Ce (mai) citesc

Alaltăieri am terminat Sărbătoarea Țapului. N-am mai citit de mult o carte atît de tulburătoare. Nu e primul meu Vargas Llosa și m-a surprins stilul atît de diferit de cel al romanelor Mătușa Julia și condeierul sau Conversație la Catedrală (pe care le-am iubit cînd le-am citit, acum mulți ani). E cu siguranță o carte pe care n-o s-o uit multă vreme.

E dens, e greu, e violent, detaliat, în cele 500 de pagini de povești și de traiectorii ale personajelor extraordinare (pe toți îi iubești și-i urăști în egală măsură, toți sînt eroi și criminali în același timp, toți au greșit grav și toți sînt victime nu doar ale propriilor greșeli, dar și ale celor dinaintea lor, care au greșit și ei, cel puțin la fel de grav). Cartea pornește greu, Llosa ne strecoară rapid în toate poveștile poveștii și e dificil să le ții contul tuturor (mai ales dacă citești seara în pat, după încă o zi epuizantă), să înțelegi pe cine ai de iubit și pe cine ai de urît în cartea asta. Detaliile curg, cunoaștem Republica Dominicană în timpul regimului autoritar Trujillo, ne reunoaștem în istoriile lor de oameni persecutați, supuși, visînd la democrație de sub plapuma groasă. În 50 de pagini însă e gata, ești al lui, Llosa te are și te ține acolo pînă la ultima filă, cu sufletul strîns de cursul poveștilor, de torturi, de drame, de eliberări. Închizi cartea, închizi ochii și rămîi acolo o vreme, bucuros că totuși a fost doar o carte. Dar ce carte!

Înainte de Sărbătoarea Țapuluiu am citit un Dan Chișu, Garsoniera din pădurea de macarale. Dubioasă poveste. Nu-mi place cum scrie Chișu (e ciudat, pentru că live e un povestitor excelent), dialogurile lui mi se par ridicole, personajele sînt cam debile, nu foarte credibile, ca niște caricaturi din linii puține. Am citit-o în cîteva seri, nici nu știu de ce am dus-o pînă la capăt, cred c-am fost curioasă să aflu cum se dezumflă gogoașa poveștii trase de păr. Nu mai știu cine comenta că e o carte bună de vacanță. De vacanță la bulgari, aș completa eu.

Și înainte de Chișu a fost Domnilor copii, de Daniel Pennac (fără link din păcate, cartea a apărul în seria Cotidianul și vă că acum se mai găsește doar pe Okazii). Eu una îl iubesc pe Pennac, înțeleg că nu toată lumea îi gustă stilul, mie mi se pare că are un simț al umorului genial, iar cărțulia asta mi-a mers la suflet. Ce se întîmplă cînd copiii se trezesc într-o bună zi părinții propriilor părinți, care la rîndul lor devin copiii propriilor copii? Cititorii mor de rîs, aia se întîmplă. Faină, o să vă amuze (sau nu)!

V-am promis că vă povestesc cîte ceva și despre Louis XIV, cele două volume scrise de Max Galo. Am sorbit sutele de pagini cu ultra mega drag, deși Galo nu e un povestitor foarte generos. Dar detaliile despre viața la curtea Regelui Soare, despre viețile, bolile, războaiele și morțile secolului 17, despre amantele regale și bastarzii lor, strategia militară și diplomatică, toate mi s-au părut fascinante. Nu e o carte savuroasă. E o carte corectă și mai degrabă rece, ca o relatare de cronicar grăbit, dar te duce unde ți-a promis. La finalul ei afli cum a murit Regele Soare (exact cum a murit, ce cuvinte a rostit și cui), după ce pînă atunci ai aflat mai totul despre ce a mîncat, ce a iubit și ce a urît, cum a ajuns să fie unul dintre cei mai legendari regi ai lumii, care era filosofia lui, cu ce se distra în clipele libere, ce boli i-au măcinat trupul. Afli și detalii crunte. Cum mureau copii abia născuți. Cum la 40 de ani adulții nu mai aveau dinți, pentru că singura cale de tratament erau extracțiile. Cum la vremea aceea, cancerul se trata crestînd pielea bolnavului și strecurînd în răni carne crudă de vită și porc, ca să aibă cu ce se hrăni tumorile. Evident, bolnavii mureau de cangrene în cîteva zile, căci carnea se strica la un loc cu corpul bolnavului. Nu-i o carte de vacanță, dar dacă sînteți pasionați de istoria lumii și mai ales de acest personaj extraordinar (eu sînt), o să vă placă.

În așteptarea celui mai recent H. Murakami, mă dreg cu un Charles Bukowski, Șuncă pe pîine. Arogant, la obiect, laconic, nu prea descriptiv dar ultra judgemental, îl iubesc pe Henry, veșnicul lui personaj.

Și da, și anul acesta particip cu onor (și sper, de data asta, fără scandal) la jurizarea celui mai bun roman românesc al anului trecut, în cadrul premiului literar Augustin Frățilă. Lista romanelor dintre care juriul de critici literari va alege finalistele se găsește aici. Mă bucur să găsesc în ea autori care-mi sînt dragi, ca Filip Florian și Daniela Zeca. Voi citiți literatură contemporană românească? Dada știu, Șoseaua Cățelu, ok, și în afară de asta?

Pin It

43 Comments

  • Oana spune:

    In general, pentru ca am putin timp pentru citit, imi aleg cartile dupa recomandari. Si nici nu stii ce mult ma bucur ca ai scris postul asta, numai bine a picat dupa ce am citit 2 carti de-ale lui Murakami una dupa alta :).

  • Alice wonders spune:

    ‘Domnilor copii’ mi-a placut si mie mult, am purtat-o dupa mine din garsoniera in garsoniera, din oras in oras. La fel si pe Murakami, slabiciunea mea literara. Acum parca mi-as comanda ‘Sarbatoarea tapului’…

  • Alina spune:

    si le citesti pe toate din lista? sint 55… (cand ai timp, cu fetita etc…)
    o sa-mi comand si eu cateva, par interesante.
    ultimele carti pe care le-am citit sint:
    Neagu Djuvara, O scurta istorie a romanilor (nu stiu sa pun link) – recomand!
    si Borges, Dormind la soare – proza fantastica, de vacanta, cum zici tu.
    spor la jurizare…si mai vreau recomandari

    • Printesa Urbana spune:

      Nu trebuie să le citesc pe toate 55, din ele juriul de critici va alege cinci, pe acestea cinci le vor citi și nota bloggerii. Cinci cărți citesc într-o lună, dacă mă pun serios pe treabă. Multam de idei!

    • andaz spune:

      Si eu citesc acum Neagu Djuvara „Scurta istorie a romanilor povestita celor tineri” si imi place. Mi-am cumparat-o anul trecut, am adus-o cu mine in Brazilia, ca ma plictisisem sa citesc numai reviste (este mai usor, le citesc si nu le mai aduc inapoi, cantareste mai putin bagajul). De abia astept sa ajung acasa saimi mai cumpar/comand carti. Asta cu Ludovic al-XIV-lea trebuie neaparatsa o citesc (apropo, Printesa, ai scris gresit XIV). Mersi mult pentru recomandari.

      • Printesa Urbana spune:

        Ups, corectez, ms, scrisesem gresit si Varga Llosa in loc de Vargas, deh, daca scriu posturi la 7 dimineata, rupta de somn si cu bormasini in cap…
        O sa citesc si eu Djuvara, thx for the tip u guys!

  • Andra spune:

    Timp de un an si jumatate, meseria mea a fost sa promovez unele titluri si colectii ale Editurii Polirom. In perioada aceea am citit multa literatura romana, dar am ramas mai degraba cu intrigile dintre autorii autohtoni contemporani, am cunoscut de aproape orgoliile marunte ale unora, barfele si nebuniile din culise, modul in care se acorda, de fapt, multe premii literare, cum aleg criticii ce carti sa rontaiasca in revistele de specialitate (pe care oricum le citesc ei intre ei), pe care s-o distruga si pe care s-o scoata drept opera de arta. Eh, frumoasa perioada, dar nu m-as mai intoarce nici pentru un salariu triplu. Uneori as vrea sa nu fi aflat ca si scriitorii sunt oameni…

    Si ca sa raspund mai exact la intrebarea ta, acum imi plac T. O. Bobe si Marin Malaicu-Hondrari. Recomand si Radu Pavel Gheo, Lazarescu sau Teodorovici. Or mai fi, dar daca nu mi-i amintesc acum, inseamna ca n-are rost sa-i mai mentionez.

    • Denisa spune:

      Florin Lazarescu imi place si mie mult. M-a sedus „Lampa cu caciula”, carte de povestiri, dar „Amortire”, ultimul lui roman, m-a dezamagit (n-am cartea la mine, dar stiu ca am suferit cand am citit replicile unui instalator care nu vorbea cum vorbesc personajele lui Lazarescu: adecvat, surprinzator si cu pofta – „Cine se exprima asa in realitate?!”, stiti voi).

      Imi plac si Dan Lungu (preferata mea a fost „Sint o baba comunista!”, de-abia astept filmul) si T.O. Bobe (cea mai induiosatoare, amuzanta si amaruie carte pe care am citit-o e a lui: „Cum mi-am petrecut vacanta de vara”).

      La toti imi place stilul scriiturii si felul in care construiesc dialogurile, iar faptul ca ma intorc sa recitesc aproape fiecare fraza, indiferent cat se prinsa sunt de actiune, ii tine in topul meu.

      Awwww, iar m-a prins cheful de citit. Nu-i rau.

      • Printesa Urbana spune:

        TO Bobe, dada, musai trebuie sa citesc si eu, gata, anul asta nu-mi mai scapa!
        Ce bine, sa ne spui pls ce citesti bun!

  • ROBERTS spune:

    „Sarbatoarea tapului’ e de neuitat, e o carte care nu te poate lasa indiferent. am citit-o acum cativa ani si inca e printre favorite. mult spor in tot ceea ce-ti propui:)

  • Mihaela Curea spune:

    Majoritatea cărților le citesc în funcție de recomandări sau dacă mă atrage titlul. Acum citesc 3 carti in paralel, Conceptul continuum si Mama si copilul (mă documentez despre următoarea perioadă), și Atunci acolo la Auschwitz de Oliver Lustig, o carte minunată pe care o recomand dacă vă place să aflați mai multe despre acea perioadă.

  • Oana spune:

    Eu iti recomand cu toata convingerea cartile lui Catalin Dorian Florescu. I-am citit toate romanele, cu exceptia ultimului, „Jacob se hotaraste sa iubeasca”, care ma asteapta cuminte pe noptiera.
    Cel mai mult mi-au placut Zaira si Maseurul orb.
    Ai citit vreo carte de-a lui?
    Nu ai cont pe goodreads? 😀

    • Printesa Urbana spune:

      Nup, n-am citit, dar acum ca ai spus, voi lucra la asta. Nu am cont pe goodreads, nici nu stiu ce e, am in schimb cont la Polirom si la Rao. 😀

      • Oana spune:

        Goodreads e un site fainut, zic eu, unde iti faci un cont si apoi pasesti in lumea cartilor 😀
        Poti tine foarte usor evidenta cartilor citite, le poti da note, faci o lista a celor pe care intentionezi sa le citesti, poti vedea ce mai citesc prietenii si tot asa..
        Gasesti topuri si liste pentru orice stil si te mai poti inspira ce carti sa mai citesti.
        Aaaa, si ce-mi place mie mult e ca iti poti pune un target cu cate carti vrei sa citesti in anul curent si apoi sa vezi daca esti sau nu in grafic 😀

        • Printesa Urbana spune:

          Suna f fain, o sa arunc un ochi, desi asa n-am timp de un nou cont pe inca un site unde tre sa imi completez chestii, de la care sa primesc notificari si mesaje comerciale… Prefer sa ma duc sa ma uit in biblioteca sau sa mai scriu cite-un post d-asta, sa mai adun idei! 🙂

          • MissBodescu spune:

            si eu mi`am facut cont de curand pe goodreads 😀 printeso, cred ca o sa iti placa si tie pe acolo 🙂

            • Andra spune:

              Da, da, Catalin Dorian Florescu! Am citit doar Zaira, care mi-a placut foarte mult. Desi unii ar zice ca e scriitor elvetian, nu roman….Cand a fost lansarea cartii in Romania, a adus-o pe Zaira, cea care a inspirat personajul principal al povestii.

  • rosu vertical spune:

    Fain, fain. Sper sa cistige Simona Sora sau Filip Forian! Si sper sa nu fie Vietile paralele printre alea 5 ca o sa muriti incet. De plictis. Ultimul român pe care l-am citit a fost Ioan Grosan, O suta de ani de zile la Portile Orientului. Asta da carte de vacanta, geniala, o recomand.

  • j'ade spune:

    Citind postarea și comentariile, am dat de scriitori români pe care vreau să-i citesc! Asta după ce multă vreme am simțit că nu pot pune mâna pe nici o carte românească, așadar sunt foarte fericită! Mulțumesc, lume dragă! 🙂

    • Printesa Urbana spune:

      Sa stii ca nici eu nu prea citeam romane romanesti contemporane pina la concursul literar de anul trecut, prilej cu care am aflat de citiva scriitori romani geniali!

  • MissBodescu spune:

    Confesiunile unui cafegiu, citita in scurta vacanta de saptamana trecuta. Azi imi ajunge un pachet de la carturesti si abia astept sa ma apuc de noi lecturi! 🙂 – arta esentei, valurile pamantului, onoare (aparitii recente)

  • Ioana spune:

    Eu recomand Amintiri de Zoe Camarasescu, o biografie scrisa cu naturalete despre regi si regine si toata frumusetea apusa a unei Romanii din alte veacuri.

  • Ioana spune:

    Eu as recomanda Amintiri de Zoe Camarasescu, o biografie scrisa cu naturalete despre regi si regine si toata frumusetea unei Romanii din alte veacuri.

  • Alice spune:

    Llosa este unul din my all time favorite dar Sarbatoarea Tapului nu am citit-o pentru ca am impresia ca este mai greu de digerat. Uneori ma cam zapaceste politica….
    Ah, vreau sa citesc Sunca pe paine de cateva luni, nu l-am abordat pe Bukowski pana acum dar mi-a intrat in cap ca vreau sa citesc cartea asta. Dar momentan sunt ocupata cu alta, care-i imprumutata si are prioritate din acest motiv, Fata disparuta/Gillian Flynn, sunt pe la inceput dar pare promitatoare si are un stil foarte fain.

    • Printesa Urbana spune:

      Bukowski are altele mai faine, iti recomand Posta sau Femei. Si sa stii ca Sarbatoarea Tapului nu e despre politica… da-i o sansa.

  • Geo spune:

    @Printesa Urbana

    Cand crezi ca va avea timp juriul acela format din 3 critici literari sa citeasca foarte atent cele 56 de carti propuse sa intre in competitie? Raspunsul este la mintea cocosului: vor selecta numai cartile scriitorilor deja consacrati sau cartile publicate de edituri de prestigiu. Restul cartilor nici macar nu se vor stradui sa le mai deschida, ci se vor multumi cu recenziile pe scurt ale cartilor respective, asa cum se vede si din link-ul postat de tine. Asa se face asa-zisa selectie!

    Cate carti excelente, scrise de autori necunoscuti, chiar debutanti, vor fi trecute cu vederea?
    In Romania nu publicarea unei carti este problema, ci publicitatea preferentiala, uneori chiar inexistenta a majoritatii cartilor nou-aparute. Marile edituri urmaresc promovarea anumitor curente literare, fac reclama sustinuta unor anumiti scriitori ce fac parte dintr-o gasca sau alta. De multe ori carti ce nu se ridica la adevarata valoare literara, sunt scoase drept cele mai bune, cu propaganda corespunzatoare din motivele enuntate mai sus.

    Mai este si crearea artificiala, in foarte multe cazuri, a brandurilor. Daca autorul X a scris candva o carte buna, se merge pe aceasta iluzie ca musai restul de carti pe care le-a scris ulterior trebuie sa fie la fel de bune. Sau mai este varianta ca daca o editura a publicat autori consacrati si carti cu vanzari mari pe piata, atunci tot ce se publica la editura respectiva este de certa valoare. Gresit, pentru ca de multe ori „la pomul laudat sa nu te duci cu sacul”.
    De aici apar si nemultumirile cititorilor pentru premiile acordate.

    Cel mai bine acest premiu literar trebuia impartit pe sectiuni, si poate se impacau spiritele si nu se mai simteau lezati scriitorii deja cunoscuti:
    – premiul pentru cea mai buna carte scrisa de un scriitor consacrat
    – premiul pentru cea mai buna carte scrisa de un autor debutant
    – premiul pentru cea mai buna editura

    Ai sa vezi ca si anul acesta vor fi nemultumiri: de o parte – publicul si de cealalta parte – scriitorii nepremiati.

    • Printesa Urbana spune:

      Nu vreau sa intru in polemici, mi-au ajuns cele de anul trecut, dar mi-e greu sa cred ca cei trei critici literari vor citi abia acum toate cele 56 de romane. Sint critici literari, its their job sa fie la curent cu majoritatea aparitiilor, cred ca putine din lista sint noutati pentru ei. Nu e treaba mea sa judec modul de organizare, treaba mea e sa notez dupa propriul meu gust cele cinci romane de pe lista scurta, si exact asta o sa fac. Nemultumiri sint sigura c-or sa fie, cita vreme nu sint si ale mele, all is good.

  • Luiza Nicolescu spune:

    Am citit si eu cartea Şoseaua Căţelu 42 scrisa de Alina Nedelea. Daca voi numiti asta carte de literatura demna de a intra in topul unui premiu literar, m-am lamurit cum este cu premiile astea si ii dau dreptate celui care a scris mai sus cum sunt selectate cartile.
    Cartea asta poate intra in categoria confesiuni, ca tot sunt la moda, insa n-am gasit in ea un stil aparte sau un stil expresiv, reprezentativ care sa ii ridice nivelul. De ce sunt promovate cartile de valoare literara indoielnica? In cazul acesta ma mir ca nu au fost premiate si cartile Mihaelei Radulescu, ca doar sunt tot confesiuni si sunt de acreeasi calitate, nu?

    • Printesa Urbana spune:

      Haha, ar trebui sa (incerci sa) citesti Emotia, roman finalist in cadrul aceluiasi concurs literar, editia 2012.

  • Luiza Nicolescu spune:

    Pai atunci de ce sunt selectate carti de un nivel literar indoielnic? Nu cumva sunt acceptate astfel de carti ca sa fie premiat un anumit scriitor sau o anumita carte pentru a nu avea o concurenta adevarata?

    • Printesa Urbana spune:

      N-am idee, nu prea am timp sa caut conspiratii. Anul trecut a castigat un roman foarte bun!

    • Printesa Urbana spune:

      N-am idee, nu prea am timp sa caut conspiratii. Anul trecut a castigat un roman foarte bun! Pe locurile 2 si 3 au fost romane bune, iar juriul de bloggeri a fost f eterogen, nu cred ca avea cum sa prevada cineva ce punctaje vor acorda acestia.

  • LuciAna spune:

    eu am terminat de citit o carte fascinanta despre care am aflat de pe un blog de recenzii literare. cand am cautat pe google am constatat ca nu eram singura entuziasmata de cartea asta Mireasma trandafirilor salbatici de Sorina Popescu. este un roman de dragoste, insa nu (numai) asta cucereste din prima, mai ales modul cum este scrisa, stilul scriitoarei e de-a dreptul captivant.
    sunt curioasa daca si tu – Printesa urbana ai auzit de cartea asta. dupa ce termini cu concursul de literatura, citeste-o. vei trece in alte sfere si prin mai multe epoci lasandu-ti un sentiment de apartenenta la ele si un gust de literatura de inalta clasa. nu exagerez!…

    • Printesa Urbana spune:

      Ai mai mentionat cartea asta intr-un comentariu mai demult, atunci mi-a sunat a sort of reclama nesolicitata…

  • LuciAna spune:

    cred ca ma confunzi pentru ca eu nu ti-am mai scris pana acum. daca te-a deranjat pentru ca am indraznit sa-ti scriu despre o carte, te rog sa ma scuzi. incercasem sa iti raspund la intrebarea pe care tu ne-ai pus-o noua celor care iti citim blogul – „Voi citiți literatură contemporană românească?” – raspunsul meu era da, si ti-am venit cu un exemplu concret.
    nu stiu despre ce reclama nesolicitata vorbesti. vad ca si altii ti-au recomandat niste carti, dar constat ca interventia mea te-a deranjat. inca odata imi cer scuze.

    • Printesa Urbana spune:

      Sint destul de sigura ca nu te confund, pentru ca wordpress imi afiseaza IP-urile calculatoarelor de pe care se trimit comentarii catre blogul meu. Si de la aceasi IP cu al tau am mai primit comentarii in ultima vreme, inclusiv unul elogios la adresa aceleiasi carti (semnat cu alt nume, e drept, dar de la acelasi IP). Or fi fost prietenii tai care iti folosesc calculatorul si care si ei sint foarte indragostiti de aceeasi carte. Nu-i nici o suparare.

    • Printesa Urbana spune:

      La o verificare mai atenta, observ ca textul elogios trimis de la acelasi IP cu al tau a fost postat drept comentariu pe mai multe bloguri in ultima vreme, identitic. Deci o micuta campanie de promovare. 🙂 E ok, apreciez efortul. O sa caut cartea si o sa o citesc, apoi o sa scriu in amanunt despre ea.

  • Andreia spune:

    Buna!
    ma intereseaza cartea Ludovic al XIV lea , vol I Max Galo.Nu-l gasesc pe niciunde am gasit doar volumul 2. Multumesc! Recomand „Sarbatoarea Tapului” si ”Toata lumina pe care nu o putem vedea”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *