Am făcut poza asta de la geamul mansardei în sîmbata Paștelui. Era răcoare și apus. Plouase bine și eu nu mai puteam. Mă dureau toate, voiam s-o văd, mă săturasem s-o țin în burtă, voiam s-o țin în brațe și s-o privesc în ochi, s-o miros și să mă miroasă. Mi-era dor de ea, prea dor.
Am făcut poza asta de la geamul mansardei și mi-am zis: peste o vreme o să mă uit în telefon la pozele cu fata mea și-o să dau peste poza asta. și-o să-mi aduc aminte exact cum mă simțeam cînd am făcut-o. sătulă, nerăbdătoare.
Azi mă uitam la galeria de imagini din telefon și am dat peste poza asta. Am mirosit ploaia aia de aprilie, am văzut apusul ăla, m-a durut spatele ca atunci, am plîns ca atunci, mi s-a făcut dor ca atunci.
Atunci am rugat-o să vină. I-am spus c-o iubesc și că afară o să-i fie bine. Că vreau, vreau mult de tot s-o țin în brațe.
Peste cîteva ore în noaptea cu pricina au început contracțiile, iar în noaptea următoare am ținut-o în brațe. Toată noaptea am ținut-o lipită de mine și m-am uitat la ea.
A fost ultima seară în care-am fost singură. Adică fără ea. Ce bine că există telefoane cu care poți imortaliza așteptări.
În seara asta, la ora asta, ultima mea poză singură face patru luni.
Na ca mi-am adus si io aminte de ziua de dupa apusul ala si mi-au dat lacrimile. La multe luni si ani fericiti, veveritzelor!
la multi ani…sau la multe …luni?! ca nu stiu niciodata cum se zice la varste din astea mai fragede:)
La multe luni si multi ani Sofia!
vai cât de frumos! 😀 la cât mai multe, sănătoase şi fericite
A fost greu ,dar a trecut . Si acum este greu ,dar e frumos sa ai langa tine un puiut de om mic si dragalas care face progrese cu fiecare zi ce trece. E frumoasa e sanatoasa si va aduce numai bucurii/Sa va traiasca si sa cresteti mari toti trei /Va pupa cu drag bunica
La multi multi …multi ani, Sofia!
Ieri am plans vazandu-te cu cea mica in brate, mi-am dat seama ca bebelusii nu sunt bebelusi mereu, si mi-a fost tare dor de cocuta mea care intre timp s-a facut copil mic. Iar eu maiune ma intorc la munca, iar fata merge la cresa…si timpul trece…
Oh, eu acum o aștept pe minunea mea, la 39s și 4 zile deja nu mai am răbdare și îmi vine sa sar la gatul celor care îmi spun sa îmi doresc sa stea acolo cât mai mult, ca apoi o sa fie extraordinar de greu! Dar eu vreau sa o țin în brate, asa cum ma tine ea acum!