Calc, deci am timp liber! (concurs)

LE2: Cîștigătoarea este… aici.

Later Edit (25 sept): Înscrierile s-au încheiat astăzi la ora 14.00, revin curînd cu numele cîștigătorului.

Că nu-mi place să calc v-am spus deja (mă bucur că nu mi-a scăzut dramatic numărul de cititori după așa o confesiune curajoasă, chiar am avut emoții, de-a lungul timpului m-au abandonat oameni pentru mult mai puțin). Că e posibil să înceapă să-mi placă vă spun acum. Sigur, e genul de hobby pe care-l voi practica atunci cînd o să am și vreme de el, peste… hm… douăzeci de ani, plus minus cîteva luni? În fine, întotdeauna am spus că niciodată nu e prea tîrziu să începi să faci ceva ce-ți place.

Săptămîna trecută am fost la o demonstrație de călcat. Să văd eu cu ochii mei și să încerc cu mîinile mele minunea, treaba asta care mă poate convinge pînă și pe mine ce nemaipomenit e să calci (sau măcar că nu e chiar așa time și energy consuming operațiunea de anihilare a cutelor de pe haine). Stația de călcat, adică.

Prietenii de la Philips au adunat la o frumoasă terasă din Herăstrău cîteva doamne cochete care-au venit fie pentru minunata Olivia Steer, care-a fost gazda evenimentului, fie pentru stațiile de călcat Philips PerfectCare pregătite pentru drive-test. Am mers și eu, desigur, că așa promisesem, și lor, și vouă. Cu Ivan la gît și Sofia în locul de joacă din zonă, supravegheată de-o amică.

CRS_7231

Prima m-a impresionat Olivia, care arată extraordinar.

CRS_7335

Le-a provocat pe doamnele și domnițele din public să povestească despre trucurile la care apelează să mai cîștige niște timp și să-și convingă familia să mănînce sănătos. La partea cu trucurile am vrut și eu să le zic unul: ce-ar fi să nu mai călcați nimic niciodată? Dar pentru că eram la un eveniment despre stațiile de călcat, mi-am zis că mai bine tac din gură. La partea cu convinsul familiei să mănînce ce trebuie, iar am tăcut, că și noi mîncăm sănătos, dar asta e pentru că nu cumpăr (și nici nu las pe nimeni să ne aducă) lucruri nesănătoase. Și să vrea omul sau Sofia să guste dintr-un salam, tot n-ar avea unde să-l găsească. Așa că eu nu-i conving, îi oblig!

După conversațiile elegante despre femeile fermecătoare care trebuie că facă vrăji să bifeze cu succes toate cele necesare acasă și la job, ne-am suflecat mînecile și-am purces cu toatele la călcat eșarfe de mătase extrem de șifonate în prealabil.

CRS_7393_1 - Copy

CRS_7418

CRS_7442

Și eu, cu copchil la piept, am executat manevra. Mă puteți urmări în filmul scurt de mai jos.

Nu se aude foarte bine, dar ce aflam în timp ce plimbam fără efort talpa staţiei de călcat pe mătasea șifonată era că principala calitate este raportul optim între temperatura și cantitatea de abur pe care-l generează. Efectul acestei inovații (tehnologia OptimalTemp inventată de Philips) este că staţia de călcat nu mai are nevoie de setări, ea poate fi folosită direct pe orice tip de material, ceea ce înseamnă că nu trebuie să mai citești etichetele de pe haine, să le sortezi pe tipuri de material și să schimbi setările în timp ce calci. În al doilea rînd, timpul efectiv de călcat e redus la jumătate, deoarece aceasta calcă foarte bine și nu e nevoie să revii în același loc de mai multe ori. Ah, și preferata mea: poți uita staţia de călcat pe cămașa de mătase cîteva minute bune, materialul nu se arde!
Aşa că, dacă ai acasă “monstruleţi” de haine adunate de la toată familia, în timpul săptămânii, care te aşteaptă să le calci, trebuie să ai la îndemână şi o staţie de călcat Philips PerfectCare.

Acum să vorbim și despre prețuri, știu că urmează să mă întrebați și asta. Philips are mai multe modele de stații de călcat la care variază culoarea și capacitatea rezervorului în care se pune apă. Prețurile variază între 525 și 1671 de lei.

Și vestea cea mai bună abia urmează! Facem concurs! Și premiul e… sunet de tobe… dap, ați ghicit, o stație de călcat Philips PerfectCare Viva GC7015/20! Ce trebuie voi să faceți este fie să-mi povestiți cum a fost pentru voi evenimentul (dacă ați fost la testare), fie să-mi trimiteți o poză cu monstrulețul vostru de rufe necălcate (poate avea formă de căpiță, de munte, de teanc, de covor), fie să-mi povestiți în comentarii cît de greu vă e să călcați și ce-ați face cu timpul economisit dac-ați avea o minunată stație de călcat.

CRS_7531

Pe 25 septembrie tragem la sorți fericita cîștigătoare și facem dansul bucuriei pentru ea!

Nu uitați că se mai fac întîlniri de test-drive cu stațiile de călcat Philips, în București și-n provincie, detalii pe pagina revistei The One. Mergeți, pînă n-o să simțiți cu mîna voastră cît de ușor alunecă fierul staţia de călcat pe material n-o să mă credeți.

Așadar, monstrulețul de rufe. Cine mi-l arată și cine va scăpa de el în jumătate din timpul necesar? Eu nu, la mine nu există monstru de rufe necălcate. Sau mă rog, există, el are forma tuturor șifonierelor din casă, care n-au mai văzut o rufă călcată de mine de… hm… niciodată (am alte calități însă).

Iată și primul morman, al Iuliei.

10646760_722427154491134_9030131691945182749_n

Am mai primit teancuri și de la:

Diana

Diana

Andreea

andreea

Gabriela

Gabriela

Florina

florina

Florentina

florentina

Diana 2

diana2

Andreea

DSC_4708

Anamaria

anamaria

Lili

lili

Iulia

iulia

Adriana

adriana

Veronica

Vero

Lori

lori

Maria

maria

202 Comments

  • Gabi spune:

    Calc de cand ma stiu. Si nu mi-a placut niciodata. Dar acum imi place si mai putin, pentru ca imi rapeste din timpul pe care l-as dedica scrisului si cusutului. In loc sa petrec doua ore indreptand cute si irosindu-mi toata energia pozitiva, mai degraba as asterne doua cuvinte pe o foaie de hartie (sau intr-un .doc, depinde) sau as trage doua cusaturi pe un quilt pentru bebelusi (care, bineinteles ca va trebui calcat la un moment dat). Sau, si mai bine, m-as cuibari langa sot si pisic si ne-am uita la un film impreuna. Sau as gati supa aia de pui de care mi-e pofta de doua saptamani. Dar azi chiar nu mai pot ignora mormanul, ca nu mai are sotul pantaloni in care sa se-mbrace.

  • Mie mi-e f greu sa calc, nu am nici un chef, mi-ar placea sa am toate hainele calcate, sa arate bine! Când totuși mai calc,( si cred ca pe viitor va trebui mai mult având in vedere ca cică hainele de bebeluș se calca după spălare, si bebele trebuie sa apara anytime now), daca as avea o statie de calcat,timpul pierdut mi-ar placea sa il folosesc jucandu-ma cu viitoarea bebelusa,citind sau pregătind ceva bun de mâncare 😀

  • Ramona spune:

    Acum vreo 15 ani, mama a declarat ca are nevoie de un fier de calcat bun. Si cum la noi in familie, Philips este love brand, a economisit ea si a cumparat minunatia. Un fier de calcat Philips care calca atat de usor si de bine, eram absolut indragostite de minunatie! Il are si acum, este in stare perfecta de functionare. Aspiratorul, tot Philips, robotul de bucatarie, la fel, toate avand peste un deceniu de functionare. Au trecut anii si atunci cand m-am mutat la casa mea am primit cadou de la mama, tanananaaa! – un fier de calcat Philips. Mi-as dori tare sa castig statia de calcat, sa o pot oferi mamei si sa lasam fierul cel batranel sa se odihneasca:)

  • Daniel Popescu spune:

    Nu zic ca nu îmi place sa calc, dar mai mereu nu am timp, calc seara târziu după ce adoarme bebe și a doua zi sunt zombie ca muntele de călcat a fost așa de mare încât trecusem cu bine de miezul nopții când l-am terminat de escaladat (calcat). Timpul economisit ar fi folosit clar pentru dormit în cazul meu, iar munții de rufe sunt aproape în fiecare zi, mașina de spălat merge aproape în fiecare zi…( după Cum am loc pentru uscat) așa ca stația de călcat chiar s-ar simți împlinită la mine printre rufe sifonate…

  • Daniela Popescu spune:

    Dacă telefonul nu ar scrie ce vrea el probabil ca mai sus mă chema Daniela nu Daniel…spor la călcat prințesa…

  • Daniela Popescu spune:

    Dacă telefonul nu ar scrie ce vrea el probabil ca mai sus mă chema Daniela nu Daniel…spor la călcat prințesa…rufe calc aproape zilnic, mereu apar munți noi pentru ca mașină de spălat e neobosita, doar uscătorul o mai oprește. Seara după ce doarme bebe e momentul de lupta cu rufele botite și încăpățânate…a doua zi sunt zombie dar cu rufe călcate sau mai puțin călcate ca era târziu și eram somnoroasa…stația de călcat ar fi super fericita la mine printre munții de rufe neclare si-ar găsi menirea și eu timpul de odihna, spor la călcat prințesa!

  • Loredana spune:

    Io nu vreau stația, nu de alta, dar chiar nu-mi doresc să încep să calc… însă mi-e musai să-ți zic că m-am delectat cu pozele cu voi doi. Atâta-mi place cum porți copilul ăsta frumos, frumos ca și numele lui! Cum dormea el acolo… ahh, tare frumos! :*

  • olgu/olgutz spune:

    eu n-am monstrii, n-am munti si nici capite…
    mie chiar imi place sa calc, ma relaxeaza, ma lasa sa visez, sa-mi fac cate o auto-analiza si sa vorbesc la telefon.
    am doar o istorioara de pe la 5/6 ani cand am lasat fierul incins pe patura dupa ce „calcasem” hainutele papusilor…mama si bunica se uitau la serialul cu „Samantha…ce vraji a mai facut nevasta mea”, eu m-am cuibarit in bratele uneia dintre ele, uitand (evident!) de fier.
    mirosul de ars s-a raspandit in casa, toata lumea s-a agitat, am scapat in harmalaia creata de fum si de miros si m-am ascuns in dulapiorul pe care statea televizorul.
    am adormit acolo…normal!
    m-au cautat in disperare…eu dormeam linistita, facuta covrig.
    mai am si o dovada ca imi place sa calc! o cicatrice facuta cu fierul pe brat, cu o zi inainte sa nasc cel de-al doilea baiat.(cum au trecut 9 ani de atunci…!!!) Burtoiul nu-mi permitea prea multe manevre, era cat pe ce sa scap fireul de pe masa de calcat pe covor…vedeam deja cu ochii mintii urma talpii care ar fi ramas intiparita…am „baletat” putin si mi l-am asezat pe brat.
    cred ca mi-ar prinde bine statia de calcat. nu as mai scapa fierul, as fi obilgata sa-l asez pe suportul acela special.
    chiar imi doresc asta.

  • flori T spune:

    Calc tooot ! Dar tooot ! De la sosetelele bebelusului ,maieuri,lenjerii pt pat pana la pijamalele lui tati. Stiu,stiu…am prea mult timp liber. Ei bine,nu am :))dar ochiul meu tre’ sa vada dunga pentru a se simti bine. Daca as avea statia,probabil as calca si prosoapele de baie.
    Zi frumoasa,printesa !

    • Angelica spune:

      Mama, tu esti? :)) Ca in afara de maica-mea nu am mai intalnit pe nimeni care sa sufere de „boala calcatului” :))

  • Mirabela T spune:

    Da…subiectul rufe calcate e un subiect „dureros” pentru mine. Daca sotul merge dupa premisa „le scuturam putin si apoi se intind pe tine”, pe mine nu ma lasa constiinta sa il las sa iasa asa sifonat din casa 🙂
    Deci calc pt mine, pentru el, pentru matza mea cea mica, calc cand pot: noaptea, in weekend, de obicei cand ei se joaca sau dorm.
    Ce as face cu timpul economisit? Clar i l-as dedica fetitei, asa cum fac cu tot timpul pe care il am, totul pentru ea.
    Va pup !

  • Afg spune:

    Ador hainele calcate!Dar cum timpul prefer sa-l investesc altfel,rar am hainele stranse de pe sarma calcate in urmatoarea saptamana.Ultima bona pe care am avut-o,calca saraca tot!Seara intindeam rufele,dimineata venea la noi,le strangea si cand copiii dormeau,ea calca.Eu am trei copiii(12,10 si 6 ani)asa ca va imaginati ce e la noi acasa…Veselie,voiosie,tinerete…Din pacate,la terasa din Herastrau nu am mai ajuns pentru ca mi-au spus ca avand 3 copii cu mine,spatiul este restrans si nu este loc!Mi-a parut tare rau,mai ales ca-mi rezervasem acea zi pentru asa ceva.Sper sa am o statie de calcat,daca nu castig,poate aude Mos Craciun.Va pup !

  • Manciu Ana Maria spune:

    Am început sa calc tot mai rar pentru ca obiectul muncii nu ma ajuta prea tare:-)) Sunt un chin camasile sifonate si norocul meu ca soțul le poarta foarte rar. Nu cred ca îmi va plăcea vreodată sa calc, dar dacă as avea o Stație de călcat performanta mi-as face viața mai ușoară si poate soțul va fi surprins si cu tricourile călcate:-)))))

  • mihaela spune:

    Eu calc, nu imi place, dar imi plac rufele calcate, imi dau asa un confort, o senzatie de curat si ingrijit. Si pt asta mi-am luat acum 8 ani o statie de calcat pe care o folosesc si azi, desi nu mai e ce a fost. M-as bucura sa o schimb cu aceasta!

  • Alina Harja spune:

    Ce sa zic mi-a placut sa calc cand eram la mama acasa si foloseam un fier de calcat vechi, nu din ala cu tala grea, dar vechi si foatre bun, da trebuia pusa o panza peste rufe ca sa nu le dea un luciu dar calca foarte bine si daca si apasai un pic era perfect. Totul a inceput sa se termine cand am plecat de acasa la facultate si am luat un fier mai nou cu tot ce-i trebuia abur, potentiometru etc si care nu mai calca asa bine doar ca era mai usor. Am calcat totusi in continuare cu placere. Si deodata m-am mutat la casa mea cu sot si tot ce trebuie inclusiv o masa de calcat ultima fita care avea priza ei si husa care chipurile ajuta (mentionez ca inainte calcam unde apucam pe masa fantezie sau pe jos) si un fier de calcat bun cu abur ultima generatie cred ca chiar Philips, amandoua primite ca dar de nunta. Am fost foarte incantata pana a trebuit sa-i calc sotului prima camasa de calitate bumbac 100%. M-am muncit vreo jumatate de ora ca sa constat ca tot are cute si sa ma enervez la culme. Am continuat totusi sa calc pana ce treptat am schimbat garderoba si alegeam haine care nu necesita calcare sau care se netezesc cand se intind pe corp. Iar din momentul in care a aparut bebe (care acum are 2 ani si 7 luni) am decis ca la mine nu va fi o regula sa calc hainute si m-am limitat la calcat doar la cele pe care le-am pregatit pentru materna dupa aceea fierul de calcat a ramas pe masa de calcat in locul special amenajat de pe balcon si e folosit doar daca trebuie la o ocazie deosebita. Prefer timpul pe care l-as fi alocat calcatului sa-l dedic copilului si momentelor de joaca din familie.

  • Alina Maria spune:

    Cu sotul in multinationala si camasa noua si proaspat calcata in fiecare zi, statia Philips ar fi de MARE ajutor. Celui vechi, tot Philips, i-as taia cordonul si i l-as da lui fiu-miu, mare amator de treburi casnice la 1 an si 7 luni.

  • Ana spune:

    Daca stiam, faceam o poza cu maldarul care se trange dupa ce spalam 3-4 masini pline ochi cand ne intoarcem din vacanta (2 adulti si 3 copii care s-au nascut sub deviza „murdaria este buna!’)….Acum s-ar putea sa am doar vreo 2 masini adunate, deci nesemnificativ :)….Culmea e ca ce urasc eu la monstruletul meu de rufe e ca ocupa mereu canapeluta din balcon, proiectata pentru leneveala si tea time…aiurea…niciodata nu am unde sa ma asez, ca e plina de rufe frumos mirositoare, dar multe…In fine, eu folosesc calcatul ca ……relaxare…Stiu, nu pare veridic, dar asta e realitatea….Asa mai scap eu de ai mei: Mami are treaba, calca!….si-si cauta toti 3 altceva de facut si ma lasa sa calc, iar eu folosesc timpul asta sa ma gandesc la chestii, la ale mele, imi fac planurile, strategiile….si uite asa, ucid si monstruletul…(care renaste mai ceva ca Phoenix)…Si daca reusesc sa pun mana pe o statie dintr-aia extraterestra, poate reusesc sa nu mai ingalbenesc (ard!) camasile sotului in timp ce gandul e zburat aiurea, iar mana zaboveste prea mult pe materialul sensibilos….

  • talida spune:

    Pana la bebe superenergetic calcatul era simplu si relaxant. Cand ai 3 min pe zi libere calcatul e imposibil

  • Geanina spune:

    Mie imi place sa calc, daaar, nu stiu sa calc :)) doar lucruri marunte, usor de intins, haine de bebe si lenjerii de pat, doar pt igienizare.
    La camasi si pantaloni nu ma pricep deloc, nu stiu sa le fac dunga. Oricum, nici timp nu mai am sa invat, desi de cand am bebe (10 luni), asta mi se pare o activitate relaxanta, sa calc .
    Revin si cu poze 🙂 cand reusesc sa strang rufele abia spalate, cine stie cand …

  • Sanziana Milea spune:

    Timpul castigat ar urma sa fie petrecut cu cei doi Adorabili: Stefan (4 ani si 3 luni) si Eva (9 luni).
    Multumesc

  • Geanina spune:

    Si daaaa, mi-ar fi extrem de utila o statie de calcat…….nu-mi ramane decat sa visez.

  • Rania spune:

    Hmmm de ce as avea nevoie de stația de călcat?! Pai sa vedem : pentru ca 90% din an sunt și mama și tata de băiat adolescent care acum descoperă cămășile fitoase?! Poate pentru ca ziua mea nu are decât 24 de ore, insuficiente pentru cele doua joburi și al treilea acasă?! Pentru ca îmi place sa calc și sa fie totul aranjat la linie în dulapuri?! Pentru ca timpul alocat calcatului ar putea fi folosit pentru întrebările esențiale ale copilului aflat la prima dragoste?! Pentru toate acestea și încă multe altele mi-ar plăcea o stație de călcat 😀 monstrulet n-am ca nu îl suport O:-)

  • Mura-Dragos Andreea spune:

    Ce frumoooosss….”suna” sa calci rapid, fara sa umbli la setari sau fara sa lasi „urme” de temperatura.prea mare pe hainite…eu n-am mai calcat de acu’ 3 ani, adica dinainte sa il nasc pe baietelul meu cel mare…atuci aveam timp si cum „asa zice lumea'” ca e bine sa calci rufele bebelusului, am facut-o. I-am spalat toate hainitele si i le-am calcat. A fost ultima data cand am pus mana pe fierul de calcat…da, acu’ 3 ani…de atunci am mai nascut o data, un alt fecior, acu’ 5 luni aproape…evident, lui nu i-am calcat nici o hainita…daaar mie imi place sa calc si sincer…cu aceasta statie de calcat nu stiu cui nu i-ar placea… Pupiiici !!!

  • Iuliana Stanculescu spune:

    Calc doar esentialul, adica hainele de birou si nici alea toate si niciodata toate odata, ci dimineata pentru ziua respectiva. Cel mai mult ma eneveaza cutele care se formeaza in urma

  • Luminita D. spune:

    Ce provocare! De mult nu m-am mai gandit ce as face daca as avea putin timp liber, cu doua pitice energice abia mai gasesc timp sa respir. Am avut niste munti foarte inalti pana cand nu am mai avut loc de ei si m-am hotarat sa ma trezesc si mai devreme sa-i dovedesc pana se trezesc copiii. Asa ca de mare ajutor mi-ar fi sa scurtez perioada de calcat. Ce-as face in timpul astfel salvat? Pai as putea sa sortez alte rufe pt spalat, sa fac ordine, sa sterg prafu, sa gatesc, sa spal vase…pfuuu…dar stii ce as face? As sta…pur si simplu as sta, cateva minute eu cu mine, cu ochii inchisi sa imi adun gandurile imprastiate si sa imi pun mintile in ordine…

  • luiza spune:

    Ce-mi place caputul brunet care doarme la pieptul tau!
    Referitor la topic… Ih! Sotul meu se imbraca la costum ZILNIC la munca, deci 5 camasi de calcat/saptamana, plus vreo 2 pantaloni de costum, cu nimerit dunga si calcat buzunare! Pentru Eva am calcat la inceput hainutele, dar mi-a trecut repede… 🙂 Momentan „ma delectez” cu un aparat de calcat de la Tefal, care, dupa 2 ani de folosire, da urme de oboseala si cam nicio urma de abur 🙂 Pentru toti membrii familiei incercam sa cumparam haine cat mai putin „sifonabile”, sotul nu prea vede la fata tricouri calcate iar pentru mine… la urgenta mai merge cate o camasa sau o bluzita vaporoasa de calcat. Cred ca ar fi bunuta statia asta de calcat, macar sa imi satisfaca si mie nevoia de abur! 🙂

  • Adina spune:

    Stația de călcat – ce vis frumos pentru o mămică speriată rău de mormanul de rufe de călcat care amenință să nu se termine niciodată! Am citit și postul de data trecută, m-am amuzat că nu mi se întâmplă numai mie și am privit nostalgică spre mormanul care mă așteaptă să-l calc.
    Până mai ieri, situația era sub control. Un copil, un soț, eu- rufe în cantitate decentă, soț drăguț care-și calcă singur pantalonii și cămășile, ba le mai face dungi ireproșabile și pantalonilor nevestei.
    De când a pornit-o cea mică în picioare, povestea călcatului s-a complicat, ne stoarce de vlagă 24 de ore din 24 (cu ajutorul fratelui mai mare, desigur). Cu rufele am ajuns într-o relație cu probleme – n-am ochi să le văd. Încerc să nu le mai calc, dar am setări mai vechi, mi-e jenă să ies pe stradă cu ele ciufulite. Din acelea de necălcat nu știu de unde să iau (voi ce purtați de nu le mai călcați ?!). Vreau stația? Cum să nu? Am fost la prezentare? Fost. Cu una bucată soț (stația dată acolo a ajuns la alt soț fericit 🙂 ), cu cei doi copii din dotare. Impresii? Excelente. Stația de vis, Olivia Steer superbă, o mămică de nota zece.

    P. S. O reducere pentru grupul de mămici de pe blog nu oferă Philips? Ar prinde bine.

  • NataliaV spune:

    Sunt o proaspata mamica (de trei luni si jumatate) de Sofia. Si recunosc ca nici eu n-am calcat deloc, de treizecisiceva de ani 🙂 la inceput a calcat mama, in facultate rufele nu au mai vazut fierul si de trei ani se exerseaza jumatatea mai buna, la calcat cel putin. Dar de cand a aparut minunea mica s-au schimbat total si prioritatile si obiceiurile si da calc hainute de Printesa (avem si noi asa ceva in casa) si imi place sa calc, o fac cu pasiune, cu drag, cu atentie la detalii: manecute, gulerase, fundite, floricele, capsute…you name it, we’ve got it. Doar ca asta era ok cand printesa Sofia dormea mai tot timpul. Acum ne-am trezit, am deschis ochii mari si o vrem pe mami cu noi. Da, eu sunt jucaria ei preferata si nu stiu cat o sa tina perioada asta, dar imi place de mor si de aceea mami nu mai calca in fiecare zi si hainutele se aduna, se aduna… Oare e adevarat ce-o zice cealata Printesa? Cea de pe blog? S-ar injumatati timpul petercut cu fierul in mana? … am fi bucuroase amandoua, si mami si Sofia.

  • Anamaria Lantos spune:

    Ar trebui sa calc mai mult decat o fac si am ajuns din pacate sa imi aleg hainele in functie de faptul ca trebuie calcate sau nu. Ceea ce imi limiteaza optiunile si ma deranjeaza. Si sotul si copilul au nevoie de camasi si pantaloni calcati, eu asemenea, prin urmare duminica dimineata ma ocup de aceasta minunata indeletnicire si vai, cate as putea sa fac in loc. Sa ma joc cu fiul meu, sau sa citesc o carte, sau sa ma duc la coafor/manichiura, sau pur si simplu sa ne uitam la un film. Asa ca nu mi-ar strica nitica relaxare.
    O zi minunata!

  • Dana Danalache spune:

    Calcatul pentru mine este horror. Atat din punct de vedere al stresului ca nu imi place sa calc( si nici nu ma pricep ff bine) cat si din cel am „Everestului” de haine de calcat aproape zilnic. De ce zilnic? pentru ca am un sot-cadru militar( cu niste tinute militare facute ce se calca graznic), o fetita in clasa 0 si una bobocel de gradinita. Plus ca si eu lucrez( plec la 7.30 de acasa si ajung la 19:00) si ar trebui sa am si pt mine niste lucruri cat de cat calcate :))).
    O astfel de minune mi-ar fi de un real ajutor.
    Te citesc cu drag, printesa. Si in fiecare zi reusesti sa ma faci sa zambesc.

  • anton sandita spune:

    Buna ziua,
    nu am fost la eveniment, asa ca nu am poza cu mostruletul si nici cu capita , insa am rufe in masina de spalat (colorate) si intinse afara la soare, pe cele albe…diseara urmeaza calcatul ! Am o pustoaica de un an si 4 luni si un sot care merge la serviciu cu bicicleta ( isi schimba tricoul cand ajunge la job ), deci am zilnic „capite” de calcat! Mai demult imi placea sa calc, cand era doar un „hobby” , acusica e „obligatie” si ma cam enerveaza :)) . As dori o statie super-profi de calcat , pentru ca in putinul timp pe care l-as recupera , sa pot sa citesc! Imi doresc tare mult sa am 30 de minute pe zi pentru sufletul meu! Citesc in timp ce imi tin tratamentul de la farmec pe cap , adica atunci cand fac baie !In rest, daca am trecut pragul usii de la baie, sunt „atacata” de printesa Sofia, dulceata mea de fata, care este o mare exploratoare si a carei curiozitati TREBUIE sa le satisfac!Succes mult cu bebeii! Va pupam! P.S. Scuze scrisul haotic, ma cauta Sofia sa ii sterg nasul 😀

  • cami spune:

    Calc rar 🙂 dar imi place sa calc, sa aud cum merge firul. imi doresc o astfel de staie pentru haine drepte.

  • dana spune:

    Cel mai urat pe lumea asta imi e sa calc… de-aia i le pasez soacra-mii. Mai bine fac curatenie in toata casa,spal si geamurile,fac 3 oale de mancare,dar nu ma pune sa calc, ca m-apuca depresia.Oricum incerc si cata bunavointa am ,ies tot 3 dungi la manecile camasilor, vro 2 dungi la pantaloni asa ca mai bine stau necalcate.Binecuvantati fie cei care au inventat lenjeria de pat creponata ,ca am mai scapat de o problema …
    Ce-as face in timpul liber ? Care timp liber ,cu un pici de 2 ani si un burtoi de 6 luni …cred ca as dormi si i-as desena mai multe masinute lui Andrei ,ca acuma suntem la faza in care daca nu are masinute,nu se imbraca nici cu pijamaua.As sta mai mult cu el ,ca tare mi-e frica ,ca atunci cand o veni fratiorul o sa-i acord mai putin timp si deja ma simt vinovata ca nu o sa reusesc sa ma impart la 2.

  • Omnia spune:

    Imi plac rufele frumos netezite, cu aspect ingrijit. Dar de calcat, nu prea apuc sa calc decat in rastimpuri, cand nu se mai poate altfel, cand e zi de sarbatoare sau serbare sau sedinta, you get the picture! Daca as calca mai repede, poate m-as incumeta. Si in timpul salvat as citi; asta e cea mai mare pofta ce-o am de cand am doi copii: sa citesc (mai mult de-un status update pe fb 🙂 )

  • Cristina spune:

    Calc…zilnic,uniforma de servici a sotului si,ocazional,la vreun eveniment,rochii,pantaloni,camasi.Pt.fetita cea mare (5,9ani) am calcat absolut tot si pe fata si pe dos,pana pe la un an;pt.cea mica (1,3 ani) ,din lipsa de timp-doar vreo 3 luni.Deci,daca statia asta minune reduce si timpul necesar pt.calcat,tare mi-as dori-o!

  • roxana spune:

    Am avut mania hainelor călcate de cand ma stiu ( pentru asta trebuie sa-i „multumesc” mamei 😀 ). Din pacate procesul în sine nu mi-a placut niciodata. Odata cu venirea copiilor, numarul hainutelor a crescut….muuult. Daca as avea o astfel de statie, timpul liber pe care l-as avea in plus l-as dedica strumfilor mei, Călin – 1 an si 3 luni, Ilona – 7 saptamani. 🙂

  • Isac Mara spune:

    Imi place foarte mult sa calc, mai ales iarna, cand toata camera se incalzeste si miroase frumos de la aburul fierului de calcat si parfumul hainelor 🙂 Insa de cand sunt mamica, nu am timp pentru asa ceva, calc doar ce e ABSOLUT necesar, cate o fusta sau rochie ori o camasa la ocazii speciale pentru barbat. Mi-ar placea o statie de-asta, poate mi-as face timp pentru calcat mai des 🙂

  • Bianca M spune:

    :))) In primul rand daca ar fi sa pozez hainele care trebuie calcate, nu am pixeli in aparat cate rufe necalcate am. In al doilea rand, sunt nevoita sa anihilez cutele ca sa-mi incapa lucrusoarele celor mici in dulapurile lor minuscule ca deh… bata-l vina, spatiul mic. In al treilea rand, sunt dusmanul numarul 1 al fiarelor de calcat pentru ca am performanta de a strica unul pe an… (bucuria producatorilor) Nu stiu cum sunt statiile astea de calcat, ce fac ele, dar daca fac singure treaba… ma declar fanul lor. :)))
    No dragelor, calcati rufe vara, fara aer conditionat si o sa fiti mai suple! Un fier de calcat intr-o ora de prestat in fata unui maldar de haine, face cat un catralion de diete! Numai avantaje, dom’ne!

  • Vicky spune:

    Urasc sa calc!Probabil am mostenit-o pe mama!Niciodata nu am calcat decat ceea ce trebuia MUSAI!S-a nascut bebe si toti m-au bombardat:”trebuie sa-i calci hainutele,microbii nu se distrug chiar daca speli la 90grade,are bubite pentru ca nu calci cum trebuie etc etc”.Asa ca acum calc dar as prefera sa fac altceva,sa ne plimbam,sa citim povesti sau pur si simplu,sa fim doar noi doua!Fetita mea are nevoie de mine si eu de ea:atata timp cat noi ne avem una pe cealalta,chiar nu ma mai intereseaza o cuta de la body!Felicitari!

  • Stefania Comiselu spune:

    Eu, una,nu calc. Si cand spun asta, ar trebui sa se inteleaga ca nici macar nu am fier de calcat in casa. Sotul meu nu suporta hainele calcate, asa ca, in timp, am invatat sa le intind in asa fel incat sa se sifoneze cat mai putin. Cu hainele piciului a fost alta poveste,adica am incercat,o perioada, am renuntat, am luat-o de la capat dupa cateva luni. Pana cand piciul insusi a hotarat sa ma scape de corvoada si si-a ales intr-o zi drept jucarie chiar pe Maria Sa fierul.. care in semn de protest nu a mai incalzit nici macar o batista 🙂 Cine stie, poate statia de calcat e mai rezistenta 😉

  • AndreeaB spune:

    Eu nu calcam. Apoi m-am maritat. Si incet, incet, am inceput sa ma sparg in figuri: camasi calcate ca sa impresionez sot, bluzitele mele ca sa impresionez sot, servetele (nu stiu cum le zice) de pus sub farfurii ca sa impresionez sot. Apoi am trecut usor, usor si la tricourile de stat prin casa, fete de perna si cearsafuri, pijamale. A aterizat bebe in burta, deci si pe fata si pe dos stand in fund ca nu-mi mai permitea burtoiul. Acum nu mai calc pe ambele parti, dar inca calc tot! A se intelege: finet, prosopele, bavetele, salopete, palarii si rochite. Si nu, nu am renuntat la calcatul pijamalelor. Cand? Noaptea, dupa ce adoarme plodul, eventual si sotul. Eu+somn=love, deci statia ar fi apreciata la adevarata valoare.

  • Oana Madalina Constantinescu spune:

    Buna dimineata!
    Monstruletul meu e permanent, din pacate. Caut, caut prin el, adun lucrurile de maxima necesitate, calc repejor ce-mi trebuie in acel moment. M-as bucura sa pot „invinge”monstruletul, iar rufele sa-mi fie calcate si asezate frumos in dulap
    Timpul ramas, l-as petrecere cu printesele mele: Natalia (4 ani) si Amalia (3 luni)!
    Multumesc, Printesa, pentru concurs!
    Bafta tuturor concurentelor!

  • Violeta spune:

    Ar fi un vis implinit sa am acea statie de calcat. Eu sunt fan Philips. Am aproape toate „masinariile” de prin casa marca Philips pt ca am tot incercat altele si nu m-au convins. Pt mine hainele pe care le port este important sa arate aranjate fiindca nu ma pot imbraca decat cu haine din bumbac si stie, cred, toata lumea ca nu exista bumbac care sa nu necesite calcare, iar actualul fier de calcat are vreo 7 ani vechime. Sotul meu nu iese din casa daca nu are hainele perfect calcate, deci calc de nevoie nu de placere si mi-ar prinde tare bine o statie de calcat. Fetita mea de aproape 2 ani cred ca l-a mostenit pe sotul meu in legatura cu obsesia pt haine fiindca nu iese din casa pana nu arata impecabil.

  • Liliana spune:

    Eu n-am mai calcat o haina de cand eram in generala si imi calcam singura camasile pentru la scoala. Eu oricum port mai mult blugi si tricouri acum si nu prea simt nevoia sa le calc, dar sotul meu poarta si camasi si solutia noastra este sa le asezam la uscat direct pe umeras ca sa se mai aseze putin dar asta nu ma opreste din a ma simti o sotie lenesa cand il vad imbracat cu o camasa botita.
    Capita de rufe necalcate nu exista deoarece le punem in sifonier asa cum sunt si tot asa le imbracam.
    Sotul meu chiar insista intr-o perioada sa ne luam masa de calcat, i-am spus ca daca chiar vreau sa calc pun o patura pe jos si rezolv treaba, dar nu e cazul.
    Plus ca o buna bucata de timp nici macar nu am avut fier de calcat, acum avem fierul de calcat cel vechi al soacrei pe care ni l-a dat dupa ce i-am facut noi cadou unul nou. 😀

  • Iuliana spune:

    Mie imi place să calc dar asta nu inseamna că stau să calc toate hainele ci numai pe cele pe care le imbrăcăm ( eu şi iubitul) când ieşim din casă. Mi.ar plăcea foarte mult să am si eu un asemenea fier de călcat pentru a călca mai uşor cămăşile şi pantalonii prietenului meu care îmi dau bătăi de cap ☺

  • Oana spune:

    Eu nu prea calc, desi ar cam trebui. Daca avem nevoie de dimineata de o haina calcata, o calcam atunci. Am renuntat in a calca mormane de haine din cauza faptului ca atunci cand o faceam, tot necalcate le scoteam din dulap. Am incercat sa le pun pe umerase si sa le aranjez frumos dar cand sa le purtam trebuia sa le mai calc inca o data. La noi, calca cine are nevoie si cand are nevoie 😀

  • luiza spune:

    Mie mi-e jena sa pun claia de rufe necalcate 🙁

    Claia asta de rufe botite sta la mine si cate 2 saptamani neatinse. Si creste, creste, de la o zi la alta. In primele luni ale piticului ii calcam tot, aveam energie, plina de adrenalina. Elanul a scazut si am decis ca nu mai e cazul sa calc. Doar ca barbatul a ramas fara haine necalcate si acum de nevoie le mai calca singur. Asa, si venise mama la mine si a ajuns intr-o dimineata fix cand barbatul isi calca tricou si nu stiu cum a fost faza, dar eu eram intinsa in pat cu telecomanda. Adica tabloul era asa, femeia butona, barbatul asuda calcand. Pfooa, sa vedeti tunete si fulgere. De vreo 5 luni cand la eveniment, mama isi aduce aminte mereu si ma bodoganeste ce voai saracul barbat, calca singur. Ohh well, nu e capat de tara.

    Apropo Printesa, tu cum te descurci cu camasile sotului?

  • Florentina Nita spune:

    Buna dimineata!
    Ti-as arata si eu un mostrulet, insa, la mine nu exista 🙂 Poate de aceea mi-ar placea mult o statie de calcat. Mie imi place sa calc, ma relaxeaza. Imi da ocazia sa petrec eu timp cu mine. Da, stiu, consuma timp, insa este un timp doar pentru mine. Ma uit la TV, ascult muzica, sunt doar eu cu gandurile mele. Calc sambata dupa amiaza sau in orice seara in care am timp sau nu fac altceva. Am programul meu 🙂 Si am ce calca..oooo…da…..da……pentru mine, sotul meu de 1.92m, socrul si soacra …..:))))

  • ana maria spune:

    pentru inceput, tin sa mentionez ca mi s-a ars fierul de calcat de circa o saptamana, fier de calcat de firma low cost si care m-a convins ca urmatoarea fieratanie trebuie sa fie de calitate, pentru a reduce timpul de calcat, febra musculara de la apasat pe masa de calcat si lipsa apei lasata de fier pe ceea ce calcam.pana una alta, maldarul de haine necalcate crestea, motiv pentru care pana la achizitionarea unuia nou l-am furat pe al mamei.de unde mi s-a dublat cantitatea de haine de calcat pentru ca…acum mama nu are cu ce calca hainele deci le calc si pe ale ei.si se repeta aceeasi problema, pana sa incalzeste fierul, trebuie apasat pe masa de calcat, trebuie sa am grija sa nu ude hainele de la apa aia(putina ce-i drept) care iasa din fier.daca as avea timp liber mai mult, l-as petrece in aer liber, plimbari, pentru ca serviciul ma tintuieste pe scaun, iar calcatul hainelor ma reduce la efectuarea acelorasi miscari si la stat in picioare in aceeasi pozitie, ceea ce nu e bine pentru coloana mea operata.

  • Petruta spune:

    Urasc sa calc. E cel mai plictisitor lucru din lume. Dar de cand o am pe Ema n-am incotro. Nu stiu cum hainele ei se sifoneaza la spalat de parca au trecut prin tornada 🙁 O statie de calcat Philips ar fi de mare ajutor.

  • Onaca Corina spune:

    Buna Ioana! citesc cu maaare interes tot ce scrii, iar acum vazand concursul am zis hai sa-mi incerc si eu norocul. Eu sunt o mamica cu doi copilasi (4 ani jumate si 1 an si 3 luni) si un sot care merge la servici in fiecare zi cu camasa :(. Masina de spalat (prietena mea cea mai buna, pe locul doi e masa de calcat) functioneaza, daca nu in fiecare zi, atunci la 2 zile clar are 2 ture de spalat. Eu, saraca de mine ;), dupa ce ca n-am timp liber deloc, tin mortis sa calc cea mai mare parte a hainelor ca altfel nu pot dormi noaptea de grija rufelor sifonate. Evident ca nu am timp s-o fac decat 1-2 pe sapatamana si atunci noaptea de la 11-12, cantitatea de haine calcate fiind una modica, iar mormanul (pe care-l strang pe masa de calcat) creste vazand cu ochii direct proportional cu nervii mei. M-ar ajuta mult o asemenea statie de calcat, iar timpul economisit l-as folosi pentru SOMN (ca am maaare nevoie!!!) Te pup!

  • Madalina Zamfirache spune:

    De 11 luni, sunt fericita mamica a unei minuni de baietel care nu cunoaste notiunea verbului „a sta”. Este intr-o permanenta miscare, cercetare, catarare etc. Pt mine calcatul a devenit sport extrem…sunt singura cu el majoritatea timpului deci nu imi pot permite sa il las nesupravegheat insa nici sa stea in preajma fierului meu de calcat antic si de demult nu este o optiune…mai prind cate un moment inainte de o iesire mai formala ca sa scot cateva cute de pe vreo camasa insa numai calcat nu se numeste ala. Cand eram noi, nu ma prea omoram cu calcatul, insa cand hainuta are 6 cm cu totul, arata mai mult decat groaznic… Si pana la urma, omuletul trebuie sa arate cel mai bine si sa fie cat mai ingrijit. Deci da…am maaaare nevoie de statia minune! Cu dublu accent pe maaaare!

  • Cristina Petcu spune:

    Cu toate ca ador sa calc ( e singura actiune casnica dupa care chiar sunt topota), nu prea ajung sa fac asta din mai multe motive: in primul rand, majoritatea hainelor noastre nu se sifoneaza; cele care se sifoneaza, se si intind pe noi la purtat; timpul meu e groaznic de limitat deoareca pitica il ocupa pe tot; de cand cu venirea ei pe lume, toat casa s-a aglomerat teribil, caruciorul, scaunul de masa, genti cu haine, jucarii maaari primite, patut etc, au obturat accesul la masa de calcat care sta undeva prin casa, Dumnezeu stie unde si cum pot ajunge la ea 😀 Ca fost insotitor de bord, obisnuiam sa-mi calc uniforma des, si odata cu ea multe alte lucruri doar pt placerea de a calca. Dar ultima oara cand am calcat a fost acum aproximativ 9 luni, cand am aranjat frumos hainutele piticei, tocmai venita pe lume. 🙂

  • Irina C spune:

    Nu-mi place sa calc, desi cand eram mica adoram acest lucru si o rugam pe mama sa ma lase sa calc. Acum calc de nevoie pentru bebe, sot si foarte rar pentru mine, dar as vrea sa vad ce minunatii face o statie de calcat. Timpul economisit astfel l-as aloca copilului.

  • Cătălina Ioan spune:

    Mi-ar placea sa-ti povestesc despre cat de greu imi e sa calc, dar si eu am ales sa nu calc. Asa ca nu e greu, ci doar costisitor. Pentru ca lucrurile care trebuie neaparat călcate (camasile si pantalonii sotului) le ducem la curatatorie. Eu, pentru mine aleg lucruri care merg purtate si botite. Se întind dupa doua ore de purtare 🙂

  • raluca spune:

    Pfff… Calcatul?
    Odiseea vietii mele. Ma ingrozeste efectiv. Si culmea culmilor este ca si eu si sotul suntem corporatisti => min 10 camasi pe saptamana. pantalonii inca ii duc la curatatorie… Nu am fost suficient de curajoasa cat sa ma incumet si la o asemenea expeditie.
    Pluuuus hainutele bebelului din dotare.
    Una peste alta, sambata cat printul isi face somnul de frumusete mami pierde 2 ore calcand.
    Apoi iesim in parc, ca doar ne am odihnit cu totii, nu? Energie si voie buna va doresc!

  • Alina D. spune:

    Desi imi propun mereu sa calc hainele cu mult timp inainte, niciodata nu reusesc. Mereu ajung sa calc cu o jumatate de ora inainte de plecare, cand intru in panica nu am cu ce ma imbraca sau sotul si baietelul au toate hainele curate, dar necalcate. Sper sa ma organizez mai bine si sa economisesc timp daca castig aceasta statie de calcat.
    Felicitari pentru blog si concurs!

  • Bonnye katherine spune:

    Hmm.. Nu calc decat camasile sotului(unele..:p). Nu am timp efectiv si de asta, prefer sa ies afara cu Marco. As putea seara dupa ce adoarme sa calc, insa sincer, de ce as rata filmul serii? Poate cu statia de calcat le-as face pe amandoua linistita, daca tot zici ca nu arde matasea in caz ca-l uit 😀

  • Madalina b spune:

    Eu sunt fan haine călcate,nu de mine,desigur,dar calc din nevoie,sa-mi împlinesc fixatia.Am încercat multe fiare de calcat(o fi ok pluralul),stații nu am avut,dar vreau,mai ales castigata.:)
    Multumesc .

  • Alina Palomino spune:

    Eu nu zic ca nu-mi place sa calc dar sa nu ma puna cineva sa fac treaba asta repede sau sa am copiii prin preajma sau sa calc ceva care se calca ff greu, camasi din alea imposibile…. cand am genul asta de camasi de calcat, ma fac ca ploua o vreme cand le vad, dupa care le dosesc bine de tot si incerc sa-mi aduc aminte sa nu mai cumpar in veci haine din material imposibil…. aaaa, si sa nu fie cald in casa, nuuuuu. Vara este interzis calcatul la mine in casa :))))

  • Andreea spune:

    Eu calc noaptea tarziu sau dimineata foarte devreme, cand doarme copilul. Avem atat de multe de calcat incat am un sistem de prioritizare (camasile sotului in functie de ce program are la serviciu, hainele copilului si ale mele in functie de ce program avem noi)ca sa nu avem parte de sprancene ridicate de la resurse umane, bunici sau de compatimiri de pe la prietene ‘binevoitoare’ (ca mi-am auzit si din alea ‘vaiiiii, saracaaaa! Nu te prea descurci si cu copil si cu treburile casei. Greu cu copil. Stiu’…ea neavand copii). Daca as avea timp l-as petrece cu sotul pentru ca suntem prea ocupati cu treburile casei, serviciu si sala (el-s-a ingrasat periculos de mult) si copil.

  • Sabi spune:

    Eu am o supermasina de calcat…Mama! Vine saptamanal si calca tot, chiar si ce nu trebuie calcat. Pup calcatoresele!

  • Ce premiu frumos! Eu mi-am luat deja relativ recent un philips pe care am dat 400 de lei, daca stiam ca sunt atat de eficiente statiile de calcat si ca mai trebuia sa pun doar 100 si ceva de lei ca sa-mi iau una, statie imi luam! 😀 Dar asta e, daca ar fi sa o castig pe asta de la tine… hmmm, sa vedem. La fiecare 2 saptamani calc in jur de 3-4 ore. Daca as avea o statie, mi-ar trebui doar 1,5-2 ore. In celelalte doua ore cu siguranta as croseta 😀 Este momentan cea mai mare pasiune a mea, inclusiv in detrimentul job-ului (uh, cand ma vad in fata calculatorului, numai de munca nu-mi arde, in schimb caut si gasesc nenumarat de modele de chestii de crosetat – in general, bluzite, rochite, gentute – apropo, lucrez si la comanda :D). Detalii, pe link-ul aferent numelui meu! 🙂

  • Iana Cristiana spune:

    Eu calc tot…..chiar tot…. hainele fetei – are 2 ani si 5 luni, ale sotului, ale mele, asternuturi, prosoape, tot…. imi place sa vad toate lucrurile aranjate, calcate la dunga. Si fac lucrul asta cand cea mica doarme sambata si duminica la pranz. Ce as face daca as avea o statie de calcat? As termina mai repede de calcat si tare mult mi-ar placea sa dorm cu fata mea….

  • Cris spune:

    Cu calcatul mereu am avut o relatie buna :))) adica putin si rar. Apoi l-am cunoscut pe sotul meu, care poarta mereu camasi la munca. Mereu adica zilnic. Nu suport gramada de haine necalcate, asa ca nu exista, decat asa o chestie mica mica. Programam o zi pe sapt cand terminam de calcat tot ce se putea, m-au enervat camasile lui la inceput, ce mari mi se pareau pe langa ale mele, pe care le terminam in 2 min. In fine, m-am specializat, acum tot 2 min imi ia si pt o camasa de a lui 😀 doar ca dragul de el, s-a gandit el ca desi eu nu ma plang de calcat, sa ducem camasile la curatatorie, ca oricum e la parterul blocului si e ieftin aici – i couldn’t be happier 🙂 (ma rog au oamenii aia acolo niste statii de calcat, arata camasile alea im-pe-ca-bil!!! ce calc eu pe langa alea pare joaca de copii)
    Deci cu toate ca vine bebelina, zau ca nu ii voi calca toate cele, decat daca dureaza asa.. 5-10 min 🙂

  • Bianca Hoza spune:

    In fiecare dimineata lucratoare pun calcatorul in priza si da-i si lupta. Trebuie sa fac asta pentru ca nu am loc in dulap sa le tin frumos calcate. Intre timp caut hainele copilului, fac bagajuld e gradi, pun mancare la serviciu. Deci, o statie de calcat ar fi un mega ajutor pentru rapiditate. M-am inscris la sesiunea de prezentare din Cluj, dar inca nu am primit detalii despre eveniment. Multumesc mult de oportunitate!

  • Maria spune:

    Ah, Prinţesă ce subiect tabu ai adus în discuţie! M-a impresionat această jucărie Philips, deşi aştept acea zi în care cercetătorii britanici să ne convingă că e mai frumos şi mai sănătos să purtăm chestii necălcate. Toate hainele şic să fie din materiale creponate ori neşifonabile. O lume fără priviri tăioase şi pline de condamnări ale colegului de corporaţie care sesizează o cută pe cămăşuţa pe care te-ai chinuit cel puțin juma de ora sa o calci. Cum supraviețuiesc? O vreme era mama mea care ma salva necondiționat în situații ce cereau un ceva de îmbrăcat călcat. Apoi a fost o vreme când o aveam pe sora mai mare prin preajma. Ii inspiram mila când ma puneam la masa de călcat și mereu era cu happy end pentru mine când ii auzeam vorbele: „lasă-mă pe mine!” Dar de câțiva ani când m-am mutat în alt oraș, departe și de sora și de mama, călcatul e o problema. In timpul săptămânii corporația ma vrea pe baricade pana la ore destul de târzii, destul de târzii pentru a reveni acasă cu chef de călcat. Asa ca-mi rămâne sa ma organizez în weekend astfel încât sa calc chestii, dar de multe ori e primul lucru la care renunț și ma reprofilez pe chestii ce merg purtate fără a fi plimbat un fier în prealabil pe țesătură. In dulapuri mereu sunt chestii necălcate, deci „mormanul” cu rufe à faire și-a pierdut din sens pentru mine. Cum ma descurc acum? Tot mai greu. Prietenul meu deja se gândește sa ma lase un weekend la ai lui sa învăț meserie de la a lui mama. Mamã care mai nou are de calact atat hainele plodului cat și cate un tricou, o cămășuța de-a mea. Noroc ca e o femeie super faina, dar mor de rușine când vine întrebarea : „când mai aduceți ceva la călcat?” Deci cu o stație de călcat as fi femeia independenta ce-mi place sa cred ca o reprezint, mi-as reconsidera relația și poziția cu părinții băiatului, ar învăța și băiatul sa calce (!?), colegii corporatiști nu ar mai avea priviri cârcotașe pentru mine și sigur ar fi mai mult timp liber pentru a pleca în weekend sa-mi vad sora și mama „abandonate” în diferite orașe ale tarii.

  • Iuli spune:

    Eu sunt mai grav… de obicei îmi plăcea mult să calc, era una din activitățile mele preferate. Aprindeam calculatorul, puneam un film și călcam tot ce nimeream. Relaxant…. Eeeei dar lucrurile s-au schimbat, a venit bebe și s-au întâmplat mai multe și acum nici că mai am timp să aștept după fierul de călcat. Da, am pus rapid ceva la călcat în alergare, am dat de 2 ori pe un tricou și un pantalon care era prea boțit ca să se poată ieși cu el din casă și aia a fost tot. Ah și slingul cu inele a beneficiat de tratament termic ca să se îmblânzească. Nu mai am timp să stau cu fierul de călcat …
    Dacă vedeți o mămică cu bebe la purtător și haine prea șifonate pe ea ingorați-o. Sau dați-i linkuri către site uri cu haine neșifonabile :)))

  • Ivona Oancea spune:

    Asa cum iti spuneam si data trecuta cand faceam confesiuni despre calcat eu nu am nimic nici in clin, nici in maneca cu aceasta practica. Port hainele care nu se sifoneaza si calc doar in cazuri extreme. Saptamana trecuta cand am aflat ca sotul va incepe un proiect nou la un client important a cazut casa pe mine la gandul camasilor pe care va fi musai sa le calc. Pacat ca a plecat cu ele, ca iti trimiteam poza cu teancul amenintator. Din fericire, vizita soacrei a fost mana cereasca, ea salvandu-ma de la calcat si aranjand frumos toate camasile. Mi-as dori mult statia de la Philips, daca as castiga-o poate chiar as prinde drag de calcat.
    P.S. Ivan e A-DO-RA-BIL in pozele de mai sus!

  • Alina Dan spune:

    Urasc sa calc!!! Sotul chiar mi-a spus ca fierul de calcat este cel mai fericit si relaxat din casa pt ca nu-l deranjeaza nimeni niciodata

  • andreea spune:

    salut,
    as vrea sa particip si eu la concurs.
    am o fetita de 7 luni si, pe langa lucrurile ei, din octombrie se vor adauga la calcat si camasile mele de corporatista pentru ca voi reincepe sa lucrez. pe langa ca nu-mi place sa calc, mi se pare ca nici nu ma pricep deci m-ar ajuta un instrument performant, iar timpul liber pe care mi l-ar aduce statia l-as folosi sa gatesc mai mult, sa pot spune si eu cu adevarat ca mancam sanatos.
    cu ocazia asta vreau sa-ti spun ca ma inspira blogul tau, ma regasesc in multe din textele tale si-ti multumesc

  • Raluca Iulia spune:

    Buna,
    Sunt fericita posesoare a aproximativ 12 kilograme de carnita dulce de bebe pe care ador sa le pupacesc de fiecare data cand le prind…iar ptr ca imi iubesc imens ghindocelul, las totul deoparte si cat este ea treaza, ma dedic ei…insa dupa ce se culca seara, incepe haosul in casa: curatenie, calcat, facut ordine, spalat vase…asa ca o statie de calcat profesioanala ar fi E.X.T.R.E.M. de folositoare ca sa ma ajute sa mai fur si eu macar o ora de somn pe noapte…nu de alta, dar tot bebetrixei o sa-i dedic energia castigata! 😛

  • Gabriela A spune:

    Nu imi place sa calc si am norocul ca nu trebuie sa fac asta zilnic. Insa, cand se strang multe haine si nu am incotro, ma chinui vreo ora sa le calc pe toate. Daca as castiga 30min, ori m-as uita la un documentar ori as savura o inghetata.

  • Anca spune:

    Eu nu calc decat ocazional pentru ca la noi nu e musai, eu sunt in maternitate iar jobul sotului nu impune tinuta office. Si nici nu imi place in mod special activitatea pentru ca e foarte complicat pana ajung acolo, pana instalez tot ce trebuie in living, mi se pare ca dau peste cap jumate de apartament:)). Dar pe viitor am in plan un loc permanent pentru calcat haine, cu masa si fierul mereu la indemana, asa mi-ar fi mai drag sa ma apuc de treaba.

  • Ioana P. spune:

    Buna, Printesa si mamici :). Mie imi place sa calc, dar un copil frumos de aproape 4 ani, un sot tot frumos, de mult mai multi, un job si o casa destul de mare, dorinta de a-i hrani cat mai sanatos si de a le oferi cat mai multe momente impreuna ma aduc zilnic in punctul de a amana „placerea”, fiindca vechiul meu aparat nu-si mai face treaba, si timpul necesar calcatului este muuuuult mult mult prea mare. Ba de multe ori, dupa ce minunatia de aparat lasa niste urme galbene pe camasutele cele albe, calcate pe jumate, ele merg, vrand nevrand, din nou la spalat :(.
    And here we go again… Daca as economisi niste timp, tare pretios ar fi, zic, fiindca as putea sa fac ce-mi place cel mai mult, sa-mi tin baietii in brate, sa-i pup, sa stam toti trei la povesti frumoase si sa construim amintiri !
    Off topic, te urmaresc zilnic, Printesa, si imi place mult cum scrii. Te apreciez pentru forta cu care le tii pe toate in doua maini mici de mamica, si cum te bucuri de minunea de a avea trei suflete perfecte de iubit !

  • Udeanu Georgiana spune:

    Toate mamicile pierd timp pretios cu treburile casnice si in aceasta situatie sunt si eu. Am o minune de fetita pe care o ador si careia as vrea sa-i daruiesc tot timpul meu.Din pacate, hainele nu se calca singure, mi-as dori sa existe o masina care sa faca asta, poate se va inventa in viitor, dar pana atunci ar fi o binecuvantare sa castig aceasta statie minune. Calc, deci am timp liber sa traiesc momente de neuitat cu fetita mea.:)

  • christiana murariu spune:

    Urasc sa calc!!!am si o strengarita care umbla de colo colo si e musai sa mai am o persoana care sa stea cu ea atunci cand calc :-)).asa ca am sifonierul plin de lucruri mototolite :-(((cel mai greu e atunci cand trebuie sa plec cu pitica la plimbare, pe langa toate cele pe care le car dupa mine mai am si stresul ca nu am nimic calcat de imbracat, iar daca suntem si sigure mami pleaca imbracata cu ce apuca( de obicei cu ceva necalcat). Bine ca fimea are in permanenta lucruri calcate.ar fi tare bine daca mamica ar arata ca fiica atunci cand plecam impreuna la plimbare:cochete si cu hainele calcate :-)))

  • dojo spune:

    Io nu calc. Punct 😀

    Fii-mea nu a avut nicio haina calcata, le spal, le las la uscat si le impachetez cu atentie si is drepte. Ambii suntem destul de ‘non-corporate’, asa ca din fericire nu avem costume/camasi de calcat. Tricourile nu le calc, iar le impachetez si gata. Chiar daca as avea pasiuni din astea, dupa ce stau cateva zile in dulap, chiar si impachetate la ‘dunga’ (am si eu piticii mei), tot cu urme de impachetare ies. Why bother?

    Da, daca as avea nevoie de activitatea asta mai des, statia in cauza chiar ar arata bine de tot… hmmm..

  • Ecaterina spune:

    Imi placea candva sa calc, acum de cand am 2 copii, am redus timpul alocat acestei activitati. Calc doar camasile sotului, tricouri sau bluze mai pretentioase si hainele bebelusului care inca nu are o luna de viata. Mi-as dori mult statia de calcat pt ca ma innebunesc cutele de la camasi! 🙂

  • Clau spune:

    Cu 2 saptamani inainte sa nasc, m-am apucat sa calc hainutele copchilului. Mi-am pus eu masuta la nivelul cel mai jos( eu stateam pe pat ca deh, eram huuuge) si am calcat vreo 2 spre 3 ore. M-am ales si cu o arsura urata la mana. In loc sa stau eu frumos in pat, linistita, sa ma uit la un serial ceva, am pierdut 3 ore din viata calcand. Sotu lucreaza in vanzari, are in jur de 3000 de camasi (sau cel putin asa par cand se aduna pe un scaun pe balcon, intr-un morman). Calc cam o data la 3 saptamani, vreo 25 de camasi. Hainele mele nu le calc never ever, desi unele ar avea nevoie :)))). Mama ma intreaba tot timpul daca asa „e moda” acum :)). Prefer sa fac orice altceva sincer

  • Claudia spune:

    Nu sunt o ciudata, dar mie chiar imi place sa calc haine…. :)). Dar, daca as avea o statie de calcat Phillips e clar ca totul ar merge mult mai repede si bebelina mea nu s-ar mai plictisi ( o am la purtator in timpul calcatului de haine). In timpul liber as mai face niste hainute printesei ( o noua pasiune recent descoperita).

  • Iulia spune:

    Nu-mi place sa calc, dar trebuie. As prefera ca in timpul alocat calcarii rufelor sa stau cu familia sau sa ma relaxez.

  • Mihaela spune:

    noi avem 4 fetițe,de 13, 8,3 ani si un an si patru luni.nu mi_a plăcut niciodată sa calc,suna f bine statia,poate m_as descurca cu ea,cu tot antitalentul meu.sau poate le_as învăța pe cele mari si scap de o grija…visez cu ochii deschiși….teanc de rufe avem,problema e cu pozatul.mulțumim

  • Irina spune:

    Sotul se imbraca doar in camasa. Ca e vorba de job sau timp liber. Camasa sa fie! Cand intra intr-un magazin se uita in primul rand la camasi. Cand e vorba sa luam un cadou pentru vreun amic fie ca e femeie sau barbat, tot numai dupa camasi se uita.
    Si uite cum subsemnata, gravida in 6 luni sta sa calce la camasile sotului si probabil ulterior ale juniorului.
    Asa ca statia asta mi-ar fi de mare ajutor. In timpul economisit mi-as odihni spatele destul de chinuit de dureri de gravida.

  • Oana Carstea spune:

    Nu imi place sa calc si evit pe cat de mult posibil (hainele le intind bine..si camasile si alte bluzite mai deosebite le pun pe umeras).. insa camasile sotului nu prea am cum sa le las necalcate.. Cele mai dificile sunt cele pentru evenimente (nunti, botezuri, etc.).. ultima metoda de a le calca si sa ramana calcate e sa le cald umede..dar umede..adica le spal, le storc si apoi ma pun pe calcat…tot procesul ajunge sa devina o sauna.. iarna nu as avea de comentat :D, dar vara a fost criminal, curgeau apele pe mine de parca ma uda cineva cu o stropitoare. Timpul economisit cred ca mi l-as dedica plimbarilor in parc sau gatitului unei prajituri delicioase.

  • Adriana spune:

    Mie imi place sa calc…ma relaxeaza doar ca am ffff multe de calcat si ffff putin timp la dispozitie. Calc seara dupa ce culc copilul…dar tare bine mi-ar prinde o statie care sa ma ajute sa calc muuuuult mai repede.

  • Rodi spune:

    Cand TREBUIE calc…de plăcere 🙂

  • Radda spune:

    Buna.
    In primul rand, La Multi Ani Sofia!!
    http://www.crestinortodox.ro/calendar-ortodox/sfanta-mucenita-sofia-fiicele-sale-pistis-elpis-agapis-121233.html
    Pana acum ceva vreme aveam aceeasi parere despre calcat, ca si Printesa: nu calcam nimic: lenjerii, tricouri, camasi, fuste……..Pe toate le scuturam frumos cand le intindeam pe uscator, apoi asa sifonate, mototolite, le impatuream si le depozitam in sifonier, de unde le apucam in graba si le tranteam pe mine fara sa-mi fac vreo grija ca port haine necalcate.
    Insa, au aparut 2 evenimente in viata mea care m-au facut sa imi schimb modul de abordare al calcatului:
    – 1. a aparut iubitul meu (de aprox. 1 an), care avand un job la birou si diverse intalniri de lucru, chiar are nevoie de camasi, pantaloni, tricouri……in general cam tot ce poarta trebuie sa fie calcat si sa arate ingrijit si sigur ca din dragoste pentru el si din motive de „nu aruncam banii pe fereastra sa platim pe cineva sa ne calce ci mai bine ii strangem pentru calatorii in diverse colturi de tara / lume”, am inceput sa calc destul de mult (sigur ca tricourile mele si fustele sunt in continuare la fel de necalcate din motive de lipsa de timp).
    – 2. am avut niste probleme medicale – anume o ciuperca ce mi-a dat (si imi mai da) ceva batai de cap, pentru care in afara de tratament, medicul mi-a recomandat sa calc toata lenjeria, pijamale, sosete etc.
    Cu ocazia acestor evenimente am descoperit ca imi place enorm sa calc! Imi place in special cand e racoare afara si in casa e caldut si bine, am ceva muzica pe fundal si eu ma asez langa masa de calcat si aburii imprastiati de fier miros a curat si toata casa prinde un miros de proaspat si curat. Problemele de care ma lovesc sunt 2: nu am suficient timp sa calc si rezervorul de apa al fierului de calcat se goleste mult prea repede si trebuie sa opresc des fierul, sa-l deconectez de la priza si sa pun apa. Daca am noroc sa castig o statie de calcat, as face treaba asta mult mai usor si cu drag! 🙂

  • elena serban spune:

    As fi fericita daca nu ar trebui sa mai calc vreodată, dar nu am eu norocul asta, jobul sotului meu necesita cămăși călcate la dungă si costum. Ce frumos ar fi sa mai vad culoarea fotoliului pe care am îngrămădit toate rufele adunate de pe sârmă si sa il folosesc intr-un mod mai inspirat si mai placut, cu o carte in mana si o cafea sau un ceai cald langa …sau motaind cu piticul in brate….sau uitandu-ne la un film bun împreună. Da, frumos ar mai fi…

  • Claudia spune:

    Eu calc aproape tot pentru membrii familiei, respectiv doi adulti si doi copii. Acum ne-am întors din concediu si am spălat vreo 10 mașini de rufe, nu ar încăpea in poza mormanul de călcat. Am mai primit sfaturi sa ma las de călcat dar nu pot.

  • Ana Maria Ene spune:

    Pana sa se nască bebelinul imi plăcea sa calc rufele, intr-o oarecare măsura ma relaxa si era un timp in care imi puneam gândurile in ordine. Acum as prefera sa pot dormi alături de bebe in timpul ala , iar cand ma trezesc rufele sa fie toate curate si călcate ca prin minune 🙂

  • Claudia spune:

    Salut printesa! Nici eu nu ma dau in vant dupa calcat, dar motivul meu eu unul mai rusinos: sunt total nepriceputa, sau cu doua maini pe stanga, sau cum vrei! Atata indrept la cutele alea de mai rau sifonez materialul. Unde mai pui ca nici rabdare nu am sa stau cinci ore la o camasa…Asa ca poate statia aia face treaba mai buna si eu o directionez asa frumos cu un degetel :))

  • Raluca Ghe. spune:

    Ce pot sa zic, pe mine ma asteapta cuminti, nederanjate si extrem de mototolite zecile de camasi ale sotului meu drag (eu am avut mereu grija sa-mi aleg haine care merg purtate si fara a fi calcate). Si nu doar ca sunt multe si colorate, dar au si zeci de cusaturi, cute, pliuri, nasturei si/sau capse, tot felul de embleme si insertii din diverse materiale, care necesita o rabdare si o atentie minutioase…pe care nu prea le am; calcatul lor in principiu m-ar relaxa (mi se pare ca ma pot gandi la o mie de lucruri ale mele cand fac asta) daca as avea instrumentul adecvat; altfel, devine o corvoada: calci pe o parte, se sifoneaza pe cealalta…stropesc fara spor camasile cum am vazut eu la mama (mamele astea ale noastre mereu fac minuni), apas cu toata forta pe fierul de calcat, crezand ca-mi vor folosi in sfarsit la ceva kg in plus…
    De aceea, imi doresc din tot sufletul sa castig stația de călcat Philips! Ca sa pot si eu invinge monstruletul colorat de camasi care ma pandeste cu maneci falfainde si ochi mari din butoni! Si ca sa reduc semnificativ timpul de calcat; sa ma bucur de citit, timp pentru mine, pentru sot si multe altele!

  • Andreea M spune:

    Eu calc aproape tot, dar nu imi place deloc. Calc hainele doar pentru ca nu imi place cum arata sifonate, dar mereu aman pana nu se mai poate. As prefera sa fac orice altceva: sa stau cu fetita, sa citesc, sa ma uit la un film, sa gatesc, sa fac curat. Daca stau sa ma gandesc bine orice alta activitate mi se pare mai interesanta.

  • oana spune:

    Negreșit, as sta mai mult cu copilul pe covor si ne-am juca. Așa nu aș mai tanji la râsul lui plin provocat de tati, in timp ce eu calc rufe…. deși zilnic îmi vine sa le calc în picioare.
    Fără să exagerez, maldarul de haine depășește ca înălțime copilu-mi de 1 an și 10 luni.

  • Diana Cojocaru spune:

    Buna, printesa! Nu ma satur sa ma uit la pozelr cu tine cu Ivan la piept….sunt fantastice. Revenind la subiect..nu imipace sa calc, deloc. Si cred ca mi se trage din copilarie, cand mama scapa de calcat chinuind copilul…adica je, punandu-ma sa calcaternuturi si camasile lui tata. Noroc mare ca al meu sot nu are un job cu tinuta office, ca fugeam incotro vedeam cu ochii. Asa, la ocazii, mai calc o camasa, ca doar il iubesc :))) si el pe mine, din moment ce nu il doare sa doarma pe asternuturi necalcate. Dar iaca avem un baietel, si ghici ce? Si camasi aferente. 🙂 si lui ii calc cu maaare drag, bine ca sunt mici si se calca repede. Nu ar fi rau sa am si eu o statie minund…poate asa prind dragsi de camasile lu’ tasu 🙂
    La multi ani Sofiei!!

  • Diana Cojocaru spune:

    Scuzati numeroasele greseli, acum am vazut…scriu de pe telefon si cu bebelin in brate 🙂

  • Oros Dorina spune:

    Nu-mi place sa calc , si calc numai ce e musai… in rest… niste haine putin boțite n-a omorât pe nimeni… mi-ar placea o statie de-asta smechera, poate as calca mai mult si mai bine (nici nu ma prea pricep la calcat, recunosc). Tare sunteti scumpi (tu si copilul tau purtat♡)

  • Alex spune:

    Am crescut intr-o familie de femei pentru care rufele calcate sunt sfinte. Mama are hainele asezate in sifonier la linie, nu doar calcate insa asezate pe culori, materiale, utilizare samd. Sora mai mare cu zece ani a mostenit acest defect de familie, desi e mandra posesoare a doi copii – baieti amandoi. Hainele la ea in casa sunt fie calcate, fie nu sunt deloc.
    Eu m-am dezis de aceasta practica atat de mult incat, atunci cand m-am casatorit, sotul meu a trebuit sa jure, pe langa clasicul ”la bine si la rau” si ”la cat mai putine camasi necalcate”. Totul a fost frumos in luna noastra de miere lipsita de rufe calcate, pana anul acesta cand am aflat ca voi fi si o viitoare mamica. Si, desigur, luna de miere s-a terminat caci printre multiplele lucruri care mi-au fost explicate de alte mamici cu mai multa experienta decat mine s-a aflat si faptul ca va trebui sa adopt un comportament mai responsabil in ceea ce priveste calcatul hainelor. Acum, nu stiu daca voi reusi in totalitate insa sper, cu ajutoare pricepute, sa evoluez nitel in acest sens.

  • Rdk spune:

    Imi doresc si eu fierul de calcat minune! Poate asa nu ma voi mai simti vesnic indatorata mamelor care imi calca si nici nu voi mai astepta momentul prielnic in care copilul sa vrea sa stea cu altcineva, eu sa fiu odihnita & sa nu imi doresc sa ma ocup de hobby-urile mele…

  • Emilia U. spune:

    Paaaai, incep cu poza -am share-uit poza ta, de dragul vostru, pe face…
    La eveniment noua (mie si fetei) ne-a placut, desi nu prea au respectat programul si conexiunea la net ne-a dat bataie de cap…doar ca voi ati plecat prea repede pentru gustul nostru, dar de, cu doi pitici am inteles. Am castigat o experienta placuta, idei interesante, incercam si noi sa mancam sanatos, Olivia este foarte delicata si diafana, tu -superba si dragul de Ivan, absolut delicios, numai bun de pupat, dar am incercat sa nu invadam intimitatea mamicii (ar fi trebuit sa intram in bluza ta la propriu…).
    Ne-a cam placut statia de calcat si mie si fetei, dar na, eu una nu as da atatia bani pe una, mi se pare prea mult. Dar ne incercam norocul aici – multumim pentru oportunitate!
    Cat despre monstruletul meu, pffff, as putea deschide orice dulap si unul sa se reverse, pentru ca la sot , doua fete de scoala si eu cu munca la birou, na, se strang cam multe, desi nu calc decat strict necesar. Zi buna sa ai!

  • Elena spune:

    Cand am vazut postarea ta despre calcat i-am citit-o tare sotului meu. Eu nu calc niciodata, nu am timp si nici nu imi place. Camasile sotului le ducem la curatatorie. Cand eram mica mai calcam la mama acasa cate un prosopel, acum nu. Am si un bobocel de 11 luni, nici lui nu i-am calcat niciodata si nu a avut probleme. Dar, daca as avea o statie din asta cu siguranta as calca, macar saptamanal cate ceva, mai ales lucrurile mai fine, din matase.

  • Andreea spune:

    La noi acasă, muntele de rufe care trebuie călcate e, de fapt, un fel de lanț muntos infinit :)) Și asta pentru că mie, sensibiloasă foc și alergică la …. Doamne, cât de lungă e lista, mi s-a recomandat de fiecare dată, de fiecare medic pe care l-am văzut, după analize de tot soiul și testări peste testări, să calc cu aburi absolut tot, de la șosete, lenjerie intimă, până la ultimul colț de cearșaf din dulap 🙁 M-am conformat,(de nevoie, din disperare) cu toate că nu îmi place să stau cocoșată cu orele, până pic, să tot calc rufe. Și când zic GATA, am terminat, să o iau de la capăt. Soțul nu e așa sensibilos, dar jobul lui cere înțolire la dungă ! 🙂 Eee…cu stația ar merge treaba ca unsă. Ar fi ca un fel de … încă 3x eu, care m-ar ajuta să reduc substanțial timpul, munca, oboseala și nervii(mai ales când mai ard câte-o bucată de haină; se mai întâmplă!). Iar cu timpul liber, m-aș bucura să-mi văd mai des rudele, prietenii, lumea în general, aș mai meșteri la accesoriile handmade pe care le făceam înainte, aș dispărea cu soțul, măcar câte-o oră cu bicicletele sau la pas, să ne bucurăm de noi, de vreme, de natură 🙂

  • Adri_ spune:

    Inainte sa raman insarcinata calcam si eu tot. Apoi, cu burtica mare, am renuntat la cearceafuri gandindu-ma ca in dimineata urmatoare oricum nu se va mai observa. Am nascut si hainutele fetitei au luat locul hainelor mele la calcat. Hainele sotului sunt in continuare calcate. Am renuntat sa mai calc si hainele de casa. Intai ale noastre, apoi, pe masura ce eram solicitata tot mai mult de fetita, am renuntat sa-i mai calc si hainutele ei de casa. Si la mine se strange monstrul maaare, cat doua-trei masini de mare, pana cineva iese cu fata pe afasra si eu apuc sa calc din ele. Acum am un nou principiu: le calc atat cat sa se vada ca au fost calcate dar s-au sifonat la purtare :)) Si nici fierul meu, tot Philips dar slabut, nu ma ajuta extraordinar. Unul nou si performant o sa fie un cadou excelent pentru mine!

  • Carmen spune:

    Nici eu nu sunt prietena cu fierul de calcat. Nu mi-a placut niciodata aceasta operatiune. Am grija cand usuc rufele sa le scutur putin si sa le pun pe umeras, daca este cazul. Cu toate astea, mai trebuie sa bag si masinaria in priza. Trebuie sa calc camasile si pantalonii sotului, care numai asa merge la serviciu. Ale mele toale … incerc sa fie din materiale care nu necesita calcare, insa nu reusesc mereu. In ultima vreme profit la maxim de a mea mama, care vine cam saptamanal sa ne calce rufele. De fapt vine ca sa ii calce ginerelui, ca ii e mila de el cand il vede cu tricourile necalcate (ce nu poarta la munca, nu se calca – logic). Ma gandesc ca o statie ar usura munca (a mea sau a mamei). Sau poate cine stie, asa ar incepe sa imi placa sa calc (desi slabe sanse). Si poate scap si eu de mormanul ala mare de haine de calcat.

  • Cristina D spune:

    Am povestit si data trecuta, eu calc de drag, sa pot sa mai prind cateva episoade din Dr. House, chiar daca aceasta activitate incepe de obicei dupa 23.00 si se prelungeste pana spre 00.30-1.00. Cum masina de spalat merge aproape zilnic (stam la curte, copilul se distreaza cel mai tare cu apa si noroi, asa ca il schimbam de cate 3-4 ori la intervale destul de scurte), monstruletul creste vazand cu ochii. Aseara am trisat putin, caci toate hainele de vara care nu au prins rand sa fie calcate pana acum au intrat la pastrare, asa ca teancul de rufe necalcate s-a injumatatit. Ocolesc de vreo doua luni niste fete de masa imense si am o mare problema cu cateva camasi care, oricat de mult ar fi aburite si calcate, tot sifonate ies de pe masa de calcat. Pentru ele, m-ar bucura statia de calcat. Si pentru timpul de care in loc sa-l petrec cu ochii in monitor, l-as petrece dormind 🙂
    PS Iv este adorabil la pieptul tau!

  • Carmen spune:

    Nici eu nu sunt prietena cu fierul de calcat. Nu mi-a placut niciodata aceasta operatiune. Am grija cand usuc rufele sa le scutur putin si sa le pun pe umeras, daca este cazul. Cu toate astea, mai trebuie sa bag si masinaria in priza. Trebuie sa calc camasile si pantalonii sotului, care numai asa merge la serviciu. Ale mele toale … incerc sa fie din materiale care nu necesita calcare, insa nu reusesc mereu. In ultima vreme profit la maxim de a mea mama, care vine cam saptamanal sa ne calce rufele. De fapt vine ca sa ii calce ginerelui, ca ii e mila de el cand il vede cu tricourile necalcate (ce nu poarta la munca, nu se calca – logic). Ma gandesc ca o statie ar usura munca (a mea sau a mamei). Sau poate cine stie, asa ar incepe sa imi placa sa calc (desi slabe sanse). Si poate scap si eu de mormanul ala mare de haine de calcat

  • woolie spune:

    Buna, niciodata nu mi-a placut foarte tare sa calc, am noroc cu un sot care nu se omoara cu camasile si care chiar prefera sa iasa botzit din casa, aproape ca ma rog eu de el sa-i calc tricoul si el ma refuza :D. Oricum mi-a donat si masa de calcat asa ca in afara de hainele de bebe (ca trebuie sa vina acusica si parca nu ma-ndur sa le las necalcate ca poate-i ies bubite si tot eu sufar) nu calc aproape deloc! MI-e greu fara masa si cu fierul asta de calcat al meu!

  • Sanislav Dana spune:

    Bun articol, buna stația de călcat , eu sper sa o am, îmi doresc așa ceva de aproximativ un an, dar … Nimic pana acum. Îmi place sa calc, îmi place sa simt haina călcată, dar vreau si timp liber pentru un tur de alergat cu printul din dotare sau pentru o plimbare cu soțul…. Pana atunci calc cu fierul meu, relativ bun, dar visez cu ochi deschisi la ea…. La stația mea……

  • steffy spune:

    Eu nu calc si nu imi place, daca ar fi dupa mine, as merge cu toooate hainele punga pe mine. In schimb calca mama, tot ce se poate, inclusiv lucruri care nu vad lumina soarelui decat pe sarma, la uscat(pijamale, prosoape, lenjerii). Mi-e tare mila de ea cand o vad cum sta cu orele in picioare pana da gata cate un munte de rufe mototolite. Dar e asa usurata cand vede gramajoarele alea de haine perfect calcate si impaturite incat mi-ar placea mult sa ii fac asa o bucurie si sa-i multumesc ca imi calca si acum, la 22 de ani, toate hainele. Asadar de-asta mi-ar placea statia, nu pentru mine, eu probabil n-o so ating decat asa, sa ma uit daca e draguta, daca e grea, la culori si butonase. In schimb pe mama mi-ar placea s-o vad citind sau ingrijind flori in timpul ala pe care il petrece in picioare, inconjurata de abur…

  • Florina Mihaela spune:

    De cand am nascut-o pe Sofia (1 an si 4 luni) calc de zor, cel mai mult pt ea. Nu ca as fi impatimita dungilor, dar de cand ne-au spus la cursul de puericultura ca e mai bine pt pielea copilului, nu ma mai pot opri din calcat; iar dupa ce a facut si dermatita atopica, mai al naibii m-a apucat. Sotul de abia isi mai strecoara si el niste camasi pentru serviciu printre lucrusoarele copilului, ca a ramas pe locul doi. As investi intr-o statie de calcat, dar tocmai ce mi-am cumparat masina de spalat vase, ca pierdeam ore intregi si cu ele. As avea inca atat de multe de facut in timpul ramas liber…ca nici nu stiu ce sa aleg.
    Oricui va castiga acest minunat premiu, sa-l foloseasca sanatoasa pentru o familie sanatoasa!

  • AlexaM spune:

    Salutare!
    Si eu calc, de nevoie…..
    Mi ar placea sa câștig pt ca, serios va zic, nu am castigat niciodată nimic.
    Desigur ca execut această manevra doar cand doarme puiul mic de 1 an si 2 luni.

  • Gabriela spune:

    Si eu calc tot de cand sunt la casa mea. Era o activitate care ma relaxa maxim deci nu aveam teancuri de haine. De cand cu bebe, timpul s-a redus dramatic si asa am ajuns sa am capite de haine de calcat. Statia asta mi-ar usura viata. Am si poze doveditoare a muntilor care m-au invadat.

  • Valentina A. spune:

    Buna printesa,

    Sincera sa fiu eu am din cand in cand niste delusoare de haine care asteapta sa fie calcate. Asta si pentru ca masina de spalat merge destul de des si din pacate timpul uneori este insuficient si pentru a calca la timp.Calc in special multe camasi pentru sot si lucrusoarele baietilor mei. Nu pot sa spun ca urasc calcatul, dar as putea sa dorm sau sa citesc pentru ca de obicei calc seara dupa ce adorm gemenii mei dragi.

  • Alina spune:

    Buna. Inainte sa apara piticul, calcam rar pt mine cate o camasa si f rar pt al meu, cate o camasa sau un pantalon. De cand a venit Matei calc numai pentru el. 🙂 ale noastre se strang in sifonier in asteptarea unui ajutor..sper ca ajutorul sa vina de la Philips. Sa ai o zi de toamna frumoasa, printesa!

  • Ileana P spune:

    Nu prea am avut parte de haine calcate si nici de calcat haine pana sa ma casatoresc, iar atunci am inceput sa mai calc cate o camasa (pe care niciodata nu am reusit sa le fac sa arate perfect :(). De cand a aparut pe lume fetita noastra practic „sportul” asta tot mai des si tare mi-as dori sa am un aparat dintr-acesta performant care sa faca o treaba buna intr-un timp mai scurt.

  • Alexandra spune:

    Buna, printeso! Chiar vroiam sa incep sa scriu cateva comentarii la unele articole si cel de astazi mi-a dat ocazia sa incep. Eu nu obisnuiesc sa calc pentru ca am un fier cam vechi, nu stiu sa il reglez in functie de material si imi e frica sa nu stric vreo haina si sa imi sara sotul in cap. Asa ca il las pe el. Cand are chef. Adica rar. Daca statia asta este ca in descriere, m-ar salva si mi-ar da ocazia sa arat ca stiu sa calc:D

  • Roxana I spune:

    Calc, dar nu din placere, ci mai mult necesitate. Sunt studenta la Medicina Dentara si nu prea pot sa merg cu halatul sau cu hainele necalcate. Acum am inceput sa fac practica si la un cabinet particular, deci timp liber va fi cu atat mai putin. Mi-ar place sa am o astfel de statie de calcat, probabil as reusi sa mai castig putin timp.

  • andreea b spune:

    Buna printesa,
    Sincer nici mie nu mi-a placut sa calc niciodata si sunt perfect deacord cu tine ca este o pierdere de timp foarte pretios, mai ales cand ai un prichindel de 1an jumatate. Insa eu petrec zilnic cel putin o ora calcand. Nu din placere! Doar pentru ca asa trebuie si fiindca al meu prichindel murdareste 4 randuri de haine pe zi, plus sotul un rand, plus eu care, dupa ce ies cu bebe pe afara arat de parca m.am tavalit pe jos- si asta de doua ori pe zi :-). Sa nu mai spun cum arata canapeaua cand mai ratez cate o zi. Asa ca poate poate am noroc si castig eu .

    Zi frumoasa sa ai!

  • Alina Tuturuga spune:

    Buna,

    Mi-ar placea muuuult sa castig statia din mai multe motive. Primul ar fi ca si eu si sotul meu lucram in domenii in care tinuta office este obligatorie 80% din timp. Deci vreau nu vreau- tre’ sa calc!

    Al doilea si la fel de important- stau in garsoniera si Eva are 1 an. O combinatie funny si periculoasa in acelasi timp: daca imi ia prea mult timp, vine Eva si imi arunca rufele si trage de firul fierului. In timp ce doarme, trebuie sa fiu foarte rapida si silentioasa- altfel o deranj. Ceea ce nu-mi iese mereu cu actualul fier de calcat.

    Deci, dupa cum vedeti, ar fi minunata pentru mine o asemenea statie 🙂

  • Neli B spune:

    Mda, calc pt sot si copil. Calc mult. Atat de mult incat de fapt imi calc in picioare stima de sine. Nu exagerez, dar ce bine mi-ar prinde acele 3-4 ore din noapte in care calc….daca nu as calca. As citi o carte ( mor de dor sa stau comod pe bucata mea preferata de canapea, cu o carte buna in mana), as vizio a un film, as scrie despre copilaria mea minunata.
    Dar, cand vad muntele de haine, imi dau seama ca dorintele mele sunt departe de a fi implinite.
    Am ajuns sa cred ca nu mai am scapare. Ne crestem singuri copilul, fara bunici, frati, surori sau bona.
    Ziua e pt cel mic, noaptea pentru…calcat.
    Te pup Printeso 🙂

  • CristinaM spune:

    Propria mana si-a calcat-o cineva vreodata?
    Aveam vreo 4 ani, era ziua de dinainte de a pleca la mare, bunica venise la noi s-o ajute pe mama cu una-alta, ai mei parinti erau plecati la cumparaturi.
    Eu imi chemasem la mine o fetita din vecini sa ne jucam.
    Bunica a intins masa de calcat in sufragerie, rufele erau in dormitor.
    Calca ce calca, apoi se mai ducea in dormitor dupa alte rufe…

    In mintea mea de copil ghidus am vrut sa-i facem o fasa bunicii: ne-ascundem sub masa de calcat si cand se intoarce, tup! O ciupim de picioare, ea se sperie si mooaammaaa ce o sa ne mai distram!!!
    Numai ca bunica intarziain dormitor, noi deveneam nerabdatoare…am dat sa ies de sub masa sa ma duc sa vad de ce intarzie bunica! De-a busilea, in 4 labe, am dat sa ies, insa am pus o mana pe firul fierului de calcat si fierului mi-ai vazut pe mana stanga. Nu-mi aduc aminte durerea, ci doar gandul ca n-am unde spune fierului de pe mana, decat pe covor si aveam sa-l arda si aveam sa Fiu pedepsita. Asa ca, cu mintea de copil nataflet, am lasat fierului pe mana, am inceput sa urlu, bunica-mea a tzasnit din dormitor si m-a salvat, nu inainte insa de a aveam toata mana (opusul palmei) arsa rau!
    Miere, galbenus de ou, unguent cu uleiul de peste, camera de garda la spital…asta imi aduc aminte.
    Si-mi mai aduc aminte ca am plecati la mare, in fiecare zi mergeam insa la spital pt toaletare, toata vacanta m-am jucat in nisip, in apa, tin and mana stanga in sus, sa n-o contaminez…de cosmar pt in copil de 4 ani.
    Am in continuare ditai semnul pe mana…
    Acum am si eu in Bebel de 4 luni jumate…ii calc (Inca) toate hainutele cu toata dragostea, dar nu pot sa nu ma gandesc ca ne-am patit eu, I se poate intampla si lui…
    Voi continua sa calc…imi place…ma relaxeaza…imi goleste mintea…
    Oare statia de calcat o fi mai safe? Mai stabila? Mai greu de daramat/ teas/ cazut?

  • Dana R. spune:

    Eu calc tot ce imbracam afara, chiar si blugii, iar fierul de calcat pe care il am acum da semne de oboseala. Mi-ar prinde bine o statie de calcat, mai ales pentru calcarea camasilor…. urasc sa calc camasi…

  • Monica spune:

    Buna,
    mi-ar placea sa castig statia de calcat…sunt nevoita sa calc hainele celei mici, pe sot chiar nu ma lasa inima sa-l trimit la job ca vai de el. Cel mai greu mi-a fost asta vara cand au fost zilele toride si teancul de rufe crestea vazand cu ochii si m-am chinuit intr-o noapte, curgeau apele…:)

  • Alinutza spune:

    wow, asta da concurs! Oare ce femeie nu-si doreste un astfel de obiect ptr calcat.

    pentru mine calcatul a fost intodeauna o problema; sa nu mai spun ca aceasta operatiune mi-a adus si o gramada de probleme fiindca in clasa a 10 – a nu am potrivit bine fierul pe suport si am ars mocheta ( fier d’ala care se punea pe gratar, fara termostat sau alte chestii).
    In primul an de facultate am facut praf o camasa fiindca am setat temp gresit dar bomba cea mare am facut-o acum 3 ani cand am calcat pe pat, am uitat fierul in priza si am ars bunatate de saltea superortopedica.

    Imi doresc o astfel de statie, am avut ocazia sa testez una care avea un pret aproximativ de 1000 lei. Senzatia care o ai in momentul utilizarii acestui aparat este alta si nu poate fi descrisa ca si calcat! Eu calcatul il asociez cu un fier greu,incins, incomod de utilizat, din care ori ies aburi ca la balamuc ori nu ies deloc iar atunci ai senzatia ca se va lipi. Statiile de calcat Philips aluneca foarte placut, nicio clipa nu este tentata sa ridici fiindca se lipeste.

  • Claudiu spune:

    Discriminare! Concursul se adresează numai doamnelor cărora le vine greu să calce şi care au un morman de rufărie boţită, păi eu sunt domn din când în când (uneori măgar), nu las să se strângă ditai muntele, şi îmi place să calc! Şi vreau o staţie de-aia!
    M-am uitat atent la filmuleţ, nu le ai deloc 😀

    • Lori spune:

      Ma simt cumva obligata sa dau un raspuns, fiind una din posesoarele unei fotografii cu morman de rufe botite…Cand ai un copilas mic, pe nimeni sa te ajute (si cand spun nimeni, e …nimeni), sotul mai mult plecat pe drumuri, ca asta e jobul, o casa pe care vrei s-o tii pahar ca bebelina mai sta pe jos si pune mainile peste tot, o terasa care trebuie spalata des ca mai petrecem vreme si pe-acolo, o curte de ingrijit cu trandafiri frumosi care mai trebuie si ea curatata de buruieni…Cand ai toate astea, lasi cumva la urma ce nu arde, ce nu e prioritar.In cazul meu, rufele raman pe ultimul loc, calc treptat, ce e nevoie urgent…dar degeaba scade teancul daca vine altul peste. 🙁 E greu…

  • OanaC spune:

    Eu sunt nevoita sa calc des, cineva la noi acasa lucreaza la banca :)). Si petrec 2-3 ore calcand, poate iti trimit o poza duminica cu gramada. 🙂

  • DianaM spune:

    Eu calc tone de haine. Mai ales pentru sot care e nevoit sa se imbrace la job in camasa si costum. N-ar fi chiar o corvoada calcatul asta daca nu as avea nevoie de timp pentru Stefan si Ioana, minunile mele dragi. Stefan e de cateva zile „scoler” asa ca va trebui sa calc si pentru el camasi, iar Ioana are 5 luni. Recunosc ca pe ea am mai lasat-o si „necalcata” dar mai sunt hainute pe care e musai sa le calc. Eu am ajuns sa plec cu hainele necalcate. Oricum nu mai ies din jeansi si tricouri :))
    O statie din asta de calcat ar fi binevenita… zic… asa ca imi urez noroc 😉
    Ca sa ma crezi, ti-am trimis si mail cu teancul de rufe necalcate. Si ca sa fiu sincera, mai am unele la uscat, iar camasile si pantalonii necesare sotului la job saptamana asta le-am calcat deja sambata 🙂

  • Tonia spune:

    Mie nu imi displace total actiunea de care e vorba dar… as vrea sa dureze mai putin, ca sunt o gramada de alte lucruri mai placute pe lumea asta, cu atat mai mult cand ai doi copii mici. Asa ca, pana se inventeaza masina de spalat-uscat-calcat (si pus in dulap, eventual…), m-as bucura sa castig statia oferita de Philips si prezentata atat de frumos de tine si de Iv 🙂

  • meg spune:

    Eu nu vreau neaparat in concurs, ca nu as calca nici macar cu statia-minune (poate doar sa-mi cadorisesc soacra..), dar mi-am amintit apropo de tema zilei cum „calcam” in studentie blugii si bluzele de toata ziua:
    1. se lua una bucata scaun cu spatar si una bucata iubit (actualmente sot :D)
    2. personajele se plasau de-o parte si cealalta a scaunului
    3. se fixa scaunul cu un genunchi
    4. se tragea frumos piesa vestimentara inainte si inapoi, de a subsemnata la iubit si viceversa de vreo 10 ori peste marginea spatarului.
    5. Ta-daaa.. ca scosi din cutie si alta nu!

    Apoi am mai avut o etapa (post-copil nr 1) in care imi calcam uniformele pentru serviciu (spital) intinzandu-le pe una din pernele mari si plate (si detasabile, desigur) de la canapea si netezindu-le bine. Pana am aflat de la o colega ca uniforma ei este la fel de impecabila ca a mea, fara calcat. Citez: „Oricum se intinde pe mine si chiar si proaspat calcata se sifoneaza pana la sfarsitul zilei.”. A fost probabil ultima oara cand am calcat in viata mea.
    Acum sunt post-copil nr 2 si am descoperit cat de pumoasa e viata fara calcat! 🙂

  • Alanaida spune:

    Am nascut acum trei luni o fetita atat de superba incat are niste dotari extra fata de toti bebeii de pe planeta. Simte frate camd vreau sa fac ceva prin casa. Indiferent ca e vorba de gatit, spalat vase , rufe, udat flori sau calcaaaaaaat !! Ma innebuneste uneori, parca are un senzor, zau asa ! Si se pune a mea pe un racnit/ urlat/ zbierat de tre sa las TOT din mana si sa aleeeerg la ea… Nu are nimic, vrea povesti si gangureli. Apoi ii e foe, apoi vrea schimbata, e alergica si trebuie spalata la fundulet si uite asa vine sotul seara de la munca si gaseste asa: plantele ofilite, niste cartofi semicuratati pe blatul de bucatarie, ceva ars pe aragaz , monstrulet de haine nespslate sau ude inca in masina, una bucata nevasta epuizata, transporata, nemearsa la baie de la amiaz . Si diplomat cum e zice: hai sa te duc sa mananci si tu o pizza la benzinarie in centrul satului si da sa ia o buleandra pe el. Surpriza!! Crezi ca gaseste? Ajuta-ma printeso sa ies si eu cu al meu la cate o pizza din cand in cand, fie ea si la benzinaria din centru satului!

  • Cristina Iorgulescu spune:

    Buna,
    nici pt mine calcatul nu este activitatea favorita, ba mai mult am incercat
    de multe ori sa trisez si imediat ce scotea hainele din masina sa le pun pe umeras la uscat
    ca sa stea cat „drept”.
    Mi-ar placea sa castig statia de calcat. Am incercat-o si am remarcat ca te ajuta sa
    economisesti timp si ma ajuta sa evit „surprizele” cand se intampla sa uit fierul de
    calcat pe vreo haina.
    O zi cat mai frumoasa

  • Simona jugastreanu spune:

    Eu calc din obligatie.. Si acum am 2 copii, deci e jale. Mi-as dori statia ca sa pot sta mai mult timp cu fetita mai mare, care e frustrata si face crize de gelozie si isterie… Multumesc!

  • Thebanjer spune:

    Eu recunosc: nu calc. Nu am mai calcat de trei ani siiii ceva de acum, in afara de doua camasi de-ale consortului intr-o zi cand am avut o urgenta :)) Si se intampla asta pentru ca exista pe aceasta lume o doamna foarte draguta care vine la noi o data pe saptamana si, printre altele, calca MUNTI de haine 🙂 Si e minunat! Deci, daca as castiga statia, ea ar fi cea mai fericita, nu de alta, dar inca mai lucreaza cu fierul de calcat pe care mi l-a cumparat mama in anul intai de facultate, cand am venit in Bucuresti :)) -Si poate as mai calca si eu din cand in cand?

  • Bianca spune:

    Trebuia sa faci concursul asta saptamana trecuta cand abia ne mutasem si tot ce am scos din saci si trebuia calcat zacea intr-un morman urias pe canapea. Din pacate, nu l-am imortalizat. 🙂

  • Ralu spune:

    Monstruletul meu e prezent in toate pozele cu Luca la joaca in living. E elefantul meu mare din camera. Cum simt ca l-am domolit, in cate o noapte de elan, cum creste cu nerusinare si mai mare. Uneori cred ca am mai multe rufe la calcat decat in dulap. O sa ma ingroape intr-o zi…
    Bafta tuturor calcatoreselor!

  • Madalina spune:

    Pe mine ma inerveaza tare timpul pierdut… dar senzatia de tricou calcat sau pijama calcata dupa o zi istovitoare… MERITA!

  • Ursa spune:

    Eu mereu am urat sa calc si am evitat activitatea cat de mult am putut prin haine „necalcabile”.
    Pana cand m-am maritat si a trebuit sa infrunt diavolul in persoana camasilor Lui de birou cu maneca si fara.
    Diavol care de cand a aparut bebita rade la mine in hohote ca de,… ca proaspata mamica,.. calc tot ce e al Ei.
    Deci da, vreau sa ma inscriu si eu la concurs ca sa am timp mai mult pentru cele mai importante doua persoane din viata mea.

    Asta e teancul meu de calcat pt moment:
    http://i.imgur.com/HahQf83.jpg

  • Simona spune:

    Nu imi place sa calc(privesc in alta parte mereu cand se strange pe fotoliu mormanul de rufe proaspat spalate), dar imi place ca hainele mele sa fie calcate…ca asa e in viata :), nu suport sa imbrac ceva necalcat. Am noroc cu mama mea care calca ea si eu doar o ascult cum se vaieta ca iar are de calcat si ce obositor e. Si o inteleg, dar cineva trebuie sa faca si asta. Chiar m-am enervat f rau in ultima vreme pe fierul meu, nu zic firma ca sa nu-l mai fac si eu de rusine si ma bucur ca a aparut acest nou model de la Philips. Daca nu-l castig, il pun sigur pe wishlist si cine stie, poate intr-o zi o statie din asta va fi si in casa mea.

  • Mariana Stoian spune:

    Buna, tuturor!
    Ma bucur sa va duc la cunostinta faptul ca am fost prezenta la aceasta minunata prezentare a statiei de calcat Philips.Ma bucura inovatiile aduse si sper eu prezente in viata noastra, inovatii precum aceasta statie speciala de calcat Philips, care pe langa marele beneficiu de a calca orice fara a schimba termostatul, ne aduce avantajul atat de pretios al timpurilor noastre si anume acela al castigarii timpului liber pe care sa-l putem petrece in cele mai minunate moduri, alaturi de cei dragi noua.Asadar calcatul de calitate poate aduce momente de pura fericire in viata noastra!!!!Va multumesc ca existati!!!
    Mariana Stoian

  • Ana spune:

    Urasc sa calc rufe, dar macar o data pe saptamana trebuie sa calc. Nu se pot inventa doar haine care nu se sifoneaza?
    De obicei calc un morman de haine. Pierd cateva ore bune, iar apoi imi dau seama ca bucuria de a avea hainele calcate nu va tine mult, va trebui s-o iau de la capat, curand. Alta saptamana, alte rufe spalate, apoi calcatul… In timpul acesta as putea, in schimb, sa am mai multa grija de mine, sa ma odihnesc putin, sa petrec timp cu familia, sa citesc cateva pagini dintr-o carte… Orice, numai sa nu calc rufe.
    Apropo: ceva comentarii monstruoase pe aici, pe la postarea-concurs? Despre reclame, principii princiare morale incalcate, etc.?
    M-as mira… (Am fost cam diabolica, nu? Hi hi hi) 🙂

  • ivette spune:

    Nu calc de placere ci de nevoie. Am adoptat obiceiul de a usca direct pe umeras camasile si bluzele sa imi fie mai usor – si este. Dar nu e suficient. La statiile astea oare merge si calcatul pe verticala? Just asking..

  • Monia spune:

    Cu amaraciune in suflet trebuie sa spun ca din pacate trebuie sa calc. Amandoi, atat eu cat si husbandul, suntem profesori. Eu sa zicem ca mai merg cu o bluza cu mine, cu altceva decat camasa, dar el, zilnic, dar zilnic poarta camasa. Cum sa te prezinti sifonat in fata elevilor? Iarna mai fentez ca ii clac doar gulerele si manecile daca poarta vesta, dar in rest… Ahhh, si neferictele lui de tricouri trebuie iar calcate… In fine… de as avea aparatul asta, hmmmm, as avea vreme sa ma joc cu bebe, sa beau o cafea sa mai citesc o carte sa sa sa…. multe altele.

    P.S. urasc si sa gatesc si sa fac curat si sa intind haine si etc. Dar nah, de voie de nevoie le fac 😀

  • Geo spune:

    Mie nu imi trebe motiv in casa sa ma apuc de calcat. Asa ca zic pas. 😀

  • Cristina spune:

    Hmmm…ce-as face cu timpul liber? As mai citi și eu ceva, că de când am revenit la muncă nu am mai avut timp, abia mai intru și pe fb de 2-3 ori pe săptămână, și asta de pe telefon. De călcat am zilnic câte ceva, parcă nu se mai termină 🙁

  • Antonica Cristina spune:

    A trebuit sa nasc 3 copii ca sa ajung la performanta de a ma lasa de calcat, iar asta pentru oricat as munci teancul, monstrul, scaunul sau canapeaua dedicata rufelor pentru calcat nu se termina niciodata.

    Trebuie insa sa recunosc ca tanjesc dupa mormanele de haine gata calcate; intra se aseaza si arata mai bine in dulapuri 🙂

    Spor si succes tuturor, la castigat sau la calcat!

  • Gabriela spune:

    Offf … Chiar atât de ușor este cu aceste stații. Eu am un philips de vreo 6 ani si săracul a călcat mmmulte haine. Revin eu cu o poza 🙂 sincer uneori chiar am chef sa calc, ma linisteste si ma relaxeaza, dar nu atunci cand am peste 10 camasi de călcat ca na el asta poarta la birou. Sunt obsedată de haine călcate si dungi la camasi, inclusiv rochitele mandrudei le calc :)))) clar dacă mi-ar lua mai puțin m-as bucura ca as petrece si mai mult timp cele mai importante 2 persoane din viața mea.

  • Codruta spune:

    Inainte de copii calcam aproape toate tot. Acum, calc doar ce trebuie si asta doar cand am timp. Timpul castigat l-as folosi pentru a iesi cu copiii din casa, evident.

  • Andreea spune:

    O sa fiu sincera si o sa iti spun de la bun inceput ca eu nu calc. Hai poate, doar cu ocazii speciale. Inainte de calatorii sau stiu eu ce petreceri. Dar si atunci, al meu om, mult mai calm ca mine, preia sarcina calcatului. Eu stiu din start ca degeaba ma obosesc. Oricum cand ajungem la destinatie, hainele impachetate si calcate la dunga, ajung mai sifonate decat atunci cand le-am scos din masina de spalat. Le-o place tare in valiza, or incinge o petrecere, stiu eu?
    Daca vreodata o sa pun mana pe vreo masina d-asta de calca aproape singura, apoi iti spun ca timpul acordat calcatului nu s-ar injumatati. El s-ar inmulti de zeci de ori. Ca nu-mi displace tot procesul asta, doar ca sunt stangace. Si oricat plimb eu acum masina pe gulerul ala, la final tot plin de pliuri iese.

  • Ioana spune:

    Si eu urassssc sa calc, as face orice alta activitate casnica doar sa nu fiu nevoita sa calc. Din pacate trebuie sa calc in fiecare seara atat pentru mine cat si pentru sot. Cu toate astea, tot nu reusesc sa fac hainele sa arate impecabil si tot ramane cate o cuta pe ici pe colo. Timpul economisit l-as petrece cu sotul si pisica din dotare 😀

  • Vilma spune:

    Imi place sa calc, dar o fac rar, atunci cand e absolut nevoie. Nu calc decat camasile si uneori fuste sau pantaloni. Acum din ce in ce mai putin, hainele de gravida, in special rochitele mele, nu cer a fi calcate. Dar dupa ce o sa vina bebe…habar nu am cum o sa fie. Dar sunt convinsa ca toate electrocasnicele astea moderne salveaza o groaza de timp. Nu gatesc fara sa folosesc robotul sau blenderul, as fi nefericita fara masina de spalat vase. Castig mult timp folosindu-le. Timp pentru leneveala, relaxare, citit si plimbari afara. Asta acum. Din decembrie, timp mai mult petrecut cu bebe.

  • Amza Florentina spune:

    Neata! Calc doar cand nu mai am nimic de imbracat.. si cand nu calc eu, noroc cu mama, ne mai calca ea! Si ma bucur ca le calca pe ale fetei 🙂
    cred ca ar veni mai des sa ne calce daca ar avea o statie de calcat.. 😀 sau poate.. mi as face eu curaj!!

  • Elena Ene spune:

    Buna!
    Am fost la evenimentul din Herastrau! Mi-au placut: statia de calcat, esarfa din matase primita cadou, intalnirea cu atat de delicata si frumoasa Olivia Steer, locul ales, in parc, intim si amenajat potrivit pentru prezentare; te-am remarcat si pe tine cu bebelusul cel cuminte la piept.
    De calcat, calc! Rareori de placere, de cele mai multe ori de nevoie. Imi plac hainele din materiale pretioase, fine si cu croieli sofisticate. Si cand vreau sa achizitionez, un criteriu important este cel legat de usurinta de a le calca. Din pacate, cu un fier de calcat clasic nu se pot obtine rezultate pe masura. Asa ca, de multe ori renunt la achizitie. Ori calcat impecabil, ori deloc! Asa zic eu…
    Cu drag,
    Elena

  • adriana spune:

    si eu calc…totul in picioare 🙂 cand se aduna mormanul de rufe proaspat spalate si botite e o adevarata aventura randuirea lor noroc cu soacra care e mult mai rabdatoare si face pt noi munca asta de chinez batran

  • Teodora Gaina spune:

    Imi place sa calc…calc aproape orice, ma relaxeaza calcatul. Recunosc, vara nu ma dau in vant dupa calcat….cald afara, cald de la fier nu prea ma incanta dar n-am o problema. Si pentru ca la 2-3 zile calc..nici nu se aduna f multe.

  • Andreea N spune:

    Haha mie chiar imi place sa calc :)) Pe bune, chiar ma relaxeaza. Dau drumul la tv pe TV Paprika si ma apuc de calcat. Doar ca timpul e prea scurt si in ultima vreme nici acest gen de „relaxare” nu mi-l mai permit 🙂 Mi-ar placea mult un fier de calcat de ultima generatie, sunt sigura ca ar mi-ar face momentul si mai placut!

  • Ioana Rogozan spune:

    Draga Printesa Urbana, urmarindu-ti frumoasele povesti am aflat de Philips PerfectCare Viva GC7015/20! si m-am inscris prin revista The One pentru a participa la test-drive.
    De obicei nu am timp de calcat, nu e o priorotate si sare de pe lista lucrurilor de facut. Muntele meu de rufe necalcate nu ti-l pot arata, hainele sunt asezate direct in dulap :).
    Nu eram mare fan in ale calcatului nici inainte de a avea o mica minune in viata mea si nici acum. Dupa cum spuneai si tu hainele cumparate au un punct mare in plus daca nu necesita calcare. Efectiv a calca nu se numara printre activitatiile mele preferate. Cel mai important pentru mine e sa petrec timp cu scumpul meu baietel, de aproximativ aceeasi varsta cu Sofia.
    Dar cum camasa corporatista nu poate fi scoasa din garderoba, o statie de calcat m-ar ajuta sa am ceva mai mult timp dedicat altcuiva mai important si nu incercand sa indrept cute peste cute de pe hainele de care avem nevoie in ziua urmatoare.
    O zi frumoasa si fara calcat!

  • Alex spune:

    Eu nu calc, nu am facut-o niciodata. Acasa la mama, ea a fost cea pe umerii careia cadea aceasta povara, noi doar o vedeam sambata pe la 4 cum intra in dormitor, isi pregatea masa de calcat, fierul, apa, hainele,etc si mai iesea pe la 7-8, obosita si transpirata. :)) Am zis ca eu nu o sa fac asta niciodata. Norocul meu acum este ca am un prieten intelegator, care nu numai ca accepta faptul ca nu calc, ci chiar calca el, atat hainele mele cat si ale lui. Avantaj eu!

  • Andreea spune:

    poze cu mormanul nu-ti trimit, ca mi-e rusine de cat e de mare 🙁 sunt foarte lenesa cu calcatul, si anume imi calc doar la nevoie lucrurile (dimineata, pt serviciu), iar lui ii cumpar mereu camasi care nu se sifoneaza (si el e la fel de lenes)

  • Alina spune:

    Buna! Am participat la eveniment si mi-a placut f mult! E dragut sa impartasesti gandurile tsle de ” gospodina” si cu alte doamne. Te face sa te simti mai bine gandindu-te ca nu esti singura care trebuie sa calce multe haine :))).
    Eu si sotul meu ne pregatim sa facem cunostinta cu un nou membru al familiei, asa ca o sa tot calc pantalonasi, sosetuțe si alte hainute.
    Asa ca, spor la calcat mie!

  • raluca violeta spune:

    Urasc sa calc. Dar trebuie. Ca trebuie sa ma imbrac cu camasi 4 zile pe saptamana. Si calc in fiecare dimineata inainte sa plec la serviciu, dupa ce decid cu ce ma imbrac. Ce as face cu timpul ramas liber daca as calca mai repede? M-as bucura de bebelusa mea cand se trezeste, de zambetul ei din fiecare dimineata ….

  • Diana Z spune:

    In ultimul an si jumatate am calcat 2 camasi, marimea 86. Mi-ar placea sa am statia aceasta, poate poate ma apuca mobilizarea si nu mai practicam la adultii din familie metoda”se intinde pe mine:)”

  • Lili spune:

    Nu calc de placere ci ptr ca nu imi bucura ochiul si orgoliul sa ne vad sifonati pe strada. Calc aproape intotdeauna dimineata, strict cat e nevoie. Nu cred ca am zis vre-o data ca sunt super multumita de rezultat, ptr ca ies ok, dar niciodata perfecte. Cred ca o statie mi-ar aduce atat bucurie, dar si liniste ochiului meu nemultumit si orgoliului meu ranit.

  • Alexandra Vasile spune:

    Calcatul….un mister sau mai simplu nu am gasit eu reteta pentru dunga perfecta si netezimea cea mai lina. Nu calc decat la ceea mai mare forta majora, altfel cum prind vre-o bunica, matusa, cum o pun sa calce; si ca sa fie subtila invitatia la calcat, masa de calcat troneaza in permanenta in living pe post de suport de rufe uscate. Prefer ca in timpul in care as calca sa stau cu baietelul.

  • MAlina spune:

    Nu imi place sa calc, dar saptamanal am cate un teanc de calcat. M-am obisnuit sa calc tot, mai putin sosete si chiloti. Imi plac cum stau asezate in dulap. DAR cel mai mult le calc pentru ca nu ma pot trezi in nicio dimineata la timp si nu imi permit sa pun sa calc cand alerg ca nebuna prin casa.
    Acum am fier tot Phillips, dar amaratul e pe duca dupa cateva cazaturi zdravene ( catelului ii place sa il traga dupa el prin casa si a reusit sa scape nesupravegheat de cateva ori prin preajma fierului, rece). Moment mai bun nici ca putea sa gaseasca sa isi dea duhul, pentru ca urmeaza sa ne mutam la casa noua si am cativa km de perdele. Statia ar fi mai mult decat binevenita in casa noastra.

  • Ela spune:

    Am crescut cu miros de curat, rufe proaspat spalate si fier de calcat. Mi-o amintesc pe strabunica mea calcand mai intai scutece, bavetele, paturele, apoi rochite cu buline, bluzite inflorate si dantelate, apoi uniforma de scoala, mansetele si gulerul scrobit. De aceea poate, pentru mine calcatul vine din alte timpuri… si pare ca nu-si mai gaseste rostul in viata mea de astazi. Din graba cu care m-am obisnuit sa cumpar lucruri „care nu se calca” am pierdut si bunul obicei al strabunicii de a munci cu drag la „pregatirea de purtat” a hainelor mele, pentru ca ele sa devina mai moi si mai confortabile pe piele si sa ma faca mai fericita! Am inteles tarziu, pe cand calcam prima camasa a sotului meu, ca fierul de calcat nu e bun numai la indepartarea cutelor, la nivelarea sau netezirea hainelor, ci si la a darui putin din grija, atentia, duiosia, protectia, dragostea celui care calca. Mi-ar prinde bine o statie de calcat Philips, m-as bucura ca strabunica mea sa ma vada de undeva de sus, de unde este, si sa stie ca obiceiul ei de a oferi dragoste prin calcatul rufelor nu s-a pierdut! L-am preluat si as vrea sa-l transmit mai departe, peste generatii.

  • Elena A. spune:

    Pfai, urasc sa calc,literally. Imi place sa dau vina pe mama pentru ca nici ei nu ii place si nu prea calca. Inainte sa ma marit mai calcam sa impresionez barbatul ( care era invatat de la muma-sa de acasa si cu sosetele calcate-who does that?? :)) acum calc cam la 2 saptamani cele 10 camasi ale sotului, e maximum pe care il pot face. Nu credeam ca voi ura treaba asta mai mult decat inainte dar de cand cu bebe mic in casa da, am aflat ca e si mai rau sa incerci sa calci cu un mic plagaret in preajma care vrea numai atasat de mami lui. Si nu, hainele bebelului nu le calc niciodata, am avut un mare exces de zel inainte sa nasc, am calcat toate hainutele pe care le aveam ( mi-a luat vreo 3 zile :))

  • Corina Maria spune:

    Oooo doamne, la mine fierul de călcat îl mai intitulez soacră. Pentru ca eu nu am timp, soacra le ia și le calcă. Dar sa ți spun șmecheria : le calcă doar pe cele ale fecior -su’. Ale mele nu contează. Cu bebe de noua luni nu am timp sa calc mai nimic
    Și recunosc, nici nu-mi place sa calc. Dar mi ar prinde bine o stație de călcat. Poate ar mai ușura munca și nu as mai sta câteva zeci de minute zilnic ca sa nu arat ca și cum ar fi căzut dulapul pe mine

  • Anne spune:

    Nu am talent sciitoricesc dar iata ce mi-a iesit:

    De nu as calca,
    Cu copilul m-as plimba
    Si la joaca ne-am distra.

    De nu as calca nimic
    Totu-ar fi bine venit,
    Un somnic, papat, plimbat,
    Chiar si statul in hamac.

    Dragi camasi frumos dungate,
    Nu pot sa va calc pe toate.
    Am si eu nevoia mea
    Sa ma duc putin la spa.

  • cristina spune:

    Calcatul nu e pasiunea vietii mele, dar pentru ca stiu sa apreciez o haina calcata care se asaza bine, ma indeletnicesc si eu cu aceasta activitate, insa muuult mai rar decat ar trebui. Nu calc lenjerii, of course, desi mama m-a crescut numai in asternuturi apretate si calcate ever, insa calc cu chiu cu vai cate 5-6 camasi ale sotzului o data la cateva saptamani (norocul meu ca nu e obligat sa aiba tinuta business, dar imi place mie de el in camasa mai smart casual) si da, ma straduiesc sa dau cu fierul macar pe pe o mica parte din bluzele mele, caci marea majoritate zac inghesuite pe un raft intreg in dulap!Poza nu ii fac, nu are sens, sunt mult prea multe, cred ca nu le-as termina nici daca as calca toata ziua continuu.
    Hainele de bebe ce se pregateste sa vina foarte curand, a venit sa mi le calce soacra, eu am maini si picioare prea umflate ca sa mai pot asta acum. Daca pana acum nu am fost in stare sa fac fatza, ma intreb ce urmeaza dupa venirea lui bebe. Probabil jale…. sau o sa fac cadou mai toata garderoba 🙂 si o sa devin mai practica?
    Statia de calcat arata ca o mare solutie salvatoare prin usurinta cu care se poate folosi si mai ales pentru ca mie calcatul imi da niste dureri de spate imense in zona lombara!

  • Daniela spune:

    Bebe mic nu ma lasa nici sa mananc singura (fara el in brate), iar de calcat nici nu se pune problema sa am timp. Daca as avea o asa minunatie sa ma ajute, in loc sa calc camasile iubitului 2 ore, cand adoarme bebe, as face si eu o baie, ca m-am saturat de dusuri rapide. Sau poate mi-as indrepta parul sau mi-as face pedichiura..

  • Delia Floare spune:

    Mie imi place sa vad toate lucrurile aranjate si calcate impecabil, prin urmare imi petrec foarte mult timp impreuna cu fierul de calcat. Operatiunea „Monstruletul” se desfasoara de obicei noaptea, cand cei doi baietei nazdravani ai mei dorm.O astfel de statie de calcat mi-ar fi de un real ajutor! Timpul economisit l-as folosi pentru odihna.

  • Camelia Covaci spune:

    Am un sot a carui mama l-a obisnuit sa umble foarte des in camasi. Asa ca, garderoba lui include o gramada de camasi de diferite culori, pentru diverse ocazii. Iar ocazii de a calca, daaa..sunt cu duiumul, mai ales ca dragului meu ii place sa schimbe camasile precum sosetele. Si in acest caz, imi revine sarcina de a petrece timp bunicel in fata mesei de calcat, momente in care ma iau toate caldurile vazand ca monstruletul nu da sa se mai micsoreze. Este pentru prima data cand aud notiunea de statie de calcat; ce pot sa zic decat ca nici nu visez la o asa minunatie, desi…cine stie, daca norocul va fi cu mine poate voi castiga una :-D.
    Multumim pentru concurs.

  • Diana L spune:

    Buna,
    Eu calc de nevoie si nu din placere cred, ca majoritatea mamicilor.
    Nu calc des ce-i drept, doar atunci cand e nevoie de o camasa la job, sau un tricouas la gradi. Mi-ar placea sa economisesc timpul si mai mult stand alaturi de printesa mea si lucrand la timiditatea ei excesiva.

  • cristina spune:

    Din pacate calc zilnic, camasa pt barbatul casei si hainele baiatului casei pt gradi, pt mine nu calc nimic ca sunt satula, eu merg cu hainele necalcate :). Am primit sfatul de a calca tot odata, dar nu e de mine, sa stau ore intregi lipita de masa de calcat, nici nu vreau sa ma gandesc.
    Poate cu statia asta smechera voi calca si eu bine, ca ma chinui groznic si tot nu calc camasile perfect.

  • Ami spune:

    Ooo, Doamne, de cand visez la o statie de calcat! <3
    Si n-am niciodata buget pentru ea…
    Poate am noroc :))
    Calc, nu prea am incotro, dar daca as putea economisi timp, clar l-as folosi jucandu-ma impreuna cu baietii mei 🙂

  • Andreea 28 spune:

    Daca economiseste timp…atunci da, daca castig, i-o fac cadou mamei mele, care o viata intreaga a fost croitoreasa, si s-a tot chinuit cu calcatoarele ce lea- avut..spor la ccalcat tuturor parcicipantilor

  • Raveca S. spune:

    Nu-mi place deloc sa calc, dar de voie, de nevoie, trebuie sa-mi fac datoria. Timpul liber l-as folosi pentru activitati care ma relaxeaza.

  • Oana Mosteanu spune:

    Interesant concurs, toata lumea ar avea nevoie de un astfel de premiu 🙂
    Calcatul ocupa mult timp din zi/saptamana, mereu se strang haine:bluze,rochii,camasi,fuste, lenjerii, pantaloni, care necesita calcare, nu poti sa iesi pe strada cu hainele mototolite.
    O astfel de statie de calcat, ar fi o usurare pentru mine, pentru noi femeile, ne-ar scuti de timpul pierdut, astfel in timpul repectiv putem gati, merge in parc-sa ne relaxam etc
    Eu de obicei calc dumincia, deoarece in cursul saptamanii imi este mai greu, depinde de situatie si de chef 🙂

  • popa roxana elisabeta spune:

    Urasc sa calc, in fiecare duminica seara ma asteapta un monstru dupa usa (acolo ascund hainele intr-un cos ce capata varf peste saptamana) . Dar trebuie…un copil la scoala, unul la gradi si cate o camasa ce nu poate fi imbracata pe post de punga. Ma iau caldurile pana intind masa si calc….. imi ia minim o ora timp in car m-as putea juca cu copiii .caci weekendul e dedicat treburilor casnice si abia daca ne mai ramane timp si energie sa ne jucam …
    – Mamii hai sa colorezi cu mine!!
    _Dupa ce termin de calcat!!
    Daca creste mare (azi e abia luni) trimit si poza cu Monstrul meu.

    PS. LA urmatorul test -drive pot veni cu sacul de haine necalcate ?? 😀

    Multumim,, frumos concurs…materie prima pt. vise

  • Ralu Rdc spune:

    Pentru mine calcatul este o adevarata aventura. Mormanul de haine se uita zeflemitor la mine de parca m-ar provoca „Acum sa te vad! „…iar eu ma simt intimidata. Imi fac curaj desi sfarsesc mai mereu prin a lasa necalcate cel putin un sfert din haine pentru ca ma plictisesc. Calcatul unui simplu tricou este mult mai stresant decat este pentru un chirurg momentul in care are de facut o operatie dificila. Materialul imi joaca feste: il calc intr-o parte, el se mototoleste intr-alta. De cele mai multe ori, hainele calcate de mine au mai multe cute decat atunci cand le iau de pe uscator. Dar eu sunt perseverenta ! 😀

  • Lili Toma spune:

    Daca mai este valabil concursul…particip si eu :). Sunt in febra pregatirilor pentru petrecerea de 1 an a mandrei mele si aproape ca am uitat de concurs, desi am citit postarea, in ziua publicarii, cum procedez zilnic.
    Daca voi castiga, promit sa calc saptamanal pentru ea. Ti-am trimis pe mail o poza in care se vede cum a bagat sotul meu in dulap, hainutele ei. Sub ele sunt prosoapele de plaja aranjate la linie si il intreb: dar tu asa vezi aranjate hainele in dulap?
    El: nu.
    Eu: pai si tu de ce le-ai asezat pe ale ei, pe raftul de sus?
    El:era singurul raft mai gol si cand am vazut ca tu aranjezi hainele pe categorii, mi-am zis ca e prea complicat.
    Na, raspuns :)))…
    In general, eu le impaturesc la linie, dupa ce se usuca si nu arata chiar sifonate, dupa ceva timp. Iar chestiile care necesita calcare, le usuc direct pe umerase. Si le calc, doar inainte sa le imbracam. Poate ne spui si noua de unde cumperi tu haine care nu necesita calcare?? Eu am gasit foarte rar in Romania. M-as muta si maine in Canada, pentru tesaturile lor cu functia de anti sifonare.

  • Alina spune:

    Eu nu mai calc… deocamdata. Si asta fiindca soacra mea locuieste cu noi momentan -are grija de pitic cat sunt eu la servici – si are si o pasiune ascunsa pentru calcat. Dar inainte sa vina ea, mormanul meu de rufe necalcate facea concurenta Marelui Zid Chinezesc – adica se vedea de pe luna. Din fericire nu l-am imortalizat; cert e ca preferam sa fac orice, numai sa nu calc…

  • Claudia spune:

    Dupa cum se vede nimanui din casa nu ii place sa calce, dar in viata mai facem si lucruri care nu ne plac (mancam spanac 🙂 ), depinde de noi sa le facem placute

  • diana spune:

    Si eu ma numar printre cele care urasc sa calce, dar o fac de nevoie. Sotul se imbraca doar la camasa, asa ca le calc, dar am desfiintat ideea de calcat la dunga, fara dunga la manecile camasilor, iar la pantaloni doamne fereste, nu fac dunga sub nici o forma, pretextul a fost ca e mai trendy fara…. :). Am si o fetita si un baietel carora trebuie sa la calc, rochitele, camasute. M-ar bucura enorm o statie de calcat, in felul asta as putea citi si eu mai multe carti. Desi va marturisesc ca eu astept cu nerabdare ca Philips sa lanseze manechinul cu aburi, imbraci manechinul cu camasa si pantaloni, dai drumul la aburi si gata, pac tac. Se gasesc de cumparat dar doar pt curatatorii ca au niste preturi, imi iau bmw lejer cu banii pt un manechin din asta.

  • cristina spune:

    Eu marturisesc ca inainte sa o avem pe Raisa, fetita noastra, mai calcam uneori doar ca sa fiu sigura ca dimineata, cand merg spre dulap, am mai multe optiuni pentru imbracat, deoarece sunt mereu nehotarata. Dar dupa ce s-a nascut ea, timpul pe care il am prefer sa il petrec cu ea- fie sa ii gatesc sau pur si simplu imprastii jucariile prin casa 🙂 ca ea oricum nu e foarte pasionata sa se joace cu ele. Acum sunt iar insarcinata, si din ce in ce mai obosita asa ca, dupa ce voi mai avea o papusica mica de care trebuie sa am grija + fetita mea scumpa pe care imi doresc sa nu o neglijez cumva, calcatul va deveni o activitate nu foarte rara, ci foarte foarte foarte foarte rara 🙂 O masina de calcat ar fi minunata, un „must have” la care doar visam si pentru care nu preconizez sa avem buget inca vreo 10 ani 🙂

  • Acum incerc sa calc cat mai rar, bag cate un teanc, mi-am pus o a doua bara in sifonier ca toate sa ajunga pe umerase, dar se intampla sa ma doara spatele chiar daca trag masuta la marginea patului si incerc sa stau cat mai comod. Din cauza calcatului dupa doua camasi sunt deja cocosata la propriu si asta datorita tijelor. Mda… indrept cuta si ma stramb pe mine. Inainte calcam fix inainte de plecare sau cu o zi inainte. In orice situatie vad statia Solutia salvatoare caci nu mai trebuie sa ma urc pe fierul de calcat sa netezesc o cuta incapatanata. Ah si unele nu se duc nici udate, am nimerit un tricou cu aceasta caracteristica, dar asa l-am bagat in sifonier, abia daca pare atins.
    Vreau sa fiu salvata. 🙂

  • Am fost si eu la eveniment si mi-a placut mult. Erau multe femei interesante in jur, una mai fantastica decat cealalta. Nici eu nu le am cu calcatul si pana acum fugeam ca dracul de tamaie de aceasta indeletnicire casnica. Asta pana sa vad cat de usor se folosesc acele statii de calcat. Si mi-au placut atat de mult incat am zis ca pun una pe lista lui Mos Craciun caci numai la ea ma gandesc de atunci. Le-am povestit tuturor prietenelor mele insa nu am apucat sa scriu si pe blog despre asta…..din lipsa de timp. Deci, daca as avea asa o „ustensila” in primul rand m-as apuca de calcat camasile si tricourile iubitului meu, apoi as scrie mai des pe blog. 🙂

  • MihaelaM spune:

    Vad ca e foarte cool sa nu calci, sa nu faci ordine/curatenie!
    Cred ca eu sunt defecta dar chiar imi place sa am casa curata si hainele calcate desi nu am timp liber (calc in general noaptea dupa ce adorm copiii).
    Daca concursul se adreseaza si celor ”defecte” ca mine ma inscriu si eu, ca poate cu statia Philips castig timp pt. citit sau dormit.

  • V. spune:

    Mama este dintre cele care calca orice – lenjerii de pat, prosoape, lenjerie intima, si le calca imediat ce le ia de la uscat. Eu sunt dintre cele care calca hainele pe masura ce le poarta, cat mai putine odata, pentru ca daca le calc pe toate o data, mi se pare ca dureaza o vesnicie :-). De cele mai multe ori ma trezesc dimineata cu intarziere si calc pe fuga lucrurile pe care aleg sa le port. In cele mai organizate zile ale mele, apuc sa le calc de seara. Cu toate astea, sunt dependenta de fierul de calcat, urasc hainele sifonate. Sunt genul care se cara cu fierul de calcat si uscatorul de par in calatorii. Aaa, si in ultimele 3 luni am reusit sa stric doua (masini de calcat), nu stiu ce le fac :-).

  • Chocolat noir spune:

    Am tot zis ca nu ma inscriu, dar dupa o noua sesiune de calcat haine aseara… m-am razgandit :). Sper ca nu e prea tarziu.

    N-as putea spune ca urasc sa calc, este insa o indeletnicire de care m-as lipsi cu drag daca s-ar putea. Oricum, de calcat calc minumul necesar (camasi, pantaloni, bluze etc.). Si nu, nu calc frumos, doar cat sa nu arate sifonat, fiindca nu am rabdare si nici nu ma pricep.
    Cu timpul liber in plus ce as face? M-as odihni si as citi mai mult.

  • Ana spune:

    Nici eu nu ma-mpac deloc cu aceasta activitate, calcatul. Am incercat sa atac problema in mai multe moduri, dar ba s-a stricat fierul de calcat in timpul procesului, ba a cazut masa de calcat si m-am speriat ingrozitor, ba mi-am ars o frumusete de bluza, ba am crezut ca merg la o prezentare importanta cu hainele impecabile si, cand colo, mi-am dat seama la eveniment ca, in ciuda eforturilor de a-mi calca bluza, e sifonata ingrozitor. Una peste alta, acum ma chinui sa calc pe birou (fierul l-am inlocuit, dar nu si masa de calcat) si sunt jalnica la asta, pe majoritatea hainelor le las sa se dez-sifoneze au naturel 🙂 daca as primi statia,… mama-mama-mama! Imi doresc una de cand lumea si pamantul, pare sa usureze mult procesul. Sigur mi-as face mai putin nervi, deci as fi mai calma pe parcursul zilelor, deci as putea citi mai multe carti pe noul meu eBook reader, deci as fi un om mai frumos! Un raspuns demn de un soarece de biblioteca. La mai multe postari, Printeso!

  • Pirvu Codruta Roxana spune:

    Oh!! Nici mie nu imi place deloc sa calc, mai ales de cand sunt mamica. Fierul meu a ´´ucis´´ suficiente camasute dragute, ba din vina mea, ba din vina lui….asa ca de multe ori arunc ceva pe mine , care ori nu mai trebuie calcat ori las sa treaca de la mine si sa fie putin sifonat. Clar, mi-ar placea un asa calcator, pt ca as imbraca mai des hainele mele cele dragute, nu as rapi din timpul petrecut cu fiul meu si da, poate as incepe sa fac o pasiune pt calcatul hainelor ;)).

  • Mihaela Mihordea spune:

    De cand am baietelul calc foarte des si imi este foarte greu in acelasi timp. Mi-ar fi de folos o asemenea statie de calcat.

  • PODASCA PAULA spune:

    Sunt o mamica de doi baieti cu un serviciu greu care imi ocupa mai tot timpul, Sotul este un partener de mare ajutor si in ale calcatului, insa cu siguranta am avea mai mult timp de petrecut frumos in familie folosind statia de calcat.

  • Imi vine greu sa calc deoarece am un fier vechi de calcat. Statia de calcat mi-ar usura treaba si timpul economisit l-as petrece facand altceva.

  • mihaela spune:

    Eu calc foarte rar. Dar sotul meu calca de 2 ori pe saptamana, pentru el si pentru baietel. Asa ca o statie de calcat ar fi wow pentru el. Pupici botiti de la mine!

  • Daniela spune:

    Buna! Si eu am monstruleti de calcat (cand spun monstrulet nu va ganditi la ceva mic si dragut caci nu-i deloc asa), si cu acest monstrulet ma lupt in fiecare saptamana pentru ca daca eu nu strang chiar asa multe haine, sotul meu isi gaseste ba de mers la fotbal, ba de plimbat cu bicicleta sau la sala si astea toate intr-o saptamana care-mi umple cosul cu tot felul de tricouri, jampieri si altele la care se adauga si hainele de la bebe de 1 an.

  • Cursaru Maria spune:

    Calcatul este un calvar pentru orice femeie, nu imi place sa calc, dar trebuie, este necesar : lenjerii, prosoape, pantaloni,bluze,rochii, camasi, multe haine…deci MONSTRU 🙁

  • Mirela Dumitru spune:

    Pentru mine, a calca nu reprezinta o corvoada, dar cel mai important e sa am si timp sa o fac. Andrei (4 ani) si gabriel (1 an si 10 luni) ma cam solicita la maxim, iar cu calcatul suntem mereu in urma!

  • Lori spune:

    wow…200 de comentarii?

    da’ ne ‘calcam’ , nu gluma..:))))

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *