spune:

      Anca, ma bucur ca esti asa hotarata sa ii oferi puiului tau ce e mai bun pe lumea asta, laptele tau. Ti-as recomanda site-ul acesta http://alapteaza.wordpress.com/ Eu datorita lor alptez si acum la 6 luni. Indraznesc sa iti dau un sfat din proprie experienta. Nu accepta sfaturi legate de alaptare de la cine nu a alaptat macar 1 an. Eu tuturor celor care imi spuneau ca nu se poate, ca nu am destul lapte, ca si ele au ramas fara la un moment dat etc. le spuneam cu tot respectul ca accept sfaturi legate de alaptare doar de la prietenele care au trecut de 1 an si inca alapteaza. Asta i-am spus si mamei-soacre, si mamei mele si s-au potolit cu sfaturile. Ele doreau sa faca doar bine, sa ma sprijine sa reusesc, dar din pacate informatiile pe care mi le dadeau m-ar fi dus in final la pierderea laptelui. Sarcina usoara iti doresc.

  • Roxana M spune:

    Buna, imi doresc si eu sa ajung la conferinta.Alaptez de 16 luni, am trecut prin rani, strans dintii de durere, la 1 luna abces mamar -febra, frisoane, la urgenta( acolo inafara de un algocalmin si o ecografie sa nu fie probleme cu cezariana, nu mi-au facut nimic, intrebari de toata jena daca nu stiu sa ma mulg, sanul pietroi). Mi-am dorit enorm sa alaptez, in maternitate noaptea reciteam despre alaptare pe internet, in timp ce ma grabeau sa tin puiul la san si sa le dau biberonul peste 10 minute, lapte nu aveam, acasa lupta cu familia ca sigur copilul moare de foame fara un biberon de lp, si ce mult doarme dupa, scapam de ei dupa ce le puneam in fata articole despre, pusee. De la 3 luni l-am luat in pat pt ca eram extenuata si de la 4 luni micutul meu nu ma mai trezea noaptea, isi lua singur portia 🙂 Ma gandesc la al doilea bebe si mi-as dori sa alaptez in tandem(sper sa si pot si sa fie o sarcina usoara), mi-e drag de nu se poate, el e indragostit, orice alinare e la tzitzi. Multumesc!

  • Cristina spune:

    Buna dimineata!
    Am alaptat doi copii, ambii peste 2 ani (o perioada in tandem). Stiu si eu foarte multe despre alaptare dar, la fel ca si tine, n-am pretentia ca stiu tot. Mi-ar placea sa castig invitatia pentru sora mea care are un bebelus de 1 luna si jumatate. Informatiile primite dintr-o sursa autorizata sunt intotdeauna mult mai bine receptate decat cele venite de la prieteni sau rude (chiar si atunci, sau poate cu atat mai mult, cand este vorba de o sora mai mare). Multumesc!

  • Laura spune:

    Buna, am remarcat ca nu mai marchezi publicitatea ca atare in posturi. Un motiv anume? O zi buna.

  • Eu am trecut de momentul de frica referitoare la alaptare, copilul are deja 1 an si o luna si e inca alaptat, dar avand in vedere rata atat de scazuta a alaptarii din Romania, cred ca multe viitoare mamici ar trebui sa mearga la aceasta conferinta.
    In spitale consultanta referitoare la alaptare e prost inteleasa si de multe ori, cu informatii de proasta calitate si putine, acasa mamica se loveste de informatiile bine inentionate dar de cele mai multe ori fara fundament ale rudelor, conferinta asta e mina de aur pentru cine are urechi sa auda.
    Referitor la piedici, acum la un an mama imi spune ca sunt nebuna ca-mi alaptez inca copilul, ca o sa il stric, o sa-i scada nivelul intelectual; cand era copilul mic, de fiecare data cand plangea, soacra imi spunea ca nu am suficient lapte (si eu patam tricourile, laptele curgea rauri-rauri); toata lumea incerca sa-mi spuna ca e ok sa nu alaptez, copiii pot creste si cu lapte praf. Si multe altele, dar eram atat de hotarata sa alaptez, incat chiar nu a avut nicio importanta.

  • Cristina D spune:

    „Cum rezistă mamele 2-3 ani cu doar cîte 2-3 ore legate de somn pe noapte?”
    Alaptez de 2 ani si 10 luni, copilul doarme cu mine in pat, cand da semne ca vrea lapte, ridic tricoul si ma culc la loc, el isi vede de treaba, eu la fel. Daca inainte de copil nu reuseam sa adorm daca ma trezeam in miez de noapte, de cand am copilul, adorm imediat. Nu ma simt obosita dimineata, merg la munca de cand avea aproape 4 luni.

    „Cum merge alăptatul la cerere noaptea în cazul copiilor care nu vor co-sleeping (am unul acasă)?”
    Eventual un patut alipit patului, copilul sta in patutul lui si il iei langa tine doar pentru alaptat. Presupune totusi sa te trezesti de tot, dar nu este ca atunci cand ai merge in alta camera.

    Cu incredere ca vei reusi sa alaptezi fara probleme, cu certitudinea ca vei avea exact cat lapte ii va fi necesar copilului, sunt sigura ca totul va fi minunat si asa cum iti doresti. Stii cum se spune, laptele se face de la cap 😉 Bafta multa si sarcina usoara in continuare.

    PS Nu vreau sa particip la concurs, nu mai este nevoie 🙂

  • Daniela spune:

    Buna,
    Fetita mea are 1 an si 10 luni si nici o sansa de auto-intarcare cum mi-as fi dorit sa se incheie acest proces atat de special.
    In prima zi din maternitate, in primele luni de viata am tot avut spaime ca nu o sa reusesc sa alaptez, sau nu cat imi propusesem (1 an mi se parea ideal la vremea respectiva).
    Uite ca dupa atata timp, desi lipsesc de acasa 10 ore cat sunt la servici, desi am sanul mai mic decat 1 mar, inca este lapte, iar fiicamea e mai indragostita de supt („nani” ii spune ea) ca niciodata.
    Incep insa sa imi fac probleme ca la un moment dat va trebui sa opresc alaptarea, ca mi-as dori sa dormim si noi noaptea intreaga si sincer nu stiu care e calea cea mai usoara pentru ambele parti. Ceva idei?

  • aventuricubb spune:

    Ma bucur sa vad mamici preocupate de procesul alaptarii…personal consider ca este cea mai potrivita varianta de a-ti hrani bebelusul in primele luni de viata. Chiar daca odata cu alaptarea vin la pachet si oboseala, lipsa de libertate, uneori imposibilitatea de a manca anumite alimente ce influenteaza „linistea” stomacelului celui mic 😀 , – si toate acestea sunt cazuri fericite daca e sa luam cazul Magdei – beneficiile si multitudinea de trairi din aceasta perioada merita mai mult de atat.
    BB are deja opt luni si este inca alaptat…Pe perioada sarcinii am avut destule probleme ca sa stau sa ma gandesc la faptul ca nu as putea sa-l alaptez – nici nu concepeam acest lucru! – asa ca am trait fiecare moment, fara temeri si fara ganduri negative. De fapt, cred ca doar cu ajutorul acelui optimism din timpul celor 9 luni, pot sa ma bucur acum de atatea experiente frumoase! Sfatul meu este sa ganditi pozitiv, sa nu va fie teama dinainte si sa fiti increzatoare ca si in cazul in care vor aparea probleme, solutii exista, trebuie sa aveti rabdare si vointa – marturii va stau si experientele prezentate aici! 🙂

  • Julie spune:

    Eram sigura ca nu o sa se inghesuie nimeni sa se inscrie la conferinte din cauza banilor (excluzand cei care chiar nu au banii astia), pentru ca multe prefera sa isi ia o poseta sau o pereche de pantofi, sau pentru ca considera ca au multe lucruri mai bune de facut decat sa stea tzintuite pe scaun ascultand un mos, care sigur nu prea are lor ce sa le spuna ca „nu exista o reteta pentru toti copii”.
    MERGETI MAMELOR LA CONFERINTA! O sa fie cel mai bine investiti bani vreodata! Ii investiti in sanatatea si inteligenta copiilor vostri!
    Fratele meu este pediatru in America, si cand baietelul meu avea 2 luni si eu simteam ca nu mai pot si ca nu mai vreau sa alaptez mi-a zis asa „ESTE CEL MAI FRUMOS CADOU PE CARE AI PUTEA SA IL FACI COPILULUI TAU VREODATA!”. Apoi dr Jack Newman m-a ajutat foarte mult, alaptez si acum, nici nu vreau sa ma gandesc cati bani am economisit cu laptele praf…cred ca vreo 1500 ron lejer, asa la un calcul rapid.
    Cica daca nu se intampla „nimic” cu copiii alimentati cu lapte praf, nu e pentru ca este bun, ci pentru ca corpul nostru este atat de avansat incat elimina otravurile si se adapteaza chiar si la o „mancare proasta”.
    Inca se descopera beneficii ale laptelui matern, chiar chiar si cu tehnologiile actuale este IMPOSIBIL de imitat.

  • Rodica spune:

    Copilul meu s-a nascut cu o greutate medie – 2,9kg la 37s4zile, a fost pus la san cu succes la cateva ore dupa nasterea naturala, dupa ce s-au incheiat procedurile post-nastere si am ajuns in camera.
    Teoretic totul mergea spre bine, dar copilul meu plangea ca din gura de sarpe si nu se prindea la san, nici nu isi dorea sa il vada! Am avut sesiuni si de cate 4-5ore de incercat in continuu timp in care copilul 15sec se atingea de san, 15sec plangea, 15sec dormita… Alteori nici nu dorea sa puna buzitele pe san sau cand aveam noroc si le atingea era mai mult o incercare de supt, dar fara a reusi sa extraga laptic. Am dus-o asa cu muls si incercari inaintea fiecarei mese timp de o luna, apoi am avut putin noroc cu protectiile de silicon (desi nu aveam nicio problema), am apelat la un consultant in alaptare (am ajuns sa hranesc puiul cu ajutorul unui tubulet- SNS, mesele durau chiar si timp de 40min, am cumparat tetine speciale). Intr-un final la 6saptamani am simtit cum bebelusul meu s-a fixat bine la san, dar nu a fost sfarsitul epopeei deoarece nu era suficient de puternic dezvoltat ca sa poata sa suga cantitatea suficienta de lapte si deci sugea in gol dupa 5min….Incercam pozitii numeroase si ma rugam sa creasca repejor ca sa faca fata dificultatilor sau laptele meu sa fie mai din abundenta si sa se sature in cele 5-10min de tras activ. Mesele durau cam 1h apoi venea suplimentul de lapte praf (cu greu reuseam sa il descresc cantitativ), apoi utilizat o pompita manuala si apoi una electrica dubla timp de 40min, o mica portie de hrana pentru mama pentru ca sa o iau de la capat curand dupa.
    Dupa una din intalnirile cu mamici, avand un doctor pediatru ca si organizatori care m-a reconsiliat si mi-a dat suplimente, mi-a recomandat ceaiuri si putina relaxare din partea mea am decis ca este foarte mare efortul pe care il fac si din acea zi am renuntat sa ii mai dau copilului lapte praf pe timpul zilei, il tineam non-stop, singurele pauze erau de mers la toaleta sau de iesit afara de 2ori la plimbare cam 2-3ore in total. In rest mancam cu el la san, ma uitam la tv cu el la san, ma durea spatele enorm…eram tintuita in pat si imi propusesem sa fac asta pana la 3luni daca nu se rezolva de la sine. Seara in schimb pentru linistea lui si a mea continuam cu biberonul de lapte praf, iar in timpul noptii masa dura doar o ora.
    Stateam aproximativ 12 ore pe zi cu el la san, dar minunea s-a intamplat dupa 3saptamani de chin! Bebelusul a inceput sa manance din 2in 2 ore apoi chiar din 3in 3 sau la 4 cand pica intr-un somn profund. Curand dupa (cam pe la 4luni) au inceput mesele scurte de 10min cu alte intrebari din partea mea. Acum am uitat dificultatile si ma bucur de momentele de apropiere pe care le am sigur asigurate prin alaptare si pe care le cere cu drag cand ma vede! Am intampinat chiar o mica depresie cand a trebuit sa renunt la prima masa in favoarea diversificarii. Si eu sunt dependenta de alaptat nu doar bebelusul meu!

  • Elena spune:

    Primele temeri au inceput inca din spital, imi era teama ca mi-l vor indopa cu lapte praf dar nu a fost asa, cel putin asa cred. Pediatra din spital a recomandat alaptarea la cerere si asa s-a si petrecut, inca din spital si impotriva tuturor sfaturilor venite din toate directiile ca trebuite sa il alaptez doar la 3 ore ca altfel n-o sa ma inteleg cu el. Al doilea hop a fost intr-o perioada cand lua putin in greutate si imi era teama ca pediatra imi va recomanda sa ii dau si lapte praf. Slava Domnului ca si-a intrat intr-un ritm bun de hrana si crestere.Este intr-adevar cel mai frumos lucru din lume cand il vad cum creste din mine sau cand se opreste din supt si incepe sa zambeasca, nimic mai minunat. Dificil mi se pare si cu alimentatia mea, pt ca niciodata nu sunt convinsa ca ceea e mananc este ok pt bebe.Cel mai greu mi-a fost si este cu sfaturile si cu parerile oamenilor care nu mai contenesc. Dar ca sa nu ma mai enervez ii las sa zica si fac in continuare cum cred eu. Chiar daca am bebe mic mic acasa mi-as dori sa ajung la conferinta 🙂

  • Ioana spune:

    Buna! Am in burtica un baietel pe care-l astept cu nerabdare si pe care, in urmatoarele doua saptamani urmeaza sa-l si tin in brate 🙂 Sunt insarcinata in 38 de saptamani si este primul meu bebe 🙂 Imi doresc tare mult sa particip la conferinta dar din pacate, acum sunt intr-o situatie care nu-mi permite sa achit taxa de participare. Am tot citit si m-am tot documentat. Nu vreau sa-mi fac griji inainte ca eventualele probleme sa apara dar imi doresc tare mult sa fiu informata ca sa stiu cum ar trebui sa reactionez in caz ca intampin dificultati. Oricum sunt f determinata sa alaptez cel putin sase luni. Multumesc!

  • Andreea spune:

    Si eu am sani mici si sunt slabuta (45 de kg pt 1m65) si mi-am pus aceleasi intrebari cand eram insarcinata. Acum fetita mea are 9 luni (si aproape 9 kilograme) exclusiv din lapte matern, supt (nu am folosit niciodata pompa, nici biberon). Abia incepem diversificarea foarte timid ca vrea doar sa guste o lingurita din ce-i dau si pe urma intoarce capul. Mi se pare ca suge destul de des, dar n-as putea spune la cat timp pentru ca niciodata nu m-am uitat la ceas. Si nu mi s-a parut niciodata ca plange ca nu s-a saturat. Deci mamici cu sani mici si/sau slabute puteti alapta linistite.
    PS Nu particip la concurs ca nu am cum sa ajung

  • Lili Toma spune:

    Buna,
    Sunt mamica de fetita cu reflux si as putea lejer sa scriu o carte despre ce inseamna alaptarea in conditii atat de vitrege. Cum reusesc inca sa alaptez la +7 luni si care sunt recomandarile mele?
    1. Pe perioada sarcinii am urmat un curs despre alaptare si puericultura, organizat de o pediatra care e si consultant in alaptare.
    2. Citesc cu mare drag 2 bloguri, unde sunt prezentate o multime de solutii pentru o alaptare reusita.
    3. Pana la 2,5 luni mi-a fost de mare ajutor perna pentru alaptat.
    4. Nu oferim supliment bebelusului, chiar daca asta presupune ca el va sta atasat la san cu orele.
    5. Dupa ce isi tine bine capul, bebelusul poate fi alaptat in mai multe mijloace de purtare si recomand cu mare caldura: Marsupi Plus, Sling-ul cu inele si urmeaza sa facem trecerea la Boba Carrier 4G (care e recomandat de la nastere).
    6. Nu e un obicei prost ca bebelusul sa adoarma la san; putem sa il asezam langa noi in pat si ideal ar fi sa dormim atunci cand o face si el; daca nu s-a saturat, se va trezi in scurt timp si va cauta sanul pentru o completare (deci, recomand bed sharing-ul).
    7. In primele 3 luni, bebelusul poate plange mult…de vina sunt colicii, informatiile multe de digerat si oboseala excesiva.
    8. Intr-un puseu de crestere, va cere sa fie alaptat si din ora-n ora.
    9. Nu recomand suzeta (unul dintre dusmanii alaptarii); bebe va obosi molfaind acel plastic, sau va adormi flamand.
    10. Biberonul este o alta inventie daunatoare; in maternitate, fetita mea a primit formula cu seringa. Nici acum nu stie sa foloseasca biberonul si face mutre doar cand il vede. Recunosc ca m-am muls la inceput, altfel nu stiu ce as fi facut cu laptele extra; si o fac si acum, ca sa combin laptele meu cu avocado sau banana. Deci, recomand o pompa buna, lanolina pentru ragade si muuuulta rabdare :).

  • Elena Andreea spune:

    Buna, imi doresc si eu sa ajung la conferinta doctorului Newman. Sunt insarcinata in 33 de saptamani, mai am putin si devin mamica si imi doresc sa alaptez copilul la san, din o groaza de motive evidente.
    Citesc de ceva timp tot ce imi pica in mana legat de tema asta, si am mari temeri legate de acest aspect, pentru ca majoritatea prietenelor mele, cu mici exceptii, imi povestesc ca asta este cea mai mare greutate pe care au intampinat-o.
    Multumesc,
    Elena

  • Daniela Veronica spune:

    Eu voi naste in iulie si de ceva vreme ma framanta subiectul alaptarii. Aud in jur sfaturi care mai de care mai „binevoitoare”, cu experiente si experiente, am in jur femei cu pareri foarte stricte, care au impresia ca felul lor de a face lucrurile este cel corect, indiferent de alegerile mele personale. Cel mai teama imi este de slabiciunea de care as putea da dovada in fata unor insistente prea apasatoare – de la colegele de munca la medicii pediatri care sustin laptele praf.

  • Miruna spune:

    Sunt multe temeri, unele nu dispar nici la mamele „veterane”, dar temerile astea cred ca ne tin atentia vie. In weekendul asta se fac 37 de luni de cand o alaptez pe Matilda si tot ma mai gandesc „da’ oare face/nu face anume lucru pentru ca este alaptata”. Ultima spaima a fost ca i s-a rarit parul si m-am dus sa-mi fac analizele sa vedem daca se excreta cortizolul in laptele matern si astfel ii transmit stresul meu si ei…

    Eu sper sa ai noroc cu bebe2 si sa nu se mai intample istoria cu refluxul si macar de teama asta sa scapi.

    Chiar daca am citit tot ce am gasit pe tema alaptarii, si am 3 ani de alaptat, eu mi-am facut cadou aceste trei zile de conferinte pentru ca vreau sa stiu mai mult si sa-mi (re)confirm lucruri, mai mult decat atat o fac pentru ca mi se pare o lume fascinanta. Cum spunea cineva mai sus, mai ales cu reducerea substantiala de zilele acestea, mergeti la conferinte!

  • Diana spune:

    Buna Ioana,
    Voi deveni mamica in septembrie si habar n-am despre acest subiect. Un lucru stiu, ca alaptatul este un lucru sfant: este baza imunitatii bebelusului, este apropierea dintre mama si bebe, este ceva unic si divin. Atat 🙂
    Sper sa am noroc.
    Multumesc,
    Diana

  • siss spune:

    eu nu scriu pentru a primi o invitatie la conferinta ci pt a-mi spune parerea, pur si simplu. Mi se pare ca se exagereaza putin pe subiectul acesta in ultima vreme.Sigur ca este de dorit sa poti alapta dar si daca nu poti (din motive variate) nu este bine sa se induca de catre ceilalti (diverse persoane de genul altor mamici, consilieri in alaptare, moase, vecine, bunici , prietene, specialiste etc) stari de vinovatie asupra tinerei mame. Nu subestimez avantajele alaptarii dar nici sa punem la colt mamicile care intind biberonul bebelusilor lor: nu inseamna ca nu le ofera dragoste, ca nu sunt apropiate de bebei si nici ca ei sunt mai putin sanatosi decat ceilalti.Sa nu ne isterizam, mamicilor, echilibrul este cheia, sa fim pregatite pentru ambele variante, zic!

    • Printesa Urbana spune:

      Sint perfect de acord, observ si eu o agresivitate cind e vorba despre acest subiect, de fapt, cind e vorba despre orice are legatura cu părințeala. Aici insă imi place sa cred ca sintem cu totii toleranti si incercam sa ne ajutam unii pe altii. Sau ma rog, eu asta incerc, sa fiu de ajutor. Si din ce observ in comentarii, oamenii de aici sint supportive si foarte rar judgemental unii cu altii, iar pentru asta multumesc tuturor. 🙂

  • Dana spune:

    Buna seara
    Sunt o mamica a doi îngerasi de 2 si 8 ani.Celui mai mare din pacate i-am dat sân decât 3 luni , deoarece din cauza agitatiei mele a refuzat sa mai suga , el primind si lapte praf, la recomandarea medicului , vezi Doamne ca el nu se satura de la mine.Iar eu aveam lapte cât pt doi , am facut si mastita , din pacate am gresit mult.Celei mici i-am dat si pt cel mare , aproape 2 ani.Iar totul a decurs ca pe roate , fara mastita , fara colici , cu toate ca s-a nascut prematur in greutate.Nici nu stiu cand a trecut timpul.
    Asa ca multa încredere în tine ca la al doilea totul merge ca pe roate cu experienta de la primul.Sarcina usoara in continuare !
    P.S.Si eu am sanii mici si am produs la ambii copii mai mult decat suficient.

  • Ruxi spune:

    Buna,

    Eu nu am cum sa ajung la conferință, dar as avea o întrebare dacă ai timp sa o strecori printre întrebările tale, te rog frumos-frumos de tot. Ce faci dacă bebe adoarme după 5 min la sân si nu doar atunci când este foarte mic ci si când are 2-3-4 luni. Cum se poate satura un copil doar după câteva min la sân? Iar dacă nu trage bine la sân se poate pierde laptele ( care funcționează după principiul cererii si ofertei). Eu imi scoteam laptele cu pompa si ii dădeam si cu biberonul, dar e obositor… Ce e de facut in cazul asta? Dacă i-l pui mai des la sân, nu bea doar laptele de început care e cu multă apa si nu ajunge la cel consistent? Mersi mult

  • Adina spune:

    Pentru mine, alăptarea a însemnat dragoste curată, dragoste pentru micul pui de om abia născut. Alăptez al doilea copil (Maria-Sophia face 7 luni pe 10 mai) și o fac cu succes, deși temeri și îndoieli au existat și la primul copil, și la al doilea. Cred că țin de mediul în care creștem și de frământările specifice fiecărei mame. Modelul meu a fost mama. Pentru că ne-a spus că ne-a alăptat și pe mine și pe fratele meu, eu am știut că se poate și am avut mai mult curaj.
    Primul copil, născut printr-o cezariană la rece (la sfatul medicului), a fost cel căruia i-am dat prea puțin colostru. Cu niște complicații după cezariană, eram centrată pe mine, pe durerea mea. Îmi doream să scap mai repede de calvar, să ajung acasă. Da, eram cu gândul la bebe, dar orele curgeau chinuitor. Totuși, auzisem ceva despre furia laptelui, așa că am cerut o pompă profesională și am evitat alte dureri, inutile. Încă regret fiecare moment în care n-am stat lângă el, clipele petrecute de el singurel, în salonul nou-născuților.
    După, ajunși acasă, ne-a fost și mai bine, și mai puțin bine. Sfaturile- ploaie. Eu- cuminte, ascultătoare, la un moment dat nu mai știam ce și cum ar trebui să fac. Când am început să ascult de copil, să-l țin doar în pat cu mine, să-i dau să sugă cât și cum a vrut, cât simțeam și eu nevoia (când mă dureau sânii de lapte), lucrurile s-au aranjat de la sine și povestea noastră de alăptare a curs lin, până pe la 1 an și 8 luni.
    Am reușit să gafez, totuși, la înțărcat. Obosită de întoarcerea la muncă, l-am înțărcat brusc, cu plânsete de ambele părți. Multă vreme a tânjit după sân, multă vreme se cuibărea lângă mine, ca și cum ar fi vrut iar lapte. Astăzi, n-aș mai fac la fel. Aș asculta de el până la capăt.

    Pe cea mică am cerut-o lângă mine de la început, am născut-o natural, am fost alta de la început, cu toate lecțiile învățate de la primul copil. Am mai avut ezitări, dar am descoperit o prietenă bună, care știe muulte despre mămici și lăptic (doulă, moașă, consilier alăptare, consilier Lamaze), am descoperit mămici care au aceleași frământări și e bine, bine. Copilul a văzut vreo câteva seringi de lapte în primele două-trei zile, în momente în care mă simțeam obosită, dar apoi am avut răbdare, am ținut-o mult la sân, în brațe și a mers de la sine. Am trecut și peste puseuri, ne alinăm și durerile de dinți, e bine și frumos. Aproape că nu știu când au trecut șapte luni. Când a început să lase sânul și să zică, cu gurița plină de lapte, mama.
    Alăptare lină și muulte momente frumoase!

  • Amalia spune:

    Al meu, care are 6luni acum, suge 2-3 min la un san. Uneori mai cere si pe al doilea si la fel suge max 3 min. Ada suge de pe la o luna. Si eu am început sa mă gândesc ca nu am lapte destul cand o prietena a asistat la o masa si cand copilul a lasat sanul ea a zis: gata, l-a golit deja? Dar uite ca asa mananca de la o luna si a crescut 16 cm pana acum si are peste 8 kg. Deci e f posibil sa ia cant suficienta de lapte in timp scurt 🙂

    • Miruna spune:

      Amalia, daca te ajuta un exemplu personal, fetita mea la 6 luni sugea tot cam la fel, masa de seara- cea mai mare dintre toate- dura cu totul 7 minute, iar ziua sugea maxim 5 minute la o masa. La 6 luni avea 5 mese in 24 de ore, toate de lapte matern si toate scurte. In conditiile astea lua cam 1 kg pe luna, si era vara cand ei asimileaza mai putin. La 6 luni avea tot cam 8 kg si vreo 73 cm.

      • Amalia spune:

        Multumesc Miruna, eu incercam sa-i raspund lui Ruxi, care avea o neliniste legata de faptul ca sta putin la san copilul, dar nu stiu cum am apasat unde nu trebuie si nu apare ca raspuns la postarea ei. Eu sunt linistita, stiu ca e ok 🙂 multumesc oricum.

  • Mihaela spune:

    Poți întreba, te rog, pana la ce vârsta poate fi alăptat copilul. Noi avem 7 luni si jumătate si diversificarea este foarte dificila. După 1 luna si jumătate de încercări, abia mănâncă la prânz 70-80 ml legume piure, asta in zilele bune. In rest, alăptat si atât. Lingurița o refuza, o hrănesc cu degetul.
    Ii mai ajunge, dpdv nutrițional, laptele meu?
    Cât de des ar trebui sa mănânce noaptea?
    Sa folosesc laptele muls in amestecul de legume?
    S-o alăptează la cerere in continuare si s-o las in ritmul ei?
    Dpdv ar greutatii si lungimii stam foarte bine:la 7 luni 69 cm si 9,6 kg.
    Multumesc.

  • Cristiana spune:

    Deci viitoare mamica pt prima oara, intrata pe ultima suta de metri. De felul meu autodidacta, evident ca am inceput research`ul pe tema alaptarii. Dai carti peste carti, brainstorming cu sotul..nimic nu m-a lamurit. Informatiile din carti sunt foarte tehnice, iar pe mine ma intereseaza mai mult de atat.
    Imi este teama ca patternurile din toate cartile astea nu se vor aplica gargaritei mele. Si asta pt ca este si ea tot om si nu va face cum scrie in carte.
    Imi este teama ca daca nu alaptaez cum trebuie nu sunt o mama buna.
    Imi este teama ca o sa mi se faca franjuri sanii, dat fiind ca eram femeia snur inainte de sarcina si in sarcina am crescut 4 numere la sutien.
    Imi este teama ca o sa incerc sa alaptez buburuza dupa cartile vietii, si cartile alea nu sunt ceea ce noi traim zi de zi.
    Imi este teama ca o sa intru in depresie daca voi fi nevoita sa ii dau lapte praf.
    Imi este teama ca in loc sa ma preocupe relatia dintre mine si bebe in timpul alaptatului, os a stau sa ma chiorasc daca am dat lapte suficient si mai ales cu teama ca poate laptele nu e bun, nu e hranitor.

    Nu mai scriu ca deja ma ia cu transpiratii :))

  • Alexa spune:

    Sper sa ai incredere in tine si sa nu te mai confrunti cu problemele avute la Sof.
    Si bebelusul meu de aproape 10 luni este alaptat aproape exclusiv. Din pacAte el nu prea accepta solide.
    Pe mine m a ajutat enorm o dna dr pediatru care este si consilier in alaptare. Am avut ceva probleme si ca si voi zecile de intrebari ma sufocau…. Dar, cu multa munca reusesti.
    Am vazut ca Andreea zicea ca bebe are 9 luni si sta la fel de prost cu mesele de solide….. Am citit mult si despre asta, dar parca atunci cand te confrunti direct cu problema situatia nu mai e la fel de roz….

    • Printesa Urbana spune:

      Stiu mai multi copii care nu au acceptat solide pina la 1 an si ceva, si acum sint bine, sanatosi… sint sigura ca o sa fie bine si la voi!

  • Alexa spune:

    Multumesc mult!!

  • Emilia spune:

    Fi-mea are acum un an si o luna. Si e alaptata de un an si o luna. Am mai bagat si cate un biberon de lapte praf din cand in cand, in primele 3 luni de viata (cam 90 ml pe zi primea LP in rest san si atat) si la un moment dat din cauza refluxului m-a sfatuit pediatra sa ii dau lapte praf antireflux (acei 90 ml pe zi). In asa hal l-a detestat ca n-a mai vrut sa vada biberonul de atunci. Nici laptele meu muls daca il pun in el nu il accepta cu biberonul. Diversificarea a mers f bine, apa bea din canuta cu cioc si pahar normal si canuta cu pai, laptele praf daca ii pun in aceleasi recipiente nu il suporta. Cred ca o sa se intarce cam cand va da BAC-ul asa mult iubeste tzitzi. A avut si greva suptului (pe la 4 luni, a tinut-o cam 2 saptamani) probabil din cauza refluxului serios de care a scapat pe la 7 luni abia. Si am trecut peste toate cu rabdare, cu schimbat pozitia de alaptat cu alaptat in somn samd. Tot pe la 4 luni a inceput sa se produca laptele pe masura ce sugea, deci nu mai aveam senzatia de sanii plini, si a inceput sa suga si mai eficient adica maxim 15 minute la o masa din ambii sani in conditiile in care pana atunci statea si cate 2 ore) si m-am temut ca poate nu mai am lapte si am intrat pe grupul de FB Alapteaza! si m-au incurajat informatiile citite acolo si am fost ok, copilul a crescut in greutate f bine deci lapte este. Totul e sa nu te gandesti ca vei intampina probleme. Eu nu m-am gandit nici o clipa ca voi avea probleme. Ragade nu am avut, de consultant in alaptare nu am avut nevoie, copilul a stat (in maternitatea de stat in care am nascut prin cezariana) separat de mine primele 48 ore si abia apoi in sistem rooming-in si mergeam la 3 ore la alaptat. O singura data am avut o perla de lapte (dureroasa raau) dar a trecut si aia cu rabdare. se poate

  • Ana Maria Zamfir spune:

    Buna!
    Eu am un baietel de 1 an si 7 luni pe care il alaptez in continuare si pe care ini doresc sa il alaptez atat timp cat isi va dori si el, poate si pentru ca am fost norocoasa si mi-a fost destul de usor pana acum. Insa de cateva zile ma ustura sfarcurile foarte tare atunci cand mananca, mai ales cand sta mai mult la un san si suge un pic in gol. El si trage un pic de sfarc cu dintii cand termina la un san si probabil asta este motivul. Incep sa ma descurajez un pic si cred ca mi-ar prinde bine sa particip la aceasta conferinta!
    De asemenea accept si orice sfaturi ati avea legat de problema mea.

    Multumesc si o seara linistita!

  • mihaela spune:

    Ah…asa ce comentariu frumos scrisesem…. si s-o dus in neant…
    Pe scurt, vreau si eu sa merg pentru ca vreau sa fiu pregatita pentru a-mi alapta si ceilalti doi copii pe care mi-i doresc, chiar daca cu Baietel al meu care are 6 luni a fost cat de cat ok la inceput, nu pot sa stiu cum va fi viitorul. Si vreau sa merg pentru a putea povesti ce lucruri bune am invatat eu acolo 🙂
    Pup printesa si pe toata lumea din regat, in afara de pesti 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *